Fondul forestier
de stat sucevean, atacat de dăunători pe 30% din suprafaţă
·
Atacurile de ipide din cursul anului 2015 au
provocat infestarea pe picior a 23.000 de arbori, cu un volum de 13.000 de
metri cubi.
În fond împădurit de stat al judeţului Suceava, în
cursul anului 2015 au fost depistaţi dăunători specifici pe 79.320 de hectare,
respectiv pe 30% din suprafaţa fondului forestier de stat administrat. Aşa se arată
într-o informare a Direcţiei Silvice Suceava, conform căreia pe 161 de hectare pepiniere
şi solarii s-au întreprins lucrări de depistare, prevenire şi combatere a
dăunătorilor, dintre care 98 de hectare atacate de larve de cărăbuşi,
coropişniţă şi viermi sârmă. Combaterea paraziţilor vegetali a vizat 51 de
hectare, iar cea a rozătoarelor şi a altor mamifere dăunătoare efectuându-se pe
12 hectare. Potrivit Direcţiei Silvice, în plantaţii şi arborete s-au realizat lucrări de depistare, prevenire şi combatere a dăunătorilor pe 41.188 de hectare. Este vorba despre 38.108 de hectare supuse atacului ipidelor, pe 584 de hectare de puieţi de răşinoase intervenindu-se la combaterea trombarului, iar pe 2.335 de hectare lucrându-se la prevenirea pagubelor produse de vânat. În informarea Direcţiei Silvice se mai subliniază că în 2015 s-au realizat lucrări de monitorizare şi depistare a dăunătorilor defoliatori pe 231.312 de hectare de arborete de răşinoase, precum şi pe 1.680 de hectare de arborete de foioase, respectivii dăunători „rămânând, în continuare, în stare de latenţă”. Atacurile de ipide din cursul anului 2015 au provocat infestarea pe picior a 23.000 de arbori, cu un volum de 13.000 de metri cubi, la un nivel de doar 61% în raport cu anul 2014. Anul trecut, cu activitatea de protecţie a pădurilor Direcţia Silvică Suceava a cheltuit 2,56 milioane de lei, manopera reprezentând 1,68 de milioane de lei. În comparaţie în programul propus pentru anul 2015, cheltuielile estimate s-au făcut în proporţie de 52,6%. „Evoluţia descendentă a populaţiilor de dăunători din anul 2015 a determinat diminuarea suprafeţelor pe care s-au aplicat lucrări de combatere şi implicit scăderea cheltuielilor”, se relevă în materialul citat.