Executări silite încă din primele zile ale anului 2016, la Primăria Suceava

·        Primăria Suceava are de încasat din amenzi restante peste 10 milioane de lei, casieriile deschizându-se de pe 11 ianuarie.

·        „Stăm să treacă şi aceste Sărbători, şi vom face popriri pe conturi, pe pensii, la toţi cei care au amenzi”, a declarat primarul Ion Lungu.

În noul an fiscal, locuitorii municipiului Suceava îşi vor putea  face datoria de contribuabili începând de pe data de 11 ianuarie, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. „Aşa cum se ştie, a apărut un nou Cod fiscal, cu foarte multe prevederi şi situaţii neclare. Încă de pe 2-3 ianuarie, oamenii din Primărie vor veni şi vor lucra la baza informatică, la adaptarea softului. Însă, cu toată bunăvoinţa noastră de a da cât mai repede  drumul ca sucevenii să plătească taxele şi impozitele locale, acest lucru nu se va putea face mai devreme de luni, 11 ianuarie”, a reliefat ediul-şef sucevean.    Lungu a ţinut să pună în vedere că, până atunci, contravenienţii din reşedinţa de judeţ se pot prezenta la ghişee pentru a-şi achita amenzile, în primul rând pe cele care au regim de plată în 48 de ore de la aplicare. De altfel, Primăria municipiului Suceava are de încasat amenzi restante în valoare de peste 10 milioane de lei, şeful administraţiei municipale avertizând că după trecerea Sărbătorilor se  va trece la executările silite.    „Stăm să treacă şi aceste Sărbători, şi vom face popriri pe conturi, pe pensii, la toţi cei care au amenzi, pentru că este o sumă enorm de mare”, a evidenţiat şeful municplităţii, precizând că, spre exemplu, din contactele  telefonice pe care le-a avut, în Timişoara casieriile vor fi deschise de pe 18 ianuarie, deci cu o săptămână mai târziu. Ion Lungu a mai spus că vor apărea şi probleme inerente aplicării noilor prevederi ale Codului fiscal, însă „fiecare va fi dezbătută şi rezolvată punctual”.    

Ca urmare a scăderii TVA,

Noul an aduce căldură mai ieftină pentru suceveni

·        Reducerea taxei pe valoare adăugată diminuează cu 5,53 de lei tariful la gicacaloria pentru populaţie.  

Începând cu 1 ianuarie 2016,  consumatorii casnici ai sistemului centralizat de termoficare din municipiul Suceava vor achita mai puţini bani pentru serviciul de alimentare cu apă caldă şi căldură. Potrivit lui Ion Lungu, primarul Capitalei de judeţ, facturile vor fi mai mici tocmai datorită diminuării taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 20%. Scăderea urmează a fi legiferată în prima întâlnire din 2016 a deliberativului municipal, întrunire cu caracter extraordinar. „Este o veste bună pentru cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat. Ca urmare a scăderii TVA, în jurul datei de 11 ianuarie vom avea o şedinţă extraordinară de Consiliu Local în care voi propune reducerea preţului de referinţă a gigacalorie pentru populaţie”, a făcut cunoscut Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  Astfel, tariful local de referinţă la energia termică se va reduce la de 185 de lei pe gigacalorie, la 179,47 de lei pe gigacalorie,  fiecare gigacalorie fiind mai ieftină cu 5,53 de lei. În acelaşi timp, spune primarul Ion Lungu, Primăria Suceava va plăti mai puţin în contul subvenţiei la diferenţa de tarif, suportând de la buget 176 de lei pe gigacalorie, în loc de 182 de lei pe gigacalorie, în prezent.      

Producătorul de agent termic din municipiul Suceava este societatea comercială Bioenergy, care prin centrala în cogenerare de înaltă eficienţă livra energia termică la 116 lei pe gigacalorie, fără TVA. De precizat este că pe 15 octombrie  a fost semnat contractul de delegare a serviciului public de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice dintre administraţia locală şi societatea comercială Thermonet Suceava, dată de la care a debutat sezonul de încălzire 2015-2016. Thermonet a înlocuit pe Termica şi are ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani.  

În 2016,

Teatrul „Matei Vişniec” va avea 10 actori şi un buget de 1,5 milioane de lei

Teatrul municipal „Matei Vişniec” Suceava îşi va începe efectiv activitatea de pe 1 ianuarie 2016,  anunţat primarul reşedinţei de judeţ Ion Lungu. Potrivit şefului municipalităţii sucevene, în urma consultării cu conducerea instituţiei teatrale, Carmen Veronica Steiciuc, la drum se va porni cu 10 actori, propunerea de buget pentru întregul an fiind  de 1,5 milioane de lei.          „Am avut discuţii la Botoşani şi Bacău, unde ne-am consultau pe tema finanţării Teatrului. În cele din urmă am ajuns la concluzia că, la Suceava, pentru început, suma de 1,5 milioane de lei este una suficientă, în anul 2016. Acceptăm de propuneri pentru organigramă de la directorul Carmen Veronica Steiciuc, care a venit cu propuneri de 10 actori, într-o primă fază”, a precizat şeful executivului sucevean, menţionând că la aceştia ar urma să fie adăugat şi personalul administrativ.  Consiliul Local Suceava a aprobat, în şedinţa din septembrie, înfiinţarea instituţiei de spectacole cu denumirea Teatrul municipal „Matei Vişniec”. Potrivit hotărârii deliberativului, acesta este o „instituţie de repertoriu” cu sediul în Centrul Cultural „Bucovina, funcţionând în subordinea CL. Finanţarea noii instituţii culturale este asigurată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de local, directorul interimar fiind desemnat prin dispoziţie a primarului, mandat care va înceta la momentul încheierii contractului de management cu noul director, admis în urma unui concurs de proiecte de management. Teatrul municipal „Matei Vişniec” Suceava este înscris în Registrul artelor spectacolelor, instrumentul unitar de evidenţă în care sunt luate în evidenţă instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte.  De pe 15 octombrie, Teatrul municipal „Matei Vişniec” din Suceava are director, în persoana poetului Carmen Veronica Steiciuc, care a preluat această funcţie cu titlu de interimar, în baza unui contract de management. Noul director a avut ca sarcină să întocmească necesarul de personal şi organigrama, care vor fi aprobate în şedinţă a deliberativului local. Ulterior, persoanele care corespund cerinţelor instituţiei de teatru municipal vor fi angajate prin concurs.  

Credite pentru agricultorii la care subvenţia pe suprafaţă va ajunge cu mare întârziere

Beneficiarii schemei de plată unică pe suprafaţă, cât şi a celei redistributive, pot solicita adeverinţe de la Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), în vederea contractării unui credit bancar. Potrivit directorului executiv Vasile Iacob Caciur, în această situaţie sunt fermierii care au trecut de controlul administrativ, însă nu pot primi sumele cuvenite, din cauză că sunt incluşi în eşantionul de control efectiv, respectiv cel efectuat la faţa locului, pe teren, iar din diferite motive, verificările din urmă încă nu au fost făcute. Astfel, la solicitarea scrisă fermierului care în primăvară-vară a depus cererea aferentă campanie pe anul 2015, Centrul Judeţean Suceava al APIA eliberează o adeverinţă prim care se confirmă că până în momentul de faţă este efectuat controlul administrativ. De asemenea, în document se precizează mărimea suprafeţei admisă la plată, faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderii de la plată, precum şi că acesta din urmă îndeplineşte celelalte condiţii generale pentru disponibilizarea sumelor cuvenite, conform legislaţiei în vigoare.  Valoarea creditului acordat de unităţile bancare cu care APIA a încheiat convenţii în acest sens este de până la 90% din suma cuvenită aferentă schemei de plată unică pe suprafaţă sau plăţii redistributive.

Reamintim că, în judeţul Suceava, după 1 decembrie au început plăţile către 30.531 de fermieri, din totalul celor 50.574 care au depus cereri. Plata reprezintă doar un avans, acordat în proporţie de 70% din cei 77,42 de euro pe hectar cuveniţi prin SAPS.  Efectiv este vorba despre 53 de euro pe hectar, la cursul de 4,4176 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană, pe data de 30 septembrie 2015, aceasta însemnând circa 236 de lei pe hectar. Băncile creditoare trebuie să respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditorilor pentru beneficiarii plăţilor directe astfel încât dobânda finală aplicată acestora să nu depăşească ROBOR 6M+4%, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita a 1%.  Creditele acordate de bănci fermierilor, în cadrul acestui tip de convenţii, sunt garantate de  Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi  Mici şi Mijlocii.       

Transportatorii de masă lemnoasă distrug drumurile sucevene

·        „Avem în instanţă foarte multe procese deschise cu aceşti transportatori care supra-încarcă enorm de mult maşinile”, spune şeful CJ, Ioan Cătălin Nechifor.

·        În urma proceselor, în anul 2015 Consiliul Judeţean Suceava a recuperat 500.000 de lei, de la 4 companii transportatoare care au fost surprinse că nu au respectat masa maximă admisă pe osie.  

Cei mai mari duşmani ai drumurilor din judeţul Suceava sunt transportatorii de buşteni, cherestea şi deşeuri lemnoase. Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava  a reliefat că societăţile specializate s-au dotat cu autovehicule moderne de super-tonaj, acestea fiind un adevărat pericol pentru infrastructura rutieră judeţeană. Potrivit lui Nechifor, de-a lungul timpului drumurile au fost proiectate la sarcini portante mai mici, acestea cedând în faţa coloşilor pe roţi de ultimă generaţie. „Transportatorii de masă lemnoasă îşi bat joc efectiv de noi. Suntem în situaţia în care, la acest moment, să avem în instanţă foarte multe procese deschise cu aceşti transportatori care supra-încarcă enorm de mult maşinile. Sunt, acum, maşini care cară până la 40 de tone pe osie, ceea ce însemnă foarte mult faţă de ceea ce pot suporta unele drumuri”, a arătat şeful executivului judeţean sucevean.   

Radu Avădanei, directorul Direcţiei de Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean Suceava declară, la rându-i, că 32 de companii specializate au fost acţionate în instanţă pentru transport supra-gabaritic de masă lemnoasă, acestea fiind depistate, cu prilejul controalelor cu cântarul, că aveau încărcături care le depăşeau pe cele permise prin lege. În urma proceselor, în anul 2015 Consiliul Judeţean Suceava a recuperat 500.000 de lei, de la 4 companii transportatoare care au fost surprinse că nu au respectat masa maximă admisă pe osie. „Ceva bani ar putea fi încasaţi de pe urma acestora, însă problema este că în instanţă lucrurile sunt tergiversate, iar chiar dacă până la final  noi câştigăm, aceasta înseamnă termene peste termene şi drumurile sunt sparte în continuare. Ce a ţinut de noi, de echipa de la direcţia de specialitate, în colaborare cu Poliţia, s-a făcut,  ”, a  explicat Ion Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.  Pe lângă zonele în care Direcţia Silvică oferă lemn pe picior spre exploatare, cele mai afectate de transportul greu sunt şi drumurile judeţene din prejma cursurilor mari de apă, respectiv Suceava, Siret, Moldova, în albia cărora care amenajate sunt balastiere. Toate se întâmplă în condiţiile în care, în ultimii ani, au început să se facă achiziţii de maşini de transport de capacitate extraordinar de mare, acestea suprasolicitând şi afectând în mod grav infrastructura rutieră. Potrivit legislaţiei în vigoare, în momentul în care, din anumite considerente, sunt nevoiţi să circule cu încărcături peste limita aprobată prin lege, agenţii economici ce prestează activitate de transport sunt obligaţi să solicite, de la administratorii drumurilor, o autorizaţie specială de transport. Documentul prevede ruta pe care se va face transportul, masa maximă a încărcăturii de transportat şi suma de plătit în cazul depăşirii greutăţii. Aceasta din urmă se stabileşte în funcţie de distanţa pe care se va deplasa maşina şi de mărimea depăşirii masei admise.

Prefectul Constantin Harasim cere păstrarea curăţeniei la revelioanele în aer liber

La sediul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava a avut loc o şedinţă de lucru la care au participat reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Direcţiei de Sănătate Publică, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Gărzii Forestiere Suceava, Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă Judeţean. În cadrul întâlnirii, prefectul Constantin Harasim a solicitat instituţiilor în cauză să asigure tuturor măsurilor de siguranţă şi ordine publică pentru perioada de final de an, respectiv în intervalul 31 decembrie 2015 – 03 ianuarie 2016. Ca element suplimentar la măsurile stabilite a fost cel privind menţinerea curăţeniei în spaţiile publice, pe timpul desfăşurărilor manifestărilor de sfârşit de an organizate în aer liber. Totodată, au fost analizate şi aspectele legate de evenimentul produs în data de 27 decembrie 2015, la o pensiune din Suceviţa, judeţul Suceava, când reclamate au fost mai multe cazuri de toxiinfecţie alimentară la turiştii cazaţi. Instituţiile cu atribuţii de control, precum Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia de Sănătate Publică şi Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor au efectuat verificări în zona lor de competenţă, prefectul judeţului, Constantin Harasim, solicitându-le acestora informări asupra constatărilor făcute, precum şi a măsurile legale dispuse.

Primăriile din judeţ refuză să achite contribuţii de 10 milioane de lei la proiectul european de management al deşeurilor   

·        Oraşele Gura Humorului şi Siret nu au contribuit la SMID cu niciun leu, deşi primul datorează peste 669.000 de lei, iar cel de al doilea 400.000 de lei şi au deja sistemele de gestionare a deşeurilor finalizate.

·        „Suntem cu lucrurile tranşate înspre partea de instanţă, pentru că altă soluţie noi nu avem”, a precizat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava.

Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID)” din judeţul Suceava, în valoare 269 de milioane de lei, a avut 13 contracte în derulare, majoritatea încheiate, mai puţin cel de pe partea de asistenţă tehnică, cu final în 2016, a declarat ieri, Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Astfel, la depozitul ecologic din Moara, înainte de linia de finiş, comisia de recepţie încearcă să găsească o soluţie cu privire la modulul de comandă a sistemului de tratare a levigatului. La aceasta se lucrează de un an întreg, iar potrivit şefului executivului judeţean, la un moment dat, responsabilii companiilor cu pricina nici nu mai răspundeau la telefon.  „Personal am simţit din partea unor companii dezinteres şi chiar dispreţ la adresa noastră ca autorităţi publice. Au ştiut că suntem într-o situaţie limită, întrucât contractele nu puteau fi reziliate, pentru că blocam proiectele şi eram în situaţia să dăm toţi banii înapoi. Şi atunci a trebuit să înghiţim, de multe ori, în genunchi, soluţii şi situaţii nepermise”, subliniază Ioan Cătălin Nechifor. În cazul depozitului ecologic din Pojorîta execuţia este la 97% din total, aceasta fiind îngreunată de zăpada căzută încă din luna octombrie. Conform cererii de rambursare transmisă către finanţator, CJ are de primit, în cadrul Sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID), 29,88 de milioane de lei, suma rămasă nedecontată fiind de 23,55 de milioane de lei. „Deci, pe ansamblul său, în acest program nu va fi necesară susţinerea cu bani de la bugetul propriu, pentru a fi finalizat, în condiţiile în care reuşim să obţinem în totalitate datoria pe care unităţile administrativ-teritoriale o au de achitat către Consiliul Judeţean”, a arătat Nechifor. La această dată, primăriile prinse în SMID aveau de achitat datorii totale de 9,8 milioane de lei, municipiul Suceava având de plătit 2 milioane de lei, municipiul Fălticeni-270.000 de lei, Vatra Dornei-345.000 de lei. Oraşele Gura Humorului şi Siret nu au contribuit la SMID cu niciun leu, deşi primul datorează peste 669.000 de lei, iar cele de al doilea 400.000 de lei, având deja sistemele de gestionare a deşeurilor finalizate. Şi aceasta în condiţiile în care localităţi urbane precum Solca, Broşteni, Dolhasca, Frasin, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus şi-au onorat obligaţiile, în rândul rău-platnicilor fiind şi oraşul Liteni-cu 380.000 de lei.  Printre comunele restante, se remarcă Baia-300.000 de lei; Bălcăuţi-110.000 de lei; Bilca-120.000 de lei; Bogdăneşlti-94.000 de lei;  Brodina-146.000 de lei; Ciprian Pormbescu-93.0000 de lei; Cărlibaba-236.000 de lei; Dărmăneşti-232.000 de lei; Dorneşti-82.000 de lei; Dumbrăveni-373.000 de lei, Iaslovăt-100.000 de lei; Marginea 169.000 de lei; Moara 198.000 de lei; Păltinoasa 248.000 de lei: Preuteşti 269.000 de lei: Vereşti 270.000 de lei etc. „Suntem cu lucrurile tranşate înspre partea de instanţă, pentru că altă soluţie noi nu avem”, a conchis Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.    

Forestierii suceveni reclamă accesul îngrădit la materialul lemnos

·        ASFOR trage un semnal de alarmă asupra exploatării ilegale a lemnului şi efectului negativ al fenomenului asupra comunităţilor locale dependente de această resursă.

Ieri, la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava a avut loc şedinţa Comisiei de Dialog Social, în cadrul căreia au fost analizate aspectele invocate de Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), Sucursala Suceava, referitoare la problemele cu care se confruntă sectorul de exploatare şi industrializare a lemnului. Potrivit prefectului Constantin Harasim la întâlnire au participat membrii ASFOR, reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava, ai Gărzii Forestiere Suceava şi cei ai Instituţiei Prefectului. În cadrul şedinţei, membrii ASFOR au tras un semnal de alarmă asupra faptului că restricţionarea accesului la resursa de material lemnos a agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea în acest sector economic, alături de exploatarea ilegală, au implicaţii sociale şi economice cu efect negativ asupra comunităţilor locale dependente de această resursă. Totodată, reprezentanţii ASFOR, Sucursala Suceava, şi-au exprimat nemulţumirile legate de activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA-Direcţia Silvică Suceava, care vizează nivelul ridicat al preţului de pornire la licitaţia de masă lemnoasă, forma de organizare a acesteia respectiv oferta în plic închis. De asemenea, nemulţumirile au avut în vedere şi dubla calitate a Direcţiei Silvice Suceava, atât de administrator, cât şi de agent de exploatare a masei lemnoase. În ceea ce priveşte valorificarea masei lemnoase, reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava au subliniat faptul că aceasta s-a făcut în conformitate cu respectarea prevederile HG 924/2015. Membrii ASFOR-Sucursala Suceava au depus un memoriu, în care au fost prezentate pe larg toate aceste probleme, în vederea transmiterii lor către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Venituri proprii peste aşteptări în bugetul judeţului Suceava

·    Suplimentul se datorează celor 3,28 de milioane de lei, peste nivelul estimat a se încasa din cote defalcate din impozitul pe venit.

·  Procentajele mai scăzute de realizare a cheltuielilor sunt urmare a ritmului necorespunzător al lucrărilor de la Aeroport, precum şi a celor de la infrastructura judeţeană de drumuri.  

Veniturile bugetului judeţului Suceava s-au realizat în proporţie de 76,65% faţă de prevederea bugetară anuală, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava până pe 15 decembrie 2015.  Astfel, veniturile totale sunt de 284,22 milioane de lei, dintre care 80,72 de milioane de lei reprezintă veniturile proprii, iar 171,27 milioane de lei sunt sume defalcate din TVA. Încă 6,75 de milioane de lei provin din contribuţiile unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul Proiectului „Sistemul de management integrat al deşeurilor”, 116,68 de milioane de lei sunt subvenţii din bugetul de stat, iar 36,61 de milioane de lei au ca sursă fondurile externe nerambursabile pentru finanţarea proiectelor în derulare. De remarcat este faptul că veniturile proprii au fost încasate în proporţie de 127,93% faţă de nivelul anual prognozat. În principal, creşterea se datorează utilizării pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare a excedentului de 11,71 de milioane de lei din anul precedent, dar şi mulţumită celor 3,28 de milioane de lei, peste nivelul estimat a se încasa din cote defalcate din impozitul pe venit. Încasări sub nivelul prevederii bugetare se înregistrează în principal la transferuri, fonduri externe nerambursabile şi subvenţii din bugetul de stat, destinate derulării proiectelor cu finanţate europeană postaderare. O scădere este consemnată şi la subvenţiile de la „Centru” către bugetele locale, pentru finanţarea investiţiilor în Sănătate, cauza constând în nerealizarea la nivelul programat a unor proiecte. În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului judeţean, printre altele, procentajul scăzut de realizarea la Capitolul „Sănătate” este consecinţa începerii cu întârziere a lucrărilor de execuţie şi modernizare a Unităţii de Primire a Urgenţelor a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. La Capitolul „Transporturi”, nivelul redus al cheltuielilor este urmare a ritmului diferit - faţă de cel prevăzut la fundamentarea bugetului - a lucrărilor de la Aeroportul „Ştefan cel Mare”, precum şi a celor de la infrastructura judeţeană de drumuri.  „Procentele mai scăzute de realizare a cheltuielilor (...)  sunt cauzate de ritmul de execuţie a proiectelor aflate în derulare, dar şi economiilor realizate la aceste proiecte, în urma derulării procedurilor de achiziţie publică, faţă de valorile contractelor de finanţare care au fost avute în vedere la fundamentarea bugetului”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava, semnată de Ioan Călin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean. Pe 15 decembrie 2015, plăţile au fost efectuate în proporţie de 87,74% la secţiunea de funcţionare a bugetului judeţean şi de 38,54% în cadrul secţiunii de dezvoltare. Excedentul de casă la data amintită era de 45,69 de milioane de lei, sumă din care sunt efectuate plăţi până la sfârşitul anului 2015.  

Preţurile produselor agricole, stabilite prin vot 
• Acestea nu sunt obligatorii pe piaţă, ci folosesc doar la evaluarea, la Finanţe, a arendei pe 2016, exprimată în natură. 
• Pe piaţă liberă cartofii sunt vânduţi cu 1,5 lei vechi pe kg, adică la un preţ de peste 2 ori mai mare faţă de cel aprobat de consilierii judeţeni
Cartofii din producţia anului 2015 nu au un preţ mediu mai mare de 0,65 de lei pe kg, în timp ce la mere, spre exemplu, acesta nu depăşeşte 0,80 de lei pe kg. Cel puţin aşa rezultă dintr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Suceava, aprobată ieri, în ultima şedinţă ordinară a deliberativului judeţean în conformitate cu propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole, înaintată de Direcţia Judeţeană pentru Agricultură  Suceava. În conformitate cu actul normativ al aleşilor judeţeni, mediile la ceapă sunt estimate la 0,85 de lei pe kg; la varză - la 0,45 de lei pe kg; la fasole boabe - la 3 lei pe kg; la roşii - la 2 lei pe kg; la morcovi - la 1 leu pe kg;  la ardei gras - la 2,3 lei pe kg; la porumb boabe - la 0,50 de lei pe kg; la grâu - la 0,62 de lei pe kg, iar la castraveţi - la 1 leu pe kg. Din nefericire pentru consumatori, respectivele niveluri sunt doar de referinţă, pe piaţă liberă a produselor de anul acesta cartofii fiind vânduţi, spre exemplu, cu 1,5 lei vechi pe kg, adică la un preţ şi de peste 2 ori mai mare faţă de cel aprobat de consilierii judeţeni. Preţurile medii de referinţă ale produselor agricole sunt aprobate în conformitate cu Codul fiscal şi folosesc doar la evaluarea, de către Administraţia Judeţene a Finanţelor Publice şi unităţile fiscale din subordine a arendei exprimate în natură.

Sumă de 10 milioane de lei, rămasă necheltuită la „Drumuri”

Consiliul Judeţean Suceava rectifică, în şedinţa ordinară bugetul propriu al judeţului şi cele ale unităţilor subordonate. Un poziţie importantă a rectificării este cea la care din bugetul Direcţiei Judeţene de Drumuri de Poduri se ia suma de  10 milioane de lei, bani care nu au rămas necheltuiţi şi care sunt orientaţi înspre acoperirea necesarului pentru plata unor proiecte cu finanţare nerambursabilă europeană. „Având în vedere că plăţile până la sfârşitul anului, pe secţiunea de dezvoltare, aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, se efectuează din venituri proprii, după care se întocmesc cererile de rambursare, pentru a se putea efectua plata, este necesară modificarea prevederilor bugetare la vărsăminte din secţiunea de funcţionare. Pentru rezolvarea situaţiei, (...) suma de 10 milioane de lei poate fi disponibilizată de la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, de la cheltuielile aferente întreţinerii şi reparării drumurilor judeţene, sumă care nu mai este necesară a se cheltui până la sfârşitul acestui an”, se precizează în raportul la proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului judeţean. La Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava rectificarea survine suplimentării contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate şi încasării unor sume suplimentare din prestări de servicii şi din sponsorizări, în comparaţie cu cele planificate anterior. La Centrul Cultural „Bucovina” este propusă, de asemenea, o rectificare a bugetului iniţial, aceasta venind pe fondul unor încasări de venituri suplimentare.  Rectificativul de buget este inclusiv urmare a alocării sumei de 310.000 de lei potrivit Hotărârii Guvernului nr. 950/2015 şi propunerii de acordare de ajutoare financiare pentru persoane aflate în situaţii de extremă dificultate

În programarea 2014-2020,

Investiţii cu finanţări europene de peste 251 de milioane de euro în alimentarea cu apă şi canalizarea din 14 localităţi sucevene

Mai multe localităţi sucevene vor beneficia de finanţări europene în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020. În acest sens, operatorul unic regional de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare ACET Suceava s-a dresat Consiliului Judeţean Suceava cerând aprobarea master-planului revizuit şi listei de investiţii prioritare din cadrul Proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată”, o iniţiativă legislativă fiind supusă aprobării  deliberativului judeţean în ultima şedinţă ordinară a anului 2015. Potrivit acesteia, valoarea totală a investiţiilor ar urma să se ridice la peste 251 de milioane de euro,  proiectul urmărind reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare din Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Cîmpulung Modovenesc, Vatra Dornei, Siret, Vicovu de Sus, Dolhasca, Salcea, Şcheia, Marginea, Putna, Suceviţa şi Mitocu Dragomirnei. În cadrul proiectului este urmărită reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune în localităţi; reabilitarea surselor de apă, staţiilor de tratare, conductelor de distribuţie; staţiilor de pompare şi rezervoarelor de înmagazinare; reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare, staţiilor de pompare a apelor uzate şi staţiilor de epurare; susţinerea asistenţei tehnice şi supervizarea contractelor de lucrări, precum şi procurarea de echipamente specifice activităţii de mentenanţă. În judeţul Suceava au fost identificate, în total, 7 aglomerări urbane cu peste 10.000 de locuitori, respectiv  Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Vicovu de Sus, precum şi 75 de aglomerări cu 2.000 până la 10.000 de locuitori, care, potrivit reglementărilor europene, pot beneficia de alocări din Fondul de Coeziune. Doar 43 dintre acestea fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Suceava, iar luându-se în calcul că finanţarea europeană trebuie să acopere 95% din investiţii şi că Fondul de Coeziune este limitat, în Planul de investiţii prioritar sucevean sunt prinse doar 14 localităţi. 

Zece a lucrători la negru, în baruri  şi cluburi de noapte

·        Inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de 90.000 de lei pentru întreţinerea muncii fără forme legale de angajare, deficienţele constate în timpul controalelor fiind sancţionate cu un total de aproape 150.000 de lei.   

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a fost prins în campania naţională de identificare şi combatere a cazurilor de muncă nedeclarată și de verificare a respectării prevederilor privind securitatea şi sănătatea în muncă în restaurante, baruri, cluburi de noapte şi cafenele. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că în acţiune au fost implicaţi 18 inspectori de muncă, care au controlat pe timp de zi, cât şi pe durata nopţii, 162 de angajatori. Şeful ITM Suceava spune că, în urma verificărilor efectuate s-au dispus 333 măsuri pentru remedierea deficienţelor. Pe de altă parte, s-a constat că 43 angajatori au săvârşit 82 de abateri contravenţionale, valoarea amenzilor date celor în cauză însumând 139.300 lei. Pe parcursul controalelor, la 8 agenţi economici s-au descoperit 10 persoane fără forme legale de angajare, aceştia fiind amendaţi cu un total de 90.000 lei. Controlorii au mai depistat că în cazul contractelor cu timp parţial repartizarea timpului de muncă nu a fost specificată, cum nerespectate au fost nici dispoziţiile legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat. De asemenea, unii dintre angajatorii controlaţi nu au pus la dispoziţie documentele solicitate, încălcate fiind şi normele privind  munca pe timp de noapte a tinerilor în vârstă de 18 ani. Inspectorii de muncă au mai depistat dosare personale incomplete; neacordarea sporului de noapte; neafişarea programului de lucru şi nerespectarea prevederilor legale privind repausul săptămânal. În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, 3 inspectori de muncă au efectuat 84 de controale. Verificările s-au lăsat cu 194 de măsuri pentru remedierea deficienţelor şi cu amenzi cumulând 5.000 de lei. Inspectorii de muncă au depistat nereguli legate de incompleta evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor; lipsa normativului intern pentru acordarea echipamentului individual de protecţie; neasigurarea instruirii lucrătorilor care aplică măsurile de prim-ajutor; neorganizarea activităţii de prevenire şi protecţie, dar şi necunoaşterea şi neaplicarea, de către toţi lucrătorii, a măsurilor prevăzute în plan. „Pe durata acţiunilor de control inspectorii de muncă au avut colaborare cu jandarmii, Poliţia, IMI, mare parte dintre acestea fiind comune, în special cele de noapte”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.

Preselecţia din cadrul Proiectului „Capitală europeană a culturii în 2021” ar putea fi contestată  

·        Primarul Sucevei Ion Lungu, spune că  a fost contactat în acest sens, motivul contestaţiei fiind subiectivitatea experţilor români, care ar fi deliberat în favoare Capitalei Bucureşti.  

·        „Noi am colaborat bine cu Bruxelles, mai avem de colaborat, şi nu cred că este bine să facem contestaţie”, a reliefat şeful administraţiei locale sucevene. 

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a afirmat ieri, într-o conferinţă de presă, că fost contactat de responsabili din mai multe dintre oraşele care au s-au înscris în cursa pentru desemnarea Capitalei europene a culturii în 2021, dar care nu au trecut de prima etapă, cea de preselecţie, consumată pe 17 decembrie. Potrivit lui Lungu, din discuţiile purtate, respectivele oraşe ar intenţiona să conteste modul în care a fost derulat procedura în cauză, existând suspiciunea că experţii români ar fi „lucrat” în favoarea municipiului Bucureşti.  „Deja o serie de oraşe - şi nu ascund faptul că am fost şi noi contactaţi -, vor să conteste rezultatele, pentru că experţii români ar fi lucrat, sau sunt angajaţi, într-un fel sau altul, la oferta din Bucureşti, şi am văzut mai multe opinii pe această temă”, a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.

Lungu a spus că pe plan local nu a fost luată nicio decizie privitoare la un demers de genul celui intenţionat, o poziţie în acest sens urmând a fi exprimată în funcţie de evoluţia lucrurilor.  Edilul-şef  susţine că municipiul Suceava a avut de câştigat de pe urma atragerii de fonduri europene şi că nu ar vrea ca o eventuală contestaţie să afecteze relaţia bună a Sucevei cu Bruxelles. „Aşa cum am mai spus-o şi altă dată, acest proiect de Capitală europeană 2015-2021 este un proiect pe fonduri europene. Noi am colaborat bine cu Bruxelles, mai avem de colaborat, şi nu cred că este bine să facem contestaţie. Însă, vom vedea ce se va întâmpla”, a reliefat Ion Lungu, şeful administraţiei locale din municipiul Suceava.    

La interviul de pe 17 decembrie,  din Suceava a participat pe lângă primarul Ion Lungu, şi printre alţii, doctorandul Radu Bores, a cărui firmă de consultanţă a întocmit Strategia culturală a municipiului; Carmen Steiciuc, preşedintele Asociaţiei „Suceava-Capitală europeană” şi Tatiana Tatarciuc, de la Primăria din Cernăuţi, Ucraina. Proiectul sucevean s-a bucurat, de asemenea, şi de susţinere spaniolă, prin intermediul Susanei Alonso San Pedro, din Barcelona, colaborator al firmei Genesis, cea care a realizat Strategia culturală suceveană 2015-2021.

Lungu spunea că oferta Sucevei a fost apreciată şi aplaudată „terminând meciul în picioare”, Bacău şi alte oraşe nefinalizând prezentarea, blocându-se şi având dispute cu experţii Comisiei Europene.  „De regulă, conform unei cutume - pentru că nu scrie nicăieri în ghidul proiectului -, după preselecţie, în faza a doua se califica jumătate din numărul celor care depuneau candidaturi. Probabil dacă ar fi mers 7 oraşe mai departe, am fi avut şi noi o şansă”, declara la momentul respectiv Ion Lungu,  primarul municipiului Suceava.      

Ion Lungu, primarul Sucevei;

Anul 2015 a fost unul bun, cu realizări şi nerealizări

·        „Chiar dacă suntem într-o fază mai delicată, mai tensionată, aşa cum se întâmplă când vine campania electorală, consider că, totuşi, a fost o colaborare în Consiliul Local”, a subliniat şeful administraţiei municipale sucevene.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a prezentat ieri, un bilanţ al activităţii pe 2015, menţionând  anul care se apropie de sfârşit „a fost unul bun, cu realizări şi cu nerealizări, dar pe ansamblu cu plus”.  Şeful municipalităţii a început enumerarea realizărilor cu încheierea lucrărilor aferente tuturor priectelor europene, în caz contrar „diferenţa trebuind a fi suportată din banii municipalităţii”. La acest punct, remarcată este reabilitarea celor două poduri rutiere de peste râul Suceava şi a celor două pasaje CFR din cartierele Burdujeni şi Iţcani. În rândul realizărilor sunt trecute intervenţiile de modernizare a Zonei centrale a reşedinţei de judeţ;  asfaltarea a 137 de străzi, cu bani  din bugetul local; reabilitarea parcărilor de reşedinţă; finalizarea şcolilor de sport de la două colegii sucevene; desemnarea noului operator de termificare Thermonet şi semnarea acordurilor de finanţare a 3 proiecte cu fonduri elveţiene. Lungu a continuat cu darea în funcţiune a Centrului Cultural „Bucovina”, inaugurarea cinematografului 3D „Modern” şi înfiinţarea Teatrului municipal „Mate Vişniec”. Edilul-şef a pus accent pe lucrările de extindere şi reabilitarea a reţelelor de apă şi a reţelelor de canalizare în cadrul POS „Mediu”; semnarea listei investiţiilor prioritare din Fondul de Coeziune, faza a doua; aprobarea strategiei locale de gestionare a deşeurilor menajere;  achiziţionarea a 5 autobuze de capacitate mică pentru societatea de transport călători TPL şi montarea de echipamente de fitness în două a parcuri sucevene. Ion Lungu nu a lăsat deoparte nici depunerea dosarului de candidatură pentru Proiectul „Suceava-Capitală europeană”, menţionând că în ciuda nedepăşiriie etapei de preselecţie, „aceasta este o experienţă importantă pentru municipalitate”. Nu în cele din urmă, printre altele, şeful municipalităţii din reşedinţa de judeţ a menţionat lucrările de modernizarea Pieţei Centrale; obţinerea creditului pentru amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”; concretizarea demersurilor pentru organizarea, în 2016, a festivalului internaţional de film pentru amatori; sfinţirea Catedralei „Naşterea Domnului” şi susţinerea activităţii ramurilor sportive din Capitala de judeţ.                         

La parte de nerealizări, Lungu a trecut lipsa unei strategii privind proiectele din noua programare europeană 2014-2020, cauza constând însă în întârzierea cu care au fost semnate acordurile cu Comisia Europeană, în prezent lucrându-se la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană ( SIDU) 2015-2020. Edilul-şef a menţionat, de asemenea, nefinalizarea rutei ocolitoare; nerezolvarea în totalitate a problemei câinilor fără stăpân; lipsa operatorului titular de salubritate menajeră, precum şi nepunerea în funcţionare a depozitului ecologic de deşeuri de la Moara. „Eu zic că a fost un an bun la Primăria municipiului Suceava. Vreau să mulţumesc consilierilor locali şi celor doi viceprimari care m-au ajutat. Chiar dacă suntem într-o fază mai delicată, mai tensionată, aşa cum se întâmplă când vine campania electorală, consider că, totuşi a fost o colaborare în Consiliul Local”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

De Sărbători, Poliţia va fi prezente în stradă

Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, luând în calcul specificul turistic al judeţului Suceava, precum şi faptul că, anual, pe raza localităţilor urbane şi rurale sunt organizate manifestări religioase, culturale şi artistice, structurile din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în colaborare cu alte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne, sunt angrenate în misiuni pentru asigurarea climatului de siguranţă, anunţat şeful inspectoratului, comisar şef Viorel Onea. Potrivit şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe întreg teritoriul judeţului vor fi luate măsuri care vizează creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor; prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură contravenţională şi penală; prezenţa activă în zonele aglomerate, inclusiv în perimetrul unităţilor de cult, precum şi pe timpul adunărilor publice. De asemenea, lucrătorii IPJ se vor axa pe prevenirea accidentelor rutiere grave şi asigurarea unui trafic normal pe drumurile publice, dar şi pe sprijinirea, potrivit competenţelor, a intervenţiile generate de situaţiile de urgenţă. Totodată, poliţiştii vor identifica societăţile autorizate pentru operaţiuni cu articole pirotehnice, pe care le vor controla, în vederea stabilirii legalităţii activităţilor derulate. Verificări sunt efectuate şi în complexe comerciale, pieţe, târguri sau alte locuri în care aceste articole sunt vândute populaţiei sau persoanelor juridice. Nu în cele din urmă,  iniţiate sunt acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii furturilor de material lemnos şi „pomilor de Crăciun” , inclusiv în pieţe, târguri şi oboare, cât şi în profunzimea fondului forestier. „Având în vedere experienţa anilor precedenţi, când în perioada Sărbătorilor de iarnă, pe raza judeţului nu au fost înregistrate fapte grave contra persoanei şi patrimoniului sau acte de tulburare gravă a ordinii şi liniştii publice, şi în acest an Poliţia şi celelalte structuri cu atribuţii în domeniu vor fi prezente în stradă, pentru asigurarea climatului de siguranţă a cetăţeanului”, a arătat Viorel Onea, şeful IPJ, în şedinţa Colegiului prefectural.  

În prejma Sărbătorilor,

Inspectorii sanitari veterinari s-au pus pe dat amenzi

·        Controlate au fost 8 abatoare, 5 unităţi de procesare a cărnii, 28 de restaurante şi baruri, 6 măcelării, 34 de magazine alimentare şi 6 hypermarketuri, în urma descinderilor, acestea fiind amndate cu un total de 5.400 de lei.

·        Principalele neconformităţi constatate se referă la nerespectarea circuitului alimentelor în unităţile de producţie, dar şi la încălcarea regulilor de igienă şi manipulare a produselor alimentare.          

În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare, în prejma Sărbătorilor de iarnă inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava intensifică acţiunile de supraveghere, sens în care aceştia au întreprins măsuri suplimentare, concentrate asupra modului în care sunt produse, depozitate, transportate şi valorificate carnea de porc destinată consumului, precum şi preparatele de origine animală.   Directorul executiv Laurenţiu Ionuţ Leon Postolache a declarat ieri, cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că vizate  sunt, până pe 15 ianuarie 2016, târgurile de animale, pieţele agroalimentare, carmangeriile, măcelăriile, magazinele alimentare, supermarketurile şi hipermarketurile. Inspectorii sanitar-veterinari suceveni verifică condiţiile sanitare veterinare de funcţionare; condiţiile de depozitare; provenienţa produselor; respectarea cerinţelor prind marcarea cărnii şi identificarea produselor de origine animală; etichetarea produselor de origine animală, precum şi condiţiile asigurate de pensiunile agroturistice în care se vor organiza mese festive. Potrivit şefului DSVSA Suceava, interzise şi supuse sancţionării sunt sacrificarea animalelor în locuri publice, precum şi comercializarea preparatelor de origine animală în alte locuri decât cele înregistrate sanitar veterinar. „O atenţie deosebită este acordată modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare în târgurile organizate pentru vânzarea animalelor vii, precum în şi în cele amenajate periodic de autorităţile locale, în vederea comercializării produselor alimentare de origine animală”, a subliniat directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Acesta a pus în vedere că în cazul în care, cu prilejul controalelor oficiale, sunt descoperite neconformităţi, se procedează, în funcţie de situaţie, la confiscarea produselor alimentare, sancţionarea contravenţională, suspendarea sau interzicerea activităţii unităţii, dar şi la impunerea igienizării spaţiilor respective. Laurenţiu Ionuţ Leon Postolache a arătat că, până acum, controlate au fost 8 abatoare, 5 unităţi de procesare a cărnii, 28 de restaurante şi baruri, 6 măcelării, 34 de magazine alimentare şi 6 hypermarketuri. În urma descinderilor, inspectorii sanitari veterinari suceveni au dat 9 amenzi, în valoare de 5.400 de lei.  Principalele neconformităţi constatate se referă la nerespectarea circuitului alimentelor în  unităţile de producţie, precum şi la încălcarea regulilor de igienă şi manipulare a produselor alimentare.  

Sărbători de iarnă, pe fondul sentimentului de insecuritate generat de atentatele teroriste

Pentru Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava, prioritare sunt, în această perioadă  a anului, misiunile de asigurare ordinii şi liniştii publice la adunările şi manifestările cultural-artistice prilejuite de Naşterea Domnului, Revelion, Bobotează şi Sfântul Ioan, Sărbătorile de rit vechi, inclusiv la spectacolele de datini şi obiceiuri. „Este de remarcat că acestor elemente li se adaugă sentimentul de insecuritate generat de atentatele teroriste de Franţa, Turcia, situaţia din Germania, precum şi continuitatea fluxurilor migratorii către Uniunea Europeană, din imediata vecinătate a frontierelor României”, a arătat locotenent colonel Marian Mihai Lungu, şeful IJJ Suceava, în şedinţa Colegiului prefectural.  Pe lângă acestea activităţi, în vederea prevenirii şi combaterii fenomenelor infracţional şi contravenţional, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean se va concentra asupra staţiunilor montane, pârtiilor de schi şi traselor montane iar, după caz, jandarmii vor participa la acţiuni de căutare-salvare a persoanelor dispărute sau accidentate. Pentru contracararea eficientă a faptelor penale şi contravenţiilor, IJJ va acţiona independent şi în colaborare cu Poliţia în zonele cu risc criminogen ridicat, iar pentru asigurarea „unui climat de ordine şi siguranţă a participanţilor”, efortul maxim va fi depus în noaptea dintre ani, în localităţile în care vor fi organizate „revelioane”, adică în Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. Conform şefului IJJ, totodată se va acţiona pentru prevenirea sau aplanarea stărilor conflictuale, cât şi în vederea combaterii cerşetoriei, consumului de droguri, acostării de persoane, furturilor şi înşelăciunii. Tot în această perioadă, în atenţie este tăierea şi comercializarea ilegală a brazilor, dar şi utilizarea şi comercializarea articolelor pe bază de materiale pirotehnice.  Nu în cele din urmă, a precizat locotenent-colonelul Marian Mihai Lungu, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural, monitorizate vor fi fenomenele meteorologice periculoase care se pot manifesta în această perioadă, respectiv ninsorile abundente, viscolul, blocarea căilor de comunicaţii, înzăpezirea unor localităţi şi temperaturile deosebit de scăzute, urmând a se interveni acolo unde este nevoie. 

La 26 de ani de la Revoluţie, colonelul Mugurel Anton, comandantul CMJ, la loc de cinste în Cartea valorilor bucovinene 

·        Peste 30 de ani, Mugerl Anton a slujit ţara ca militar în termen, elev de şcoală militară, ofiţer activ cu funcţii de execuţie, dar şi de conducere în mai multe garnizoane din ţară, iar din 1995, în cea din Suceava.

Colonelul Mugurel Anton, comandantul Centrului Militar Judeţean Suceava a semnat, ieri, în Cartea de onoare a valorilor bucovinene. În şedinţa Colegiului Prefectural, prefectul Constantin Harasim a subliniat că demersul are loc pe data de 22 decembrie, o zi istorică pentru români, cea în care, cu peste un sfert de secol în urmă, a fost răsturnat un regim de tristă amintire. Reprezentantul Guvernului a arătat că în aceste momente importante, la împlinirea a 26 de ani de la Revoluţia din 1989, se impune ca în Cartea de onoare a valorilor bucovinene să fie înscris colonelul Mugurel Anton, reprezentant al Armatei Române în judeţul Suceava. „Ne aducem aminte că la Revoluţie, prima lozincă strigată de către revoluţionari a fost: ! Armata este cea mai veche instituţie, după cea statală, care a apărat graniţele, integritatea şi interesele neamului românesc. În această lună, luna decembrie, îl răsplătim pentru întreaga activitate pe domnul colonel Mugurel Anton, ca reprezentant al Armatei Române în judeţul Suceava şi îi oferim diploma de excelenţă. Tot respectul din partea Instituţiei Prefectului şi tot respectul din partea tuturor sucevenilor pentru Armata Română”, a  spus Constantin Harasim.

Colonelul Mugurel Anton s-a adresat plenului şedinţei Colegiului Prefectural, mulţumind pentru aprecierile făcute la adresa Armatei Române şi domniei sale, în calitate de comandat al CMJ. Colonelul Anton a reliefat că este cetăţean român şi, conform Constituţiei, are dreptul şi obligaţia de a-şi apăra ţara. Potrivit şefului CMJ, acest lucru l-a făcut timp de peste 30 de ani, ca militar în termen, elev de şcoală militară, ofiţer activ cu funcţii de execuţie, dar şi de conducere în mai multe garnizoane din ţară, respectiv cele din Galaţi, Piteşti, Botoşani, iar din 1995, în cea din Suceava. ”Pentru mine este o onoare să fiu militar al Armatei Române, nu doar pentru simplul fapt că este o profesie, ci şi pentru că – spun  cu mâna pe inimă –, este şi un mod de viaţă. Fidelitatea faţă de ţară este sacră, iar după cum spune marele Sadoveanu < Ţara nu se slujeşte cu declaraţii de dragoste>, ci cu responsabilitate, muncă, iar la nevoie cu jertfă. Responsabilitatea socială şi implicarea în viaţa publică reprezintă valori individuale care stau la baza unei societăţi puternice”, a declarat colonelul Mugurel Anton, comandantului Centrului Militar Judeţean Suceava.            

Cartea de onoare a valorilor bucovinene, în care semnează personalităţile judeţului Suceava, „remarcate prin realizări deosebite”, a fost instituită în luna iulie 2015, de către Constantin Harasim, şeful Instituţiei Prefectului judeţului Suceava.    

Aeronavele de călători „eşuate” în Iaşi aterizează în Suceava

·        Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, 6 aeronave au solicitat drept de aterizare pe aeroportul sucevean.

·         „Folosim în negocieri orice argument care ne poate ajuta”, a reliefat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ, referindu-se la atragerea de noi operatori pe Aeroportul Suceava.  

Din cauza condiţiilor atmosferice neprielnice de pe Aeroportul din Iaşi, respectiv a vizibilităţii scăzute provocată de ceaţa densă, în week end mai multe aeronave ale Companiei naţionale „Tarom” au fost nevoite să facă apel la Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava.  Aceasta în ciuda faptului că autorităţile ieşene au căutat, cu orice prilej, să  atace  proiectul de modernizare a unităţi aeroportuare din nodul României. Ioan Măriuţa, directorul Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” a anunţat că este vorba despre  aeronava ATR 42, care a aterizat la ora 19.07, sosind de pe Bucureşti-Otopeni, cu 18 pasageri la bord, cât şi despre aeronava Boeing B737, care a aterizat la ora 20.46, de la Bolgna, transportând  133  de pasageri, şi care a decolat înspre Iaşi, la ora 23.13, însă fără călători.

Duminică, 20 decembrie, ca urmare a condiţiilor meteorologice similare, o aeronavă Boeing B737 a aterizat la Suceava la ora 14.49, zburând dinspre Roma-Fiumicino, cu 132 de călători îmbarcaţi, iar ulterior a decolat de pe pista suceveană, cu destinaţia Munchen, şi 88 de pasageri, la ora 21.14. O aeronavă ATR 72 a aterizat pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” la ora 15.33, plecând de pe Bucureşti-Otopeni, cu 68 de pasageri, după care, la 17.00, s-a întors în Capitală, fără călători. Un alt avion ATR 72, încărcat cu 57 de călători, a plecat de pe Bucureşti-Otopeni şi a solicitat drept de aterizare pe Aeroportul Suceava la ora 18.55, iar după „descărcare” s-a întors cu golul de unde a pornit. Nu în cele din urmă, aeronava Boeing B737, decolată din Munchen, şi având 125 de pasageri, a folosită pista suceveană la ora 01.27, iar la 04.14 a plecat înspre Londra-Luton, cu dor 98 de pasageri. Ioan Măriuţa a ţinut să precizeze că, după deschiderea Aeroportului, pe 25 octombrie  2015, şi începerea curselor regulate, pe 12 noiembrie, pe Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava au fost înregistrate 134 de mişcări de aeronave. Astfel, „prelucraţi” au fost 1.131 de pasageri, îmbarcaţi-351 de călători, diferenţa fiind cea a debarcaţilor.  Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, Aeroportul Suceava încasează, la tarifele vechi, „bani buni” din  aceste operaţiuni, cele noi intrând în vigoare abia de pe 1 ianuarie 2016. „Folosim în negocieri orice argument care ne poate ajuta”, a reliefat Ioan Cătălin Nechifor.           

Consilierii PNL amână plata serviciilor Termica, din perioada în care Suceava nu avea operator pentru alimentare cu apă caldă şi căldură    

·        „Ar fi o de lipsă de fair play din partea noastră ca, după ce am trecut puntea, să punem Termica beţe în roate”, a subliniat primarul Ion Lungu.  

·        După principiul „una spunem, alta fumăm”, aleşii PNL au asigurat că nu se împotrivesc achitării sumei de peste 600.000 de lei, însă la exprimarea opţiunii s-au abţinut, ceea ce echivalează cu vot „împotrivă”.                   

·        Viceprimarul Lucian Harşovschi  „a scăpat porumbelul”,  susţinând convocarea unei şedinţe extraordinare, „în aşa fel încât să ne achităm de datorii şi să dăm impresia că suntem, într-adevăr, oameni care ne ţinem cuvânt”.

Termica în faliment nu primeşte contravaloarea pierderilor avute în primele 2 săptămâni ale lunii octombrie 2015, ultimele în care a societatea a mai avut activitate de transport agent termic în reşedinţa de judeţ. Alesul PNL Neculai Barbă   consideră că pierderile de peste 650.000 de lei reprerintă prea mult pentru doar 2 săptămâni, uitând că în intervalul respectiv, din cauza temperaturilor scăzute, a început şi furnizarea agentului termic pentru încălzire, chiar dacă numai în regim de probe. Barbă nu s-a oprit aici, găsind încă un nod în papură care să nu justifice achitarea sumei pe care fostul de operator este îndreptăţit să o primească, chiar dacă grupul politic liberal din care face parte a fost de acord ca, până la intrarea în sistem a noului operator Thermonet, pierderile Termica să fie compensate din bugetul local. Astfel, consilierul liberal a precizat că a citit cele 100 de pagini documente justificative pe care Termica le-a anexat cererii înaintate autorităţilor sucevene şi că, parcurgându-le, a ajuns la concluzia că ceva nu este în regulă. „Dacă nu este vorba despre neglijenţe, atunci sunt nişte lucruri ilegale sau să nu le spunem falsuri. Sunt corecturi făcute cu pixul pe sumele prinse în anexe,  pe care apoi le-a semnat şi domnul primar. Sunt documente contabile şi nu putem juca cu ştersături, cu radieri şi cu scris cu pixul”,  a reclamat Niculai Barbă, adăugând că toate acestea îl fac să nu voteze „atribuirea către Termica” a celor 650.000 de lei.

Primarul Ion Lungu a declarat că toate actele au fost verificate şi semnate de către specialiştii compartimentului de specialitate, iar personal doar le-a contrasemnat, pentru că, de unul singur, nu poate analiza mii de documente. „Nu Termica a solicitat să ne dea apă caldă. Noi ne-am rugat de ei, care nici măcar nu mai aveau voie, conform legii, să presteze aceste serviciu, după intrarea în faliment. Ar fi o lipsă de fair play din partea noastră ca, după ce am trecut puntea, să le punem beţe în roată. Eu spun că documentele de acolo sunt corecte şi îmi asum responsabilitatea”, a reliefat ocupantul fotoliului din Areni, rugându-i pe aleşi să-şi dea votul favorabil.  Niculai Barbă a spus că nu acesta era sensul celor semnalate, iar viceprimarul PNL, Ovidiu Doroftei, a punctat că, nu s-a pus niciun moment problema ca să nu fie de acord cu eliberarea banilor, deşi Barbă tocmai anunţa că va vota împotrivă. „Într-adevăr, noi am votat în Consiliul Local să suportăm aceste pierderi. Am făcut-o lună de lună, însă problema ridicată de domnul consilier Barbă nu  induce în niciun fel ideea că nu am vrea, sau că de data aceasta, am dori să facem altfel. Este numai un semn de întrebare privind corectitudinea documentelor justificative întocmite”, a iterat Ovidiu Doroftei.

·        Consilierul ALDE Vasile Mocanu: „atitudinea  liberali lor este o parodie”

Colegul său de partid, Lucian Harşovschi, a evidenţiat că, pănă acum, aleşii liberali au votat de 3 ori suportarea din bugetul local a pierderilor în cauză. „Suntem oameni responsabili, care ne ţinem de cuvânt şi vom face acest lucru,  numai că atunci când există un dubiu, cred că cel mai bine este să-l spulberăm. Eu propun că poate este mai bine să se retragă proiectul şi să fie repus în luna ianuarie sau, dacă este nevoie, să venim şi într-o şedinţă extraordinară. (...) Îl vom susţine într-o şedinţă extraordinară de Consiliu Local, în aşa fel încât să ne achităm de datorii şi să dăm impresia că suntem, într-adevăr, oameni care se ţin cuvânt”,  a subliniat Lucian Harşovschi, menţionând că până atunci trebuie făcute corecturile necesare în dementele justificative. Primarul Ion Lungu a pus în vedere că nu va retrage proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, „doar pentru a se face spectacol în şedinţă”. Consilierul ALDE Vasile Mocanu calificat atitudinea  liberalilor drept „o parodie”, din moment ce primarul Ion Lungu ştie ce face şi îşi asumă responsabilitatea. „Suntem în situaţia în care  executivul prin aparatului său, a verificat legalitatea acestei sume, a verificat modul de calcul, pe baza procedurilor anterioare, iar acum bulversăm plăţile pentru serviciile făcute, doar aşa ca să ne aflăm în treabă” a relevat Vasile Mocanu. Proiectul de hotărâre a picat cu  7 voturi „pentru” şi 15 abţineri, acestea din urmă ale liberalilor.