Romeo Butnariu, şeful ITM:

Principala cauză a muncii la negru: avantajul financiar generat prin sustragerea de la plata impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale

·        „Angajatorii care nu utilizează legal  munca au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se în concurenţă neloială cu agenţii economici care folosesc toate tipurile de resurse şi respectă obligaţiile care le revin”, explică inspectorul şef sucevean.

·        Anul acesta, lucrătorii ITM au descoperit două infracţiuni de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă.

Cu circa 70% a fost mai mare numărul de controalelor întreprinse pentru combaterea fenomenului muncii fără forme legale de către lucrătorii Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava în primul semestru al anului 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa rezultă dintr-un  raport al ITM Suceava, în care se evidenţiază că, dacă în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2013 au avut loc 1.842  de acţiuni de control pentru prevenirea muncii la negru, în cele 6 luni trecute din acest an, numărul controalelor a ajuns la 2.607. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, declară că, din totalul de 4.541 de angajatori sancţionaţi, 32 au primit amenzi pentru muncă fără forme legale. Astfel, depistate au fost 71 de persoane fără contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă; 98 de persoane ale căror contracte de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii, în timp ce, în cazul altor 1.097 de persoane, transmiterea în REVISAL s-a făcut cu nerespectarea termenului legal. În primele 6 luni ale anului 2014, inspectorii de muncă suceveni au depistat şi două infracţiuni incriminate de Codul Muncii, respectiv de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă.

·        Inspectorii ITM au controlat domeniile susceptibile de utilizarea ilegală a muncii copiilor şi tinerilor.  

Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate pentru muncă la negru a însumat, în prima jumătate a anului, 400.000 de lei, reprezentând 43% din totalul amenzilor date pentru încălcarea legislaţiei privind relaţiile de muncă. Principala cauză a perpetuării fenomenului muncii la negru o constituie, în opinia inspectorului şef Butnariu, avantajul financiar imediat obţinut atât de către angajator, cât şi de către salariat, beneficiu generat prin sustragerea de la plata impozitelor şi cea a contribuţiilor la bugetele asigurărilor sociale. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava arată că, întrucât munca nedeclarată are o serie de implicaţii negative, atât din punct de vedere economic, cât şi social, reducerea acestui fenomenul constituie o preocupare constantă a instituţiei pe care o conduce. „Munca nedeclarată are efecte pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, pentru individ, societate, bugetul general consolidat al statului, sistemele de asigurări sociale, afectând, totodată, şi economia, prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care nu utilizează legal munca au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se, deci, în concurenţă neloială cu agenţii economici care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor care le revin”, explică, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Romeo Butnariu mai precizat că munca nedeclarată reprezintă activitatea  desfăşurată de către un salariat, pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau persoană juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. În scopul diminuării, inspectorii ITM au desfăşurat acţiuni şi campanii de control privind identificarea şi combaterea amploarei acestui flagel, dar şi a utilizării muncii copii şi tinerilor, în domenii susceptibile, precum construcţiile, industria textilă, prestările de servicii, industria alimentară şi panificaţiei, industria lemnului, comerţul, paza, transportul rutier de marfă şi persoane, staţiunile montane, cabinetele medicale, fabricarea băuturilor, baruri, discoteci, unităţi de distribuţie a carburanţilor etc.