În judeţul Suceava,

Peste 60 de focare de alunecări 

·        Deplasările de teren, active sau relativ stabilizate, afectează peste 30-40% din suprafeţele versanţilor de podiş, precum şi întinderi apreciabile din zonele montane carpatice şi subcarpatice.

În judeţul Suceava au fost inventariate 61 de localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie risc pentru populaţie şi infrastructură, se arată într-o informare a Consiliului Judeţean. Potrivit acesteia, principalii factori ai declanşării şi evoluţiei deplasărilor de teren sunt de ordin geologic, constând în substratul argilos, în alternanţă cu roci friabile, dar şi de ordin morfologic, cu referire la pantele mai mari de 3-5%. Nu în cele din urmă, determinant este şi factorul climatic, adică precipitaţiile anuale consistente cantitativ, dar şi factorul antropic, constând în utilizarea iraţională a terenurilor, în general şi a versanţilor, în special. Alunecările de teren din judeţul Suceava, aflate în diferite stadii de evoluţie, active sau relativ stabilizate, afectează peste 30-40% din suprafeţele de versant ale văilor din unitatea de podiş a judeţului, şi de asemenea, întinderi apreciabile din zonele montane carpatice şi subcarpatice.

·        Municipiul Suceava este vulnerabil la două zone cu alunecări de teren, pericolul de noi deplasări fiind ridicat. 

Conform informării citate, printre cele mai importante alunecări de teren, clasificate după nivelul de „vulnerabilizare” a localităţilor este versantul drept al râului Suceava, dispus între pâraiele Şcheia şi Cetate, cunoscut sub denumirea „Coasta Şeptilici” şi care reprezintă, din punctul de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice, cel mai activ areal cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava. Zona este afectată de alunecări  pe o lungime de circa 2 km şi, cu toate că lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul unor noi deplasări este mare. Implicaţiile socio-economice sunt, de asemenea, importante, în zonă existând cartiere rezidenţiale, reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, reţele de telecomunicaţii, reţele de distribuţie a energiei electrice şi conducte de transport agent termic. Tot pe teritoriul municipiului Suceava, din anul 2006 s-a reactivat şi extins alunecarea de pe versantul stâng al râului Suceava, între Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de transformare de 110 kv din cartierul Burdujeni. Pentru înlăturarea riscurilor, în iulie 2008 au fost executate ridicări topografice în vederea demarării lucrărilor de stabilizare. Informarea Consiliului Judeţean precizează că alunecarea a evoluat rapid, iar în luna octombrie, o echipă mixtă de specialişti a evaluat situaţia şi a dispus luarea măsurilor de urgenţă. Acestea constau în executarea unor remodelări, acoperiri de fisuri, trasări,  precum şi în drenări şi canalizări pentru preluarea  apei. Tot conform sursei citate, cu grad ridicat de gravitate sunt alunecările de teren din comunele Brodina, Ştraja, Frasin(cartierul Bucşoaia) şi Suceviţa(satul Voievodeasa).  Măsurile urgente luate pentru oprirea alunecărilor sau concretizat, în general, în săparea unor canale de evacuare apei din masa noroioasă.