În trimestrul al doilea al anului,

Încasările la bugetul sucevean au crescut cu 7,43 la sută   

·        În ceea ce priveşte cheltuielile, 92,41% din plăţi s-au făcut pentru secţiunea de funcţionare a sistemului administrativ, în timp ce secţiunii de dezvoltare a bugetului local, cea responsabilă cu investiţiile, i-a revenit doar 7,59% din suma plăţilor.

·        O parte importantă o deţin cheltuielile cu Învăţământul, respectiv 39,92% din total, iar cadrul acestora, covârşitoare sunt cele salariale şi cu celelalte obligaţii aferente acestora.

În trimestrul al II-lea al anului 2014, gradul de încasare a veniturilor bugetului local sucevean a crescut cu 7,43%, în comparaţie cu perioada similară anului 2013, se arată în raportul privind aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava.

Conform acestuia din urmă, gradul de încasare a veniturilor, determinat ca raport între intrările totale şi suma veniturile programate, a fost, în cel de al doilea trimestru al anului în curs, de 72,69%. Astfel, în cazul secţiunii de funcţionarea a bugetului local, gradul de realizare a veniturilor a atins nivelul de 84,09%, în timp ce la secţiunea de dezvoltarea, realizările au avut un nivel evident inferior,  respectiv unul de 27,42%. 

Pe de altă parte, gradul de realizare cheltuielilor, calculat ca raport între plăţile efectiv făcute şi cele aprobate,  acesta a fost, în trimestrul al II-lea anului, de 72,62%. La fel ca mai sus, pe secţiunea de dezvoltare a bugetului local, cea responsabilă, generic, cu investiţiile, realizările sunt de doar 27,83%, în timp ce la secţiunea de funcţionare a aparatului administrativ, gradul de realizarea a cheltuielilor a fost de 84,03%. Astfel, ponderea plăţilor din cadrul secţiunii de dezvoltare în totalul plăţilor efectuate în cel de al doilea trimestru al lui 2014 este de 92,41%, iar ponderea plăţilor din interiorul secţiunii de dezvoltare în suma plăţilor aferente lunilor aprilie, mai şi iunie este de 7,59%.

·        Peste 12% din cheltuieli s-au făcut în cadrul capitolului „Combustibili şi energie”, banii mergând la Termica, în contul subvenţiilor pentru acoperirea diferenţei dintre preţurile şi tarifele practicate la energia termică.

 În cel de al doilea trimestrul al acestui an, o parte importantă o deţin cheltuielile cu Învăţământul, respectiv 39,92%, iar în cadrul capitolului, covârşitoare sunt cele salariale şi cu celelalte obligaţii aferente acestora din urmă. De asemenea, o bună parte a plăţilor, 12,26% din total, s-a făcut în cadrul capitolului „Combustibili şi energie”, banii mergând la Termica, în contul subvenţiilor pentru acoperirea diferenţei dintre preţurile şi tarifele practicate la energia termică. O ponderea de 12,12% au deţinut-o cheltuielile de la capitolul „Transporturi”, responsabil, în general cu investiţiile, întreţinerea şi reparaţiile aferente infrastructurii rutiere. Deficitul  secţiunii de funcţionare, ca diferenţa dintre suma plăţilor efectuate şi cea a restanţelor de plată, pe deoparte, şi veniturile realizate în cadrul acestei secţiuni, de cealaltă parte, a fost, în trimestrul al doilea al anului 2014, 4,95 de milioane de lei, cu 11,41 milioane de lei mai mic decât cel din intervalul corespunzător al anului anterior. În conformitate cu Legea nr.273 privind finanţele publice locale, „în situaţia în care secţiunea de funcţionare înregistrează deficit în cursul anului, ordonatorul principal de credite propune autorităţilor deliberative rectificarea bugetului local”.           

Dispeceratul de supraveghere video al Primăriei, fără supraveghetori

·        Sistemul a fost realizat prin proiectul de creştere a siguranţei cetăţeanului şi prevenire a criminalităţii şi a costat 600.000 de euro, dintre care 80.000 de euro contribuţie a bugetului local.

Dispeceratul operativ şi de supraveghere video din cadrul  Primăriei municipiului Suceava funcţionează cu personal insuficient. Cel puţin aşa rezultă dintr-un raport privind activitatea  Poliţiei Locale în trimestrul al doilea al anului 2014, în care se cere suplimentarea numărului de lucrători cu atribuţii pe această linie. „Datorită faptului că au fost date în folosinţă toate camerele de supraveghere de pe raza municipiului Suceava, se impune suplimentarea numărului de poliţişti locali la postului de supraveghere video din cadrul Primăriei”, a arată în raportul semnat de şeful Poliţei Locale, Viorel  Horodenciuc.   Pe deasupra, cu toate că numărul de lucrători din cadrul Dispeceratului este neacoperitor, Horodenciuc arată că  aceştia au desfăşurat şi  activităţi specifice în cadrul Serviciului de Ordine, linişte publică şi pază nr. 1, adică al sediul executivului local. În perioada la care facem referire, la solicitarea instituţiilor publice abilitate, şi conform procedurilor stabilite la nivelul compartimentului, Dispeceratul operativ şi de supraveghere video a verificat 30 de înregistrări ale camerelor de luat vederi de pe raza municipiului Suceava, înmânând copii pe suport electronic ale acestora. Dispeceratul operativ şi de supraveghere video coordonează activitatea personalului compartimentelor de linişte, ordine publică şi pază, privind intervenţia la evenimente, precum şi a celui a serviciului de circulaţie pe drumurile publice, în scopul intervenţiilor în puntele critice. Dispeceratul coordonează, de asemenea, lucrătorii proprii, în vederea intervenţiilor la obiectivele asigurate cu pază, aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau cea a instituţiilor publice de interes local. În condiţiile unui necesar de 150 de lucrători - aşa cum preciza primarul Ion Lungu -, Poliţia Locală are un efectiv de control de 110 de persoane, însă  7 locuri sunt vacante.  Dispeceratul de supraveghere video de la parterul Primăriei municipiului Suceava a fost amenajat prin proiectul de creştere a siguranţei cetăţeanului şi prevenire a criminalităţii, cu finanţarea accesată în cadrul Programului Operaţional Regional. Obiectivul acestuia  este monitorizarea, cu 108 camere video, a 80 de locaţii de pe lângă unităţile şcolare, instituţiile publice, parcuri, pieţe agro-alimentare, precum a intrărilor şi ieşirilor din municipiu. Materializarea proiectului a presupus consumarea a 600.000 de euro, dintre care 425.000 de euro fonduri nerambursabile, 80.000 de euro reprezentând contribuţia administraţiei locale la cheltuielile eligibile şi neeligibile, iar diferenţa fiind contribuţiile recuperabile din TVA.

Autorităţile disponibilizează 500.000 de lei pentru reparaţii şi ingienizări în şcoli

·        „Din punct de vedere administrativ, vrem să ne asigurăm că totul este în ordine, atât în învăţământul preşcolar, gimnazial, cât şi în cel liceal”, a declarat Ion Lungu, ocupantul fotoliului din Areni.

Consilierii locali suceveni au aprobat disponibilizarea unei sume de 505.000 de lei, bani care vor lua calea unităţilor preşcolare şi şcolare din municipiul Suceava în vederea susţinerii financiare a reparaţiilor şi cheltuielilor materiale premergătoare viitorului ciclu de învăţământ. Ion Lungu, şeful executivului municipal, a declarat că autorităţile locale trebuie, şi manifestă preocupare, pentru pregătirea deschiderii în condiţii bune a anului şcolar 2014-2015. Edilul-şef  sucevean a ţinut să precizeze că, în ciuda crizei economice şi austerităţii bugetare, în 2014 alocările către unităţile de învăţământ sucevene au fost în creştere. „Bugetul pentru şcoli a fost în acest an cu circa 10% mai mare şi aici, mă refer, la cheltuieli materiale, şi nu la salarii pentru profesori. Facem eforturi, şi eu sunt de părere că s-au schimbat multe în şcolile din municipiul Suceava, însă mai sunt lucruri de făcut, iar din punct de vedere administrativ, vrem să ne asigurăm că totul este în ordine, atât în învăţământul preşcolar, gimnazial, cât şi în cel liceal”, a declarat ocupantul fotoliului din Areni, precizând că, după întoarcerea din concediul de odihnă, va inspecta personal fiecare unitate şcolară din capitala de judeţ. Lungu a ţinut a să arate că responsabilitatea pentru derularea intervenţiilor respective revine managerilor şi consiliilor de administraţie a unităţilor şcolare. „Cu ani în urmă făceam o licitaţie centralizată la nivel de Primărie, însă acum, considerăm ce este mai bine ca fiecare unitate şcolară să-şi angajeze propria firmă. Sunt prevăzute inclusiv acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care se fac în şcoli, fiind rezervate şi bugete în acest sens”, a explicat şeful administraţie locale sucevene, Ion Lungu.         

Operaţiunea „Căpuşa”, 30.000 de lei pentru stârpirea chimică  a insectelor hematofage

·        Vizate sunt 17 locuri de joacă pentru copii şi 24 de parcuri din toate cartierele urbei, stropită urmând a fi o suprafaţă de peste 210.000 de metri pătraţi.

·        Aproape 500 de suceveni care au cerut asistenţă medicală, acuzând că au fost victima „muşcăturii” căpuşelor.

Primăria municipiului Suceava pune la bătaie suma de 30.000 de lei din bugetul local, pentru acţiuni de dezinsecţie în locurile de publice de pe raza reşedinţei de judeţ. Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene, a făcut public ieri, într-o conferinţă de presă, că operaţiunile de combatere chimică a căpuşelor vor viza 17 locuri de joacă pentru copii şi 24 de parcuri din toate cartierele urbei, stropită urmând a fi o suprafaţă de peste 210.000 de metri pătraţi. „Punctual, acolo unde sunt sesizări, vom avea aceste intervenţii de aplicare a tratamentelor chimice de combatere a căpuşelor. Nu sunt de acord să facem lucrări de anvergură, cu substanţe chimice împrăştiate din avion, pentru că, o spun cu toată certitudinea, în acest mod mulţi bani sunt aruncaţi pe fereastră”, a declarat primul gospodar al oraşului.  Lungu a ţinut să mai evidenţieze că, de asemenea, fiecare unitate şcolară din Suceava are prevăzută în bugetul propriu fonduri pentru lucrării de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. „Fiecare director şi consiliu de administraţie din şcoli trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să contracteze firme de specialitate pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare”, a explicat edilul-şef, Ion Lungu.      

Căpuşele sunt insecte parazite care populează suprafaţa corpului, majoritatea găsindu-se pe tegumentele sau în blana mamiferelor, pe pielea păsărilor sau, mai rar, a reptilelor.  Căpuşele sunt paraziţi care se hrănesc cu sângele gazdelor, cele mai multe cazuri apărând primăvara şi vara, până înspre toamnă. Muşcăturile căpuşelor sunt indolore, de aceea prezenţa lor nu este simţită de către gazdă. Începând cu luna mai, la Unitatea de Primire a Urgenţelor a Spitalului Judeţean de Urgentă „Sfântul Ioan cel Nou” s-au prezentat aproape 500 de suceveni care au solicitat intervenţie medicală, după ce au acuzat că au fost victima „muşcăturii” căpuşelor. 

Cu o întârziere de 2 luni,  

Nordic skate park, deschis oficial

·        Utilizatorii vor trebui să-şi asume respectarea celor 22 de instrucţiuni ale regulamentului privind accesul la piste, aceştia fiind obligaţi să poarte echipament adecvat de protecţie.

·        Vârsta minimă a utilizatorilor este de  6 ani, o patrulă a poliţiştilor locali urmând veghea la prevenirea comportamentului distructiv, consumului de băuturi alcoolice, substanţe stupefiante, precum şi a folosirii pistelor în alte scopuri.

Ieri, autorităţile locale ale municipiului Suceava au dat oficial în folosinţă noua amenajare destinată rollerilor, skaterilor şi bicicliştilor. Ion Lungu a ţinut să avertizeze pe amatori, cât şi pe părinţii minorilor pasionaţi de acest gen de sport urban, că vor trebui să-şi asume respectarea celor 22 de instrucţiuni ale regulamentului privind accesul în skate park. Întrucât a fost conceput ca un loc de joacă, Primăria nu va putea asigura monitorizarea permanentă, de aceea, practicanţii acestor sporturi, care includ şi elemente extreme, vor fi obligaţi să poarte echipament adecvat de protecţie. „Acesta este, practic, conceput ca un loc de joacă. Primăria municipiului Suceava nu asigură permanenţă, asistenţă 24 de ore din 24, la acest skate park. Personalul care este la Patinoar  deserveşte şi noua amenajare, însă am pregătit şi instrucţiuni de folosire în siguranţă a skate park-ului, acestea fiind afişate la faţa locului. Cei care merg acolo trebuie să le respecte, în primul rând, obligatorie fiind folosirea de apărători pentru mâini, cotiere şi genunchiere”, precizează Lungu. Şeful administraţiei locale a pus în vedere că amenajarea are o componentă normală, pentru începători, cu trambuline cu grad redus de dificultate, precum şi o alta, cu grad de dificultate ridicat, destinată amatorilor de sporturi extreme, „cei care merg acolo asumându-şi propria răspundere, în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea personală, cât şi celor din jur”. Vârsta minimă pentru accesul la skate park este de  6 ani, o patrulă a poliţiştilor locali urmând veghea la prevenirea comportamentului distructiv, consumului de băuturi alcoolice, substanţe stupefiante, precum şi a folosirii pistelor în alte scopuri. Skate park-ul va fi închis pe vreme nefavorabilă, respectiv pe ceaţă, ploaie sau ninsoare. Administratorul şi personalul angajat nu-şi vor asuma răspunderea pentru nerespectarea instrucţiunilor de utilizare, neacordându-se despăgubiri morale sau financiare în cazul producerii de accidente. „Eu zic am făcut o treabă bună, pentru că există solicitări foarte mari din partea celor  care sunt doritori să practice asemenea sporturi”, a accentuat primarul municipiului Suceava Ion Lungu, accentuând că Poliţia Locală va amenda pe  cei care vor mai merge cu rolele, skateboard-ul sau bicicleta pe esplanada Casei Culturii şi care pun în pericol pe copii şi bătrânii ieşiţi la promenadă în zonă.   

„Nordic skate park” se află în preajma Patinoarului artificial de pe strada „Universităţii”, contractul de finanţare, în valoare de 591.537 lei, fiind semnat cu societatea de construcţii Civica Grup Suceava. Acesta trebuia inaugurat pe 1 iunie, de Ziua copilului, mai apoi de Zilele Sucevei, însă au intervenit două nerespectări şi prelungiri de termene.      

Printr-un proiect cu fonduri europene,  

Stadion modern cu 15.000 de locuri

·        Un efort de 1-2 milioane de euro din partea Primăriei nu este mare lucru, dacă este să facem un stadion nou”,  a accentuat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu.

Primarul Ion Lungu a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, proiecţia viitorului Complex sportiv al municipiului Suceava, inclusiv a stadionului cu o capacitate de 15.000 de locuri, care vor fi amenajate pe o suprafaţă de 12 hectare, la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni.  Lungu a declarat că deja mare parte a documentaţiei este finalizată, proiectul urmând a fi depus înspre finanţare în cadrul unui program cu fonduri europene.  „Sper ca, în cele din urmă, să găsim o finanţare din fonduri europene, să putem construi noul stadion cu o capacitate de 15.000 de locuri. Este prevăzută o suprafaţă generoasă, inclusiv cu parcări, cota maximă fiind 20 metri înălţime. Vrem să avem totul pregătit, până se clarifică situaţia fondurilor europene, respectiv axele, măsurile şi ghidul solicitantului. Ne trebuie un nou complex sportiv, o nou stadion, aceasta fiind cea mai potrivită soluţie, şi nu reabilitarea stadionului vechi”, a subliniat primarul Ion Lungu, adăugând că investiţiile sunt estimate la 15-18 milioane de euro. 

Primăria avea, încă din 2011, un proiect pentru un complex sportiv de mari dimensiuni, la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni.  Pe lângă stadionul cu capacitate de 15.000 de locuri, acesta include o sală polivalentă cu 5000 de locuri, bazinul de olimpic de înot, parcuri, spaţii verzi, parcări, terenuri de sport în aer liber etc. „Un efort de 1-2 milioane de euro din partea Primăriei nu este mare lucru, dacă este să facem un stadion nou”, a accentuat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, subliniind că noul obiectiv ar putea fi materializat până la finele prezentului său mandat, adică până jumătate lui 2016.  Actualul stadion  „Areni” se află într-o stare necorespunzătare,  sumele necesare reabilitării fiind la fel de mari ca şi în cazul ridicării de la zero a unui  alt obiectiv.      

Romeo Butnariu, şeful ITM:

Principala cauză a muncii la negru: avantajul financiar generat prin sustragerea de la plata impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale

·        „Angajatorii care nu utilizează legal  munca au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se în concurenţă neloială cu agenţii economici care folosesc toate tipurile de resurse şi respectă obligaţiile care le revin”, explică inspectorul şef sucevean.

·        Anul acesta, lucrătorii ITM au descoperit două infracţiuni de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă.

Cu circa 70% a fost mai mare numărul de controalelor întreprinse pentru combaterea fenomenului muncii fără forme legale de către lucrătorii Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava în primul semestru al anului 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa rezultă dintr-un  raport al ITM Suceava, în care se evidenţiază că, dacă în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2013 au avut loc 1.842  de acţiuni de control pentru prevenirea muncii la negru, în cele 6 luni trecute din acest an, numărul controalelor a ajuns la 2.607. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, declară că, din totalul de 4.541 de angajatori sancţionaţi, 32 au primit amenzi pentru muncă fără forme legale. Astfel, depistate au fost 71 de persoane fără contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă; 98 de persoane ale căror contracte de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel mai târziu în ziua anterioară începerii activităţii, în timp ce, în cazul altor 1.097 de persoane, transmiterea în REVISAL s-a făcut cu nerespectarea termenului legal. În primele 6 luni ale anului 2014, inspectorii de muncă suceveni au depistat şi două infracţiuni incriminate de Codul Muncii, respectiv de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual încheiat în formă scrisă.

·        Inspectorii ITM au controlat domeniile susceptibile de utilizarea ilegală a muncii copiilor şi tinerilor.  

Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate pentru muncă la negru a însumat, în prima jumătate a anului, 400.000 de lei, reprezentând 43% din totalul amenzilor date pentru încălcarea legislaţiei privind relaţiile de muncă. Principala cauză a perpetuării fenomenului muncii la negru o constituie, în opinia inspectorului şef Butnariu, avantajul financiar imediat obţinut atât de către angajator, cât şi de către salariat, beneficiu generat prin sustragerea de la plata impozitelor şi cea a contribuţiilor la bugetele asigurărilor sociale. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava arată că, întrucât munca nedeclarată are o serie de implicaţii negative, atât din punct de vedere economic, cât şi social, reducerea acestui fenomenul constituie o preocupare constantă a instituţiei pe care o conduce. „Munca nedeclarată are efecte pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, pentru individ, societate, bugetul general consolidat al statului, sistemele de asigurări sociale, afectând, totodată, şi economia, prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care nu utilizează legal munca au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se, deci, în concurenţă neloială cu agenţii economici care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor care le revin”, explică, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Romeo Butnariu mai precizat că munca nedeclarată reprezintă activitatea  desfăşurată de către un salariat, pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau persoană juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. În scopul diminuării, inspectorii ITM au desfăşurat acţiuni şi campanii de control privind identificarea şi combaterea amploarei acestui flagel, dar şi a utilizării muncii copii şi tinerilor, în domenii susceptibile, precum construcţiile, industria textilă, prestările de servicii, industria alimentară şi panificaţiei, industria lemnului, comerţul, paza, transportul rutier de marfă şi persoane, staţiunile montane, cabinetele medicale, fabricarea băuturilor, baruri, discoteci, unităţi de distribuţie a carburanţilor etc.     

Pierderi de peste 9 milioane de lei, în 8 luni de funcţionare a noii termice centrale pe biomasă

·        Diferenţa dintre cantitatea de energie cumpărată de Termica de la Bioenergy şi cea revândută consumatorilor este de peste 71.000 de gigacalorii, pierderile fiind de circa 39% din totalul achiziţionat.

·         „Termica este obligată, în continuare, să presteze serviciul public de alimentare cu energie termică, într-o continuă pierdere, în dauna creditorilor”, susţine administratorul judiciar al firmei sucevene în insolvenţă.

MGA Insolvency SPRL, administratorul judiciar al societăţii comerciale în insolvenţă Termica Suceava, cere Primăriei municipiului Suceava să achite pierderile induse de prestarea serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în intervalul 9 noiembrie 2013-30 iunie 2014, a căror valoarea se ridică la 9,28 de milioane de euro.  Astfel, într-o adresă trimisă autorităţilor locale sucevene, se precizează că, având în vedere faptul că la data intrării în funcţiune a capacităţilor de producere a societăţii comerciale Bioenergy, respectiv la 9 noiembrie 2013, şi până la 30 iunie 2014, cantitatea de energie termică achiziţionată la gardul centralei este de 181.004 de gigacalorii, iar cantitatea de energie revândută de societatea comercială Termica la consumatorii finali este de numai 109.761 de gigacalorii, rezultă o pierdere de 71.243 de gigacalorii, respectiv de circa 39% din totalul achiziţionat. În adresa înaintată de administratorul judiciar MGA Insolvency SPRL către Primăria municipiului Suceava se reliefează că la jumătatea acestei luni, transportatorul Termica avea către producătorul Bioenergy datorii de 14,29 de milioane de lei, suma de 9,28 de milioane de lei, cu titlul de pierderi, putând fi plătită numai în condiţiile acoperirii acestora din urmă de la bugetul local. „În caz contrar, deliberativul local poartă întreaga răspundere pentru problemele deosebit de grave cu care se confruntă societatea comercială Bioenergy Suceava”, avertizează administratorul judiciar.

MGA Insolvency SPRL consideră că, chiar în ipoteza recuperării imediate a tuturor debitelor de la populaţie şi agenţii economici, Termica în insolvenţă s-ar afla în imposibilitatea achitării datoriilor către creditori. „Potrivit HCL nr.158 din 12 iunie 2014, societatea comercială Termica este obligată, în continuare, să presteze serviciul public de alimentare cu energie termică, într-o continuă pierdere, în dauna creditorilor, prin creşterea continuă a pasivului, contrar scopului arăta la art. 2 din Legea nr. 85 a insolvenţei”, susţine administratorul judiciar. Populaţia are către Termica  debite de circa 20 de milioane de lei, MGA Insolvency SPRL anexând şi o adresă a Bioenergy în care se arată că problemele grave cu care producătorul se confruntă „sunt generate de neîncasarea energiei termice livrate la gardul centralei, creând dificultăţi majore privind plata biomasei achiziţionate, a furnizorilor de utilităţi, precum şi a executanţilor de lucrări”. 

În evidenţele Primăriei Suceava,

Aproape 350 de contracte de muncă pentru asistenţii persoanelor cu dizabilităţi

·        În primul semestru au încetat 30 de contracte dintre care 18 prin decesul persoanei cu handicap grav.

La jumătatea acestui an, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Suceava figurau 349 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi, dintre care 77 pentru minori şi 267 pentru adulţi, alţii 5 aflându-se în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.  Potrivit unei informări a Serviciului de Protecţie Socială al municipalităţii, pe parcursul primelor 6 luni ale anului 2014 au încetat 30 de contracte de muncă ale asistenţilor personali astfel: 18 prin decesul persoanei cu handicap grav; 10 prin desfacerea contractului de muncă la cerere; unul la expirarea duratei pentru care a fost încheiat contractul şi încă unul după încadrarea într-un alt grad de handicap. „În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal”, se arată în informarea citată, în care se mai precizează că, în prezent,  Serviciul de Protecţie Socială are 282  dosare de persoane cu handicap grav care au solicitat să primească ei însuşi respectiva indemnizaţie. Potrivit reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia bolnavul cu handicap grav domiciliază. Astfel, în acest an, până pe data de 30 iunie, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava au fost înregistrate  22 de noi contracte de muncă. „Având în vedere reevaluările situaţiilor persoanelor în cadrate într-o categorie cu handicap, demers realizat de Direcţia de Asistenţă Socială, au fost efectuate aproximativ 1.100 de anchete sociale pentru Comisia de expertizare a persoanelor adulte şi Comisia pentru protecţia minorilor” se mai subliniază în informarea Direcţie de Asistenţă Socială.       

La sesizarea aleşilor judeţeni PDL,

Eugen Mogos ar putea să-şi piardă funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroport. 

·        Mogoş a fost suspendat din funcţia de director executiv al (APIA) Suceava în urmă cu peste 2 luni, ca urmare a scandalului fraudării subvenţiilor europene pe suprafaţă.

·        „Atât timp cât nu este condamnat, încarcerat, există acea prezumţie de nevinovăţie. Din punct de vedere legal are voie, în continuare, să fie în Consiliul de Administraţie”, a subliniat Petru Tănase, secretarul judeţului.

Consilierul PDL, Cristian Irimie, a interpelat ieri conducerea Consiliului Judeţean asupra oportunităţii menţinerii lui Eugen Mogoş în funcţia de preşedinte al Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul Ştefan cel Mare”. În şedinţa ordinară a deliberativului judeţean, dr. Irimie a precizat că ridică o „problemă de principiu” pe care o lasă la aprecierea celor în măsură, în condiţiile în care numele lui Eugen Mogoş este vehiculat într-un dosar penal cu fonduri europene, în timp ce, pe de altă parte, la Aeroport, acesta este pus tocmai în postura de administra un proiect cu finanţare europeană. „Din informaţiile mele, şi nu ştiu dacă acestea sunt cele mai bune, preşedintele Consiliului de Administraţie de la Aeroport este într-o problemă de cercetare penală. Eu cred că este bine să ne gândim dacă continuăm să-l susţinem în calitatea de preşedinte sau, pentru un pic de curăţenie morală - ca să spunem aşa -,  ar trebui să fie schimbat ori să-şi dea demisia singur” a spus dr. Irimie.  Secretarul judeţului, Petru Tănase, spune că preşedintele Consiliului de Administraţie de la Regia Autonomă „Aeroportul Ştefan cel Mare” are încheiat, cu Consiliul Judeţean, un contract de mandat. „Atât timp cât nu este condamnat, încarcerat, există acea prezumţie de nevinovăţie. Din punct de vedere moral, este o altă problemă, însă din punct de vedere legal are voie, în continuare, să fie în Consiliul de Administraţie”, a subliniat Petru Tănase.  

·        Şeful CJ, Ioan Cătălin Nechifor susţine că demisia este un act unilateral de voinţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, a iterat că demisia este un act unilateral de voinţă, subliniind că, eventual, alesul PDL, Cristian Irimie, ar putea face o declaraţie politică în acest sens.  Eugen Mogoş este preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul Ştefan cel Mare” începând cu data de 1 ianuarie 2013.  În acest sens, o comisie de pe lângă executivul judeţean a organizat o procedură de evaluare şi selecţie, demersul desfăşurându-se în conformitate cu prevederile OUG nr.109/2011 privind guvernarea corporativă a întreprinderilor publice. Ulterior, respectiv de la finele lui februarie 2013, cu susţinerea PSD, Eugen Mogoş a preluat funcţia de director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, din care a fost suspendat în urmă cu peste 2 luni, ca urmare a scandalului fraudării subvenţiilor europene pe suprafaţă şi a celor complementare de la bugetul de stat.   În intervalul 2009-2010, Eugen Mogoş a fost director coordonator la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, din 2010 şi până la momentul numirii ca preşedinte al Consiliului de Administraţie  de la Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava desfăşurând o activitate de conducere la o firmă privată. 

În primele 6 luni,  

Veniturile bugetului judeţean, cu 16 la sută sub aşteptări

·        Încasări mici s-au consemnat, în principal, la contribuţiile unităţilor administrativ-teritoriale pentru realizarea Sistemului de management integrat al deşeurilor(SMID), precum şi din subvenţiile de la bugetul de stat destinate susţinerii proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare.

În primele 6 luni ale anului, încasările la bugetul judeţului Suceava, în valoarea de 179,42 de milioane de lei,  au depăşit plăţile, care au fost de numai 163,95 de milioane de lei, se precizează în raportul privind aprobarea conturilor de execuţie ale bugetelor judeţului Suceava la data de 30 iunie 2014, raport supus aprobării în şedinţa de ieri a deliberativului judeţean.   Astfel, la finele primelor 6 luni ale acestui an, bugetul judeţului Suceava înregistrează un excedent de 15,46 de milioane de lei, partea cea mai mare, de 15,23 de milioane de lei fiind înregistrată la secţiunea de dezvoltare a acestuia, provenind din fonduri externe nerambursabile postaderare şi din subvenţii de la bugetul de stat pentru susţinerea derulării proiectelor cu finanţare externă, fonduri neutilizate încă.

Pe de altă parte, de precizat este faptul că, dacă pentru prima jumătate a anului au fost prevăzute venituri de 213,32 de milioane de lei, acestea  s-au situat la nivelul efectiv de 179,42 de milioane de lei, realizările fiind cu 15,9% mai mici decât cele planificate. Încasări sub aşteptări s-au consemnat, în principal, la contribuţiile unităţilor administrativ-teritoriale pentru realizarea Sistemului de management integrat al deşeurilor(SMID), precum şi din subvenţiile de la bugetul de stat destinate susţinerii proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare. De asemenea, nerealizări s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte sumele destinate finanţării drepturilor persoanelor cu handicap, dar şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală(PNDL), ca urmare a decalajului apărut între graficul de rambursare a sumelor şi nivelul de implementare a proiectelor respective. Gradul de nerealizare la secţiunea de dezvoltare a bugetului judeţului Suceava este 24,47%. Acesta are drept cauză „decalajul apărut în graficul de rambursare a sumelor primite în contul plăţilor efectuate în anul curent şi a implementării proiectelor la  nivelul prognozat, cunoscut fiind faptul că veniturile destinate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile sunt înscrise în secţiunea de dezvoltare”. „Plăţile efectuate din buget au respectat destinaţia prevăzută, neînregistrându-se depăşiri de credite bugetare aprobate, iar cheltuielile s-au derulat în baza actelor normative în vigoare. Derularea activităţilor ce revin Consiliului Judeţean a fost normală, nefiind anulată nicio acţiune, vreun proiect sau program şi asigurându-se finanţare pentru secţiunea de funcţionare, cu prioritate şi apoi pentru cea de dezvoltare”, se arată în raportul privind aprobarea conturilor de execuţie ale bugetelor judeţului Suceava la dat de 30 iunie 2014.    

 Pe raza municipiului Suceava,

Interdicţie totală pentru căruţe

·        Accesul atelajelor hipo prezintă inconveniente de ordin estetic, al sănătăţii şi liniştii publice, siguranţei cetăţeanului şi stării contravenţionale şi infracţionale.

·        Alesul PPDD, Adrian Arămescu, propune dirijarea traficului pe drumuri ocolitoare, nerespectarea interdicţiei urmând a fi sancţionată cu până la 3.000 de lei sau prin confiscarea atelajului.    

Consilierul local sucevean, Adrian Arămescu, iniţiază un proiect de hotărâre prin care propune colegilor săi de deliberativ să-şi dea votul pentru interzicerea totală a accesului atelajelor cu tracţiune hipo pe raza municipiului Suceava. Arămescu, preşedinte al organizaţiei municipale Suceava a PPDD, îşi întemeiază iniţiativa prin aceea că urbea capitală judeţ se doreşte  a fi - cel puţin prin declaraţiile autorităţilor - un oraş european, or „nicăieri în Europa nu vezi căruţe circulând prin plin centrul oraşului şi încurcând circulaţia”. În sprijinul iniţiativei sale, alesul municipal sucevean invocă şi inconveniente de ordin estetic, al sănătăţii şi liniştii publice, siguranţei cetăţeanului şi stării contravenţionale şi infracţionale. „În primul rând, căruţele trase de cai creează ştrangulări în traficul auto, iar în cazul numeroaselor accidente nu se pot obţine despăgubiri, pentru că, evident, aceste vehicule nu sunt asigurate. Tot ca urmare a accesului acestor mijloace de transport, străzile oraşului sunt mai mizerabile, starea de curăţenie având din suferit şi prin aceea că proprietarii căruţelor, scormonind prin tomberoane, compromit colectarea selectivă şi împrăştie gunoaiele peste tot, mai ceva decât câinii vagabonzi”, a precizat Arămescu. Nu de multe ori - susţine consilierul local PPDD - conducătorii atelajelor în cauză, provenind din localităţile vecine, dar şi din zone mărginaşe ale Sucevei,  se fac vinovaţi de sustragerea  capacelor de fontă de la gurile de canal, a elementelor de protecţie a spaţiilor pentru strângerea deşeurilor menajere, precum şi a altor bunuri. În plus, atunci când sunt surprinşi asupra faptei, aceaştia devin turbulenţi şi  agresivi. Mai grav este faptul că, prin distrugerea mecanismele de închidere, respectivii „vizitatori” sustrag maculatură şi sticle din plastic din containerele speciale amplasate în punctele de colectare de pe raza urbei. Pe de altă parte, un regulament aprobat de Consiliul Local prevede că, în intervalul 15 martie-15 septembrie, şi între orele 6.00-8.00 şi 20.00-22.00, căruţele pot parcurge doar anumite străzi din municipiu, agreate fiind transporturile făcute de agricultori, prevederi care, evident, nu au fost respectate. Arămescu vrea să impună modificarea acestui regulament, susţinând că produsele agricole pot fi transportate şi pe drumurile de ocolire din jurul municipiului Suceava. Adrian Arămescu este de părere că respectarea legii poate fi impusă doar prin constrângere, proiectul său de hotărâre prevăzând sancţiuni cu amenzi de până la 3.000 de lei, cât şi de confiscare a atelajului hipo surprins pe raza reşedinţei de judeţ.  Alesul local sucevean PPDD, Adrian Arămescu, este cunoscut şi pentru poziţia fermă pe care a luat-o pentru grăbirea procedurilor privind gestionarea problemei câinilor fără stăpân din municipiul Suceava.     

Judeţul Suceava îşi reanalizează informaţiile economico-militare

·        Actualizarea este o obligaţie care se subsumează efortului naţional de protecţie a teritoriului pentru cazurile de forţă majoră.

Aleşii judeţeni suceveni analizează, astăzi, în şedinţă ordinară, proiectul de hotărâre privind aprobarea monografiei economico-militare actualizată a judeţului Suceava. Monografia cuprinde date şi informaţii referitoare la principalele elemente geografice şi de infrastructură, resursele materiale, energetice şi umane utile forţelor sistemului naţional de apărare din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, pentru asigurarea ordinii publice şi securităţii naţionale, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză, precum şi pentru sprijinul acordat naţiunii gazdă, pe fondul acţiunilor comune cu statele membre NATO şi partenere. În monografia economico-militară sunt cuprinse, printre altele, date privind reţeaua hidrografică, fondul forestier, reţelele rutiere, reţelele de cale ferată, reţelele de comunicaţii, reţelele de energie electrice, operatorii economici, locurile de depozitare, unităţile de asistenţă medicală, conductele magistrale de transport, aeroporturile, fondul de adăpostire şi sistemul de protecţie în situaţii de urgenţă. Conform prevederilor legale, Consiliul Judeţean are atribuţii în domeniul pregătirii teritoriului pentru apărare, întocmind şi punând la dispoziţia Centrului Militar Judeţean, monografia economico-militară a judeţului Suceava. Prin acest demers, urmărită este menţinerea pachetului de informaţii de importanţă militară pentru judeţul Suceava, cât mai complex şi exact, actualizarea fiind o obligaţie care se subsumează efortului naţional de protecţie a teritoriului pentru cazurile de forţă majoră. Acces la documentele clasificate o au membrii Comisiei de apărare a Consiliului Judeţean, în baza unei autorizări speciale. „Actualizarea monografiei economico-militare a judeţului Suceava pe anul 2014 are implicaţii asupra bugetului Consiliului Judeţean, suma respectivă fiind prevăzută pentru Structura teritorială pentru probleme speciale a judeţului Suceava”, se arată în raportul Compartimentului „Documente clasificate, anticorupţie şi monitorizarea situaţiilor de urgenţă”.                                 

Elveţienii nu agreează proiectul de încălzire cu energie verde a Bazarului   

·        „Proiectul stă în stand by, dar, probabil, nu îl vom accesa, pentru că trebuie făcute multe lucrări acolo, pe banii Primăriei”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că spaţiul comercial va fi racordat la sistemul centralizat.

·        Modernizarea cu fonduri locale a Bazarului, declanşată în 2006, a înghiţit în jur de  3 milioane euro.

Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din cadrul Consiliului Federal Elveţian nu a aprobat proiectul de încălzire cu energie verde a Complexului comercial „Bazar”. Primarul Ion Lungu a declarat că, dată fiind darea în folosinţă a centralei termice în cogenerare de înaltă eficienţă pe biomasă, a Bioenergy,  Bazarul ar putea fi încălzit în sistem centralizat.  Pe de altă parte, precizează edilul-şef, Primăria nu-şi poate permite să facă intervenţiile din proiect doar cu resurse financiare din bugetul local. „Având în vedere că la momentul înaintării schiţei de proiect pentru încălzirea Bazarului nu aveam centrala termică pe biomasă, ni se recomandă să ne racordăm la aceasta. În alte condiţii, trebuie făcute mult modificări în Bazar şi, sigur, nu avem aceşti bani. Deci, acest proiect stă în stand by, dar, probabil, nu îl vom accesa, pentru că trebuie făcute multe lucrări acolo, pe banii Primăriei şi, probabil, vom îmbrăţişa recomandarea lor, de racordarea a Bazarului la sistemul centralizat de termoficare”, a declarat edilul şef Ion Lungu. Proiectul intitulat „Piaţa regională sustenabilă-Bazar Suceava”, are valoarea de 16,3 milioane de euro, municipiului Suceava revenindu-i o cofinanţare de 2,37 milioane de lei. Obiectivul proiectului este cel privind reabilitarea şi asigurarea confortului termic şi vizual în Complexul comercial „Bazar”,   propuse fiind amenajarea unei centrale cu pompe de căldură, un sistem de încălzire prin pardoseală, unul de iluminat fotovoltaic, precum şi o instalaţie completă de stingere a incendiilor.       

Reamintim că modernizarea Bazarului, declanşată în 2006, cu fonduri locale, a înghiţit circa 3 milioane euro. În spaţiul comercial din Lunca Sucevei s-au construit hale pe structură metalică, alei betonate, o parcări, grupuri sanitare, canalizare pluvială, sedii pentru lucrătorii administraţiei şi ai Poliţiei. De asemenea, la centrul comercial a fost amenajată de o nouă împrejmuire.

Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din cadrul Consiliului Federal Elveţian a aprobat proiectele „Management modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” şi „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”  depuse înspre finanţare în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în interiorul Uniunii Europene.

Arhiva Spitalului Judeţean se mută la Incubatorul de afaceri  de lângă Aeroport

·        Pentru asigurarea împotriva distrugerii, degradării şi sustragerii sunt necesare fonduri pentru lucrări speciale de amenajare.

Arhiva Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan  cel Nou” Suceava va fi mutată la Centrul Economic „Bucovina”, obiectiv aflat în preajma Aeroportului „Ştefan cel Mare” şi care în momentul de faţă este neocupat. Transferul se va face după ce unitatea sanitară suceveană a fost somată să părăsească spaţiul ocupat, în prezent, într-un imobil de pe strada „Avram, Iancu” nr. 1. În acest sens, „pentru rezolvarea eficientă şi în condiţii de economicitate a situaţiei” Consiliul Judeţean Suceava a identificat o suprafaţă de 440 de metri pătraţi, administrată de Direcţia  de Administrare a Domeniului Public şi Privat al municipiului Suceava, aflată la etajul al doilea al Incubatorului de afaceri al Centrului Economic „Bucovina”, suprafaţă urmând a fi dată în administrarea Spitalului Judeţean. „Ţinând cont că spaţiul de la etajul al II-lea al Incubatorului de afaceri este neocupat şi că acesta se pretează cerinţelor solicitate de Spitalul Judeţean pentru depozitarea fondului arhivistic, propun darea în administrare  a suprafeţei de 440 de metri pătraţi”, declară preşedintele Consiliului judeţean, Cătălin Nechifor. Pe de altă parte, Vasile Rîmbu, directorul general al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava se adresează însă Consiliului Judeţean, semnalând că, „pentru ca acest spaţiu să fie corespunzător păstrării documentelor în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, asigurându-se împotriva distrugerii, degradării şi sustragerii, este necesar ca acesta să fie amenajat şi dotat conform Legii arhivelor naţionale”. Investiţia în Centrul Economic „Bucovina” de lângă Aeroportul „Ştefan cel Mare”, în valoare de circa 5 milioane euro, a fost finanţată în proporţie de 62,58% din  fonduri Phare, Guvernul României contribuind cu 24,32%. Participarea Consiliului Judeţean s-a ridicat la aproape 655 de mii de euro, reprezentând 13,1% din costul eligibil. Un raport al Consiliului Judeţean relevă că, în cursul anului 2007, din cele 8 pavilioane ale acestuia, 5 au fost închiriate unor agenţi economici care desfăşoară activităţi de producţie şi servicii. În ceea ce priveşte Incubatorul de afaceri, la acea dată din totalul de 523 de metri pătraţi de spaţii pentru birouri, 213 metri pătraţi au fost luaţi cu chirie pentru activităţi administrative, de consultanţă juridică şi financiară. 

Complexul de recuperare neuro-psiho-motorie „Blijdorp-O nouă viaţă” se extinde

Aleşii judeţeni suceveni vor dezbate înspre a aprobare, în şedinţa de la începutul săptămânii, o propunere de protocol care se va încheia între Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,  Asociaţia „Blijdorp” România, Asociaţia „Blijdorp” Belgia. Scopul protocolului constă în susţinerea lucrărilor de extindere a capacităţii Centrului de zi pentru copiii cu dizabilităţi, cât şi a Centrului de zi pentru adulţi cu handicap din cadrul Complexului de recuperare neuro-psiho-motorie „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava. În aprilie, deliberativul judeţean sucevean a aprobat deja  o hotărâre de prin care spaţiile destinate minorilor cu nevoi speciale ar creşte de la 30 de locuri la 50 de locuri, iar cele pentru adulţii cu handicap de la 20 la 30 de locuri. Pentru concretizarea acestor demersuri de extindere este necesară reamenajarea parterului clădirii, în vederea asigurării spaţiului pentru capacitatea suplimentară aprobată la Centrul de zi pentru copii, respectiv mansardarea şi amenajarea podului clădirii, în scopul măririi Centrului de zi pentru adulţii cu dizabilităţi.

Colaborarea între Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,  Asociaţia „Blijdorp” România, Asociaţia „Blijdorp” Belgia a debuta în 1998, obiectivul constând în modernizarea şi eficientizarea serviciilor de asistenţă socială pentru copii şi adulţi cu nevoi speciale din judeţul Suceava. Finanţarea construcţiei podului cădirii şi dotarea cu mobilier şi echipament revine Asociaţiei „Blijdorp” Belgia, Consiliul Judeţean Suceava aprobă organigrama şi statul de funcţii, iar Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului asigură fonduri pentru plata salariilor personalului, cheltuielilor materiale şi facturilor la utilităţi.                             

Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava a fost inaugurat în august 2002, având ca scop oferirea de servicii de sprijin privind recuperarea, educarea, socializarea şi consilierea, fiind prima instituţiei de acest fel din zonă. Instituţia are în componenţă, în primul rând, Centrul de zi „Blijdorp” România, construit şi dotat cu alocarea de fonduri din partea guvernului flamand şi Asociaţiei „Blijdorp” Belgia, în colaborare cu Consiliul Judeţean, Consiliul Local Suceava şi Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, având o capacitate de 30 de locuri, pentru copii cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani. În al doilea rând, Centrul de plasament de tip familial „Casa Emmanuel” a fost ridicat de Fundaţia „O nouă viaţă” Siret cu finanţare din Marea Britanie, beneficiarii fiind 17 copii ce dizabilităţi mintale şi asociate grave, proveniţi din fostul Spital de neuropsihiatrie Siret. În cele din urmă, Centrul de zi pentru copii/tineri cu handicap a fost înfiinţat în 2008, cu suportul cluburilor Rotary, „Aalst Nord” Belgia, „Geldren” Belgia, „Bucovina” Suceava, Asociaţiei „Blijdorp” Belgia, Asociaţie „Blijdorp” România, Fundaţiei „Vodafone” şi Asociaţiei Părinţilor cu Copii cu Nevoie Sociale. Acest centru are o capacitate de 20 de locuri,  beneficiarii fiind copii şi tineri de 14-25 de ani.  

Două mii de absolvenţi, pe cale să-şi piardă dreptul la ajutorul de şomaj

Data limită pentru înscrierea absolvenţilor promoţiei 2014 în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă este 28 iulie, atenţionează directorul executiv Mirela Adomnicăi. „Atragem din nou atenţia tuturor care se află în această situaţie că, dacă nu respectă termenul şi nu sunt înregistraţi până pe data de 28 iulie, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, acestea îşi pierd drepturile pe care le-ar avea în condiţiile în care nu-şi găsesc un loc de muncă”, arată şefa AJOFM. Adomnicăi spune că este vorba, în primul rând, despre indemnizaţia de şomaj de 250 de lei pe care absolvenţii o pot primi pe durata a 6 luni, iar mai apoi, despre serviciile prestate gratuit către cei înscrişi în evidenţele AJOFM,  precum cursuri de formare profesională, consiliere şi mediere în vederea găsirii unei slujbe.  În înregistraţi, până acum, în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt 1.895 de tineri, dintre care doar 43 din rândul absolvenţilor de studii superioare, restul fiind cei care au terminat liceul sau şcoala profesională. „Totuşi, mai sunt cu aproximaţie 2.000 de absolvenţi care nu sunt luaţi în evidenţe, iar numărul de zile care a mai rămas la dispoziţie este foarte scurt”, a tras un semnal de alarmă Mirela Adomnicăi. La înregistrarea în evidenţele AJFOM absolvenţii vor pune la dosar certificatul de naştere, cartea de identitate, certificatul de atestare fiscală, diploma sau adeverinţa de absolvire şi o adeverinţa medicală, din care rezultă că sunt apţi de muncă. Plata indemnizaţiei de şomaj se face după expirarea perioadei de căutare a unui loc de muncă, respectiv după 1 septembrie, pentru absolvenţii din sesiunea iunie sau după 1 octombrie 2013, pentru absolvenţii din sesiunea iulie, termene limită după care tinerii vor merge la agenţia de ocupare pentru a solicita acest drept.   

După scandalul fraudării subvenţiilor,

Inspectorii APIA controlează corectitudinea declaraţiilor pentru sprijinul financiar pe suprafaţă

·        Dacă refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, fermierii îşi vor pierde dreptul la sprijinul în cauză.

·        Începând cu anul 2014, se verifică şi respectarea cerinţelor legale în materie de gestionare privind sănătatea publică, a animalelor şi plantelor, precum şi a celor de notificare a bolilor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava aduce la cunoştinţa fermierilor că în această perioadă se desfăşoară controlul la faţa locului în vederea verificării suprafeţelor agricole declarate în cererile unice de plată pentru anul 2014. Potrivit directorului executiv interimar, Iacob Caciur, agricultorii care solicită sprijin financiar pe suprafaţă trebuie să respecte condiţiile şi modalităţile de acordare a plăţilor directe, conform reglementărilor europene şi naţionale. Este vorba, în primul rând, despre obligaţia exploatării unui teren agricol de cel puţin 1 hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de minim 0,1 hectare. Pentru obţine ajutorul financiar european, precum şi cel de la bugetul de stat, fermierii sunt constrânşi la respectarea, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, a cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională. Este vorba despre condiţiile agricole şi de mediu, cerinţele legale în materie de gestionare, precum şi cerinţele minime relevante pentru măsura de agro-mediu. Nu în cele din urmă, pentru Măsura 2.1.4-Plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole în caietul de agro-mediu, completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului. Important de ştiut este faptul că, începând cu anul 2014, au fost implementate şi se verifică, prin control la faţa locului, respectarea cerinţelor legale în materie de gestionare din domeniile sănătate publică, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor şi notificarea bolilor.  „În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţa devine neeligibilă”, a  atenţionat Iacob Caciur, directorul executiv al  APIA Suceava. Până pe 31 mai 2014, în judeţul Suceava fuseseră depuse 57.531 din totalul programat de 57.812 cereri, suprafaţa pentru care se va acorda subvenţia din fonduri europene şi cele complementare de la bugetul de stat fiind de 225.604 de hectare.