Aproape jumătate din firmele datornice la bugetul Sucevei s-au declarat în insolvenţă sau faliment  

·        Profitând de incoerenţa cadrului normativ, marii rău platnici îşi abandonează firmele cu datorii, deschizându-şi altele noi.

·        Recuperarea 2,1 de milioane de lei este foarte dificilă, întrucât Primăria este nevoită să se înscrie la masa credală, la care prioritate o au băncile şi Ministerul Finanţelor Publice.

Legea insolvenţei este una foarte „permisivă”, actul normativ în trebuind obligatoriu modificat, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu primarul municipiului Suceava.  Edilul şef sucevean susţine că prevederile legale în vigoare permit deschiderea procedurii şi de către agenţi economici viabili, care, profitând de incoerenţa cadrului normativ, abandonează firmele cu datorii şi îşi deschid altele noi.  „Este ca la doctor, putându-se cere intrarea în insolvenţă chiar şi atunci când firma nu este foarte bolnavă. Aceasta deoarece, odată cu declanşarea procedurii, sunt suspendate toate penalităţile, achitarea creditelor, executarea silită, iar, între timp, cei în cauză îşi deschid o altă firmă, lăsând toată boală pe cea pe care au adus-o în insolvenţă. Aşa au procedat foarte multe societăţi, această problemă fiind una de amploare naţională”, a relevă primarul Sucevei.

Ion Lungu susţine că 42% din creanţele de 49,6 milioane de lei ale municipalităţii, adică 2,1 de milioane de lei, reprezintă obligaţiile datorate către bugetul local de firme aflate în procedura insolvenţei sau cea a falimentului. Şeful administraţiei municipiului Suceava arată că, în acest context defavorabil, încasarea creanţelor locale devine foarte dificilă, Primăria fiind nevoită a se înscrie la masa credală, la care prioritate o au băncile şi Ministerul Finanţelor Publice. „Există o modă acum, chiar şi agenţi economici sănătoşi sau relativ sănătoşi declarându-şi insolvenţa. Din acel moment, Primăria este legată de mâini şi de picioare în a executa sumele respective de bani”, arată şeful exectivuluii sucevean. Primarul Ion Lungu precizează că în cauză sunt firme din „zona” industrială, precum şi din celelalte domenii de activitate, un loc parte ocupându-l fundaţiile, acestea din urmă având mari datorii la impozitul pe mijloace de transport.