• Pe primul loc în topul judeţean se situează oraşul Solca, cu 69 de metri pe cap de locuitor, urmat de Vatra Dornei cu 34,48 de metri pătraţi, Gura Humorului-24,82 de metri pătraţi
O comisie mixtă desemnată prin ordin al prefectului Sorin Arcadie Popescu a verificat modul administrare a spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor urbane din judeţ. Din comisie au făcut parte reprezentanţi ai Prefecturii, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Comisariatului Regional Gărzii de Mediu, controlate fiind municipiile Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi, precum şi oraşele Gura Humorului, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Siret, Solca şi Vicovu de Sus. Subrefectul Angela Zarojanu relevă că potrivit legislaţiei româneşti, armonizată cu cea europeană, până la 31 decembrie 2010, localităţilor urbane sunt obligate să aibă, în intravilan, 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor, până la finele lui 2013 suprafaţa verde urmând a fi extinsă la 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. „Deziderat dificil a se realiza într-o serie de localităţi, întrucât administraţiile locale nu deţin suficiente terenuri în domeniul public sau privat, astfel încât să se conformeze legii”, subliniază adjunctul reprezentantului Guvernului în teritoriu. În această situaţie se află noile oraşe, precum Broşteni, Caşvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus, care, provenind din localităţi rurale, au întinse porţiuni înverzite, însă din cauză că acestea aparţin populaţiei, nu pot face parte din Registrul local al spaţiilor verzi. Pe primul loc în topul judeţean se situează oraşul Solca, cu 69 de metri pe cap de locuitor, urmat de Vatra Dornei cu 34,48 de metri pătraţi, Gura Humorului-24,82 de metri pătraţi, Cîmplung Moldovenesc-22,39 de metri pătraţi şi Suceava cu 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Cea mai mică suprafaţă pe cap de locuitor o au Vicovu de Sus-2,73 de metri pătraţi şi Frasin-3,54 de metri pătraţi. În urma descinderilor s-a constatat că la Suceava, Cîmpulung Moldovenesc şi Siret în buget sunt prinse sume pentru administrarea, gospodărirea spaţiilor verzi şi Registrul spaţiilor verzi, în timp ce în restul celor 16 localităţi amintite este invocată lipsa resurselor financiare
