• Oportunităţi de investiţii există, însă de vină este frica de iniţiativă, le-a spus dl Flutur muncitorilor suceveni peste graniţe, la întâlnirea în care i-a îndemnat pe aceştia să se întoarcă acasă şi să-şi deschidă o afacere în judeţ
• Muncitorii veniţi în concediu se plâng de lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri, perioada îndelungată de aprobare a proiectelor, inexistenţa unui viitor pentru copii şi tineri, precaritatea sistemului de asistenţă medicală şi a celui de învăţământ, precum şi de lipsa de respect a funcţionarilor publici
„Trebuie să recunoaştem că în mare parte, cu banii de la dumneavoastră - fiindcă asta este realitatea şi nu alta – România a mers înainte”, le-a spus ieri preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, lucrătorilor suceveni din străinătate şi veniţi acasă în concediu. Aceasta cu prilejul întâlniri care a avut loc ieri la Palatul Administrativ şi în care s-au prezentat proiectele materializate şi în derulare ale administraţiei judeţene, precum şi oportunităţile de investiţii în judeţul Suceava.
Dl Flutur a spus că rolul autorităţilor judeţene este acela de îi convinge pe aşa zişii stranieri că merită să investească în locurile natale şi că nimic nu este prea mult pentru ai face pe aceştia să decidă în acest sens. Şeful administraţiei judeţene a subliniat că o investiţie nu vine de la sine şi că trebuie încurajaţi cei care vor să muncească şi nu „puturoşii care se trezesc la ora 11.00. „Poate este dur ce spun acum, dar dumneavoastră sunteţi oamenii care aţi muncit foarte mult în România, iar acolo unde sunteţi acum munciţi şi mai mult”, a subliniat dl Flutur.
Preşedintele Consiliului Judeţean s-a dat ca exemplu pe el însuşi, imediat după Revoluţie, în 1990, plecând din ţară şi gustând, în fiecare zi, ca şi cei prezenţi la întâlnire, din viaţa extrem de dură a muncii din vest. Gheorghe Flutur a reliefat că patronii din occident nu au sentimente, iar sindicate care să îi apere pe muncitorii emigranţi nu există, condiţii în care autorităţile române ar trebui să se bată mai mult pentru respectarea drepturile celor plecaţi, în calitatea lor de cetăţeni europeni.
Ca şi oportunităţi de afaceri, şeful executivului judeţean a prezentat serviciile externalizate ale primăriilor ca urmare a măsurilor de austeritate gvernamentale; înfiinţarea, cu sprijin financiar european, de servicii neagricole la sate, precum frizerii, patiserii, croitorii, ateliere de reparaţii sau ateliere de produse meşteşugăreşti; constituirea de ferme agricole cu ajutor pentru instalarea tinerilor la ţară, precum şi investiţiile în domeniul turismului. De asemenea, dl Flutur le-a mai pus în vedere participanţilor că, din toamnă, se deschide o nouă serie de măsuri în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR). „Nu putem să ne plângem că nu sunt oportunităţi. Ce ne lipseşte, însă, după 20 de ani de la Revoluţie - şi trebuie să ne o sumăm - este lipsa şi frica de iniţiativă”, a explicat Gheorghe Flutur, adăugând că oamenilor nu trebuie să li se mai dea pomeni, ci roabe şi lopeţi, aşa cum se întâmplă şi în Occident. La rându-le, lucrătorii suceveni de peste graniţe s-au plâns de instabilitatea legislaţiei româneşti, lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri, sprijinul redus la înfiinţarea şi funcţionarea IMM, birocraţia şi durata îndelungată de aprobare a proiectelor, inexistenţa unui viitor pentru copii şi tineri, precaritatea sistemului de asistenţă medicală şi a celui de învăţământ, proasta calitate a serviciilor şi lipsa de respect a funcţionarilor publici, operativitatea scăzută în asistenţa medicală, „şpaga” din spitale şi cea pretinsă de poliţiştii de la circulaţie etc. La fel, un om de afaceri judeţean, respectiv Mihai Steiciuc, administratorul unei societăţi cu producţie la export, a reproşat Guvernului tratamentul discriminatoriu al firmelor private în raport cu administraţia publică, de imposibilitatea garantării proiectelor europene cu bunurile achiziţionate în cadrul acestora, dar şi de nereturnarea în timp util a TVA. Pe plan local, acesta a reclamat atribuirea la licitaţie a unor lucrări de larg interes către firme din afara judeţului sau de peste graniţe, demers care se răsfrânge negativ asupra numărului de locuri de muncă ocupate de către suceveni.
