PSD reclamă PD-L pentru situaţia economică grea a firmei de „Drumuri şi Poduri”
· La începutul lunii iunie, Gheorghe Flutur sesiza DNA în legătură cu posibila folosirea ilegală a fondurilor la această societate, la care administraţia judeţeană este unic acţionar
Conducerea Consiliului Judeţean va prezenta, în plenul primei şedinţe a deliberativului, un raport asupra situaţiei economico-financiare a societăţii „Drumuri şi Poduri”, din subordinea executivului. Aceasta după ce, aleşii judeţeni social-democraţi au remarcat probleme la firma de interes judeţean şi au solicitat administrativului sucevean să aducă lămuriri asupra acestui aspect. „Trebuie analizată situaţia societăţii de Drumuri şi Poduri, pentru că, se pare, starea acesteia este destul de grea, iar indicatorii economici nu sunt pe măsură”, precizează consilierul PSD, Mihai Grozavu. Reamintim că, până imediat după alegerile locale din iunie 2008, conducerea firmei „Drumuri şi Poduri” a aparţinut PSD, prin actualul subprefect, Eugen Girigan. Ulterior cuceririi administraţiei judeţene de către competitorii PD-L, şi instalării la Palatul Administrativ a lui Gheorghe Flutur, AGA de la societatea în cauză l-a desemnat director pe democrat-liberalul Vasile Andronache. De menţionat este faptul că, la începutul lunii iunie, Consiliul Judeţean Suceava a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu posibila folosirea ilegală a fondurilor la societatea comercială „Drumuri şi Poduri. Preşedintele executivului, Gheorghe Flutur, susţinea că, în urma analizei raportului de audit, întocmit de un auditor extern, la unitatea condusă de fostul consilier judeţean PSD şi actualul subprefect Eugen Girigan, s-a dispus înaintarea, către DNA, a unei plângeri penale pentru activităţi care intră în sfera delapidării şi deturnării de fonduri. Dl Flutur acuza că este vorba despre 8 milioane de lei, bani care ar fi luat ilegal calea a 12 obiective de infrastructură judeţeană. Gheorghe Flutur arăta că lucrările ar fi fost făcute în 2008, fără ca acestea să fie prinse în lista de investiţii, în lipsa unor contracte, precum şi fără predarea amplasamentelor şi emitere de facturi.

Cel puţin 3 primării de comune riscă colapsul, însă nici celelalte nu se simt mai bine
· Pentru acoperirea deficitului reclamat există promisiuni de la Fondul de rezervă al Guvernului, însă alocările au în vedere urgenţele de prim rang
Din cauza problemelor financiare pe care le au, cel puţin 3 primării din judeţul Suceava riscă să capoteze. Semnalul a fost tras cu prilejul ultimei rectificări a bugetului judeţului, aleşii din grupul social-democrat din deliberativul judeţean semnalând că situaţia administraţiilor locale nu este deloc una roz. Consilierii PSD au cerut acordarea de sprijin financiar comunităţilor de la Berchişeşti, Bălcăuţi şi Ilişeşti, executivele în cauză fiind la limita posibilităţii de a-şi mai asigura funcţionarea. „Este vorba despre 3 comune care au o situaţie dezastruoasă la această dată şi care au nevoie de suplimentări de fonduri, pentru că, altfel, vor intra într-un colaps total”, a pus în vedere consilierul local PSD, Petru Ştirbu, subliniind că nici celelalte primării nu se simt mai bine. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, recunoaşte că lista comunelor care au nevoi de ajutor este mult mai mare, reliefând că, în perioada care vine, există premise ca doleanţele acestora să fie satisfăcute cu ceva disponibilizări financiare de la centru. Ocupantul fotoliului de şef al administraţiei judeţene de la Palatul Administrativ susţine că are promisiuni că o parte din deficitul reclamat din teritoriu va fi acoperit cu sume de la Fondul de rezervă al Guvernului. „Aşteptăm de la Fondul de rezervă a Guvernului o serie de sume, pentru că, într-adevăr există unele solicitări presante. Sunt convins vor veni ceva bani din această sursă, iar după ce vom analiza, vom încerca să alocăm fonduri pentru rezolvarea anumitor probleme, în special a urgenţelor”, precizează Gheorghe Flutur.

Pe străzile „Armenească”
Casele şi obiectivele de patrimoniu, afectate de vibraţiile utilajelor care sparg carosabilul
· „Toate casele tremură de jur-împrejur şi vin oamenii şi ne reproşează că le crapă pereţii”, declară viceprimarul Viorel Horodenciuc
Trepidaţiile de la picamerelor care intervin la săpăturile de la reţelele de canalizare şi termoficare de pe străzile „Armeneacă” şi „Dragoş Vodă”, provoacă, pe lângă disconfort fonic, mari stricăciuni la locuinţele riveranilor, precum şi la obiectivelor cu rezonanţă istorică din zonă. Mai mulţi suceveni din perimetrul respectiv, în care fac lucrări de reabilitare a canalizării şi de înlocuire a conductelor de transport a energiei termice, se plâng că utilajele care sparg betonul, dar şi autobasculantele de mare tonaj care transportă pământul de la săpături, au dus la apariţia de crăpături la pereţii locuinţelor din preajmă. „Toate casele tremură de jur-împrejur şi vin oamenii şi ne reproşează că le crapă pereţii. Le-am spus constructorilor să o lase mai încet cu toate picamerele, pentru că există şi monumente istorice şi este foarte greu de intervenit, mai ales pe strada Armenească”, declară viceprimarul Viorel Seredenciuc.
De altfel, din cauza suprapunerii intervenţiilor din programele ISPA şi Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, există pericolul ca acesta din urmă, adică cel de modernizare a termoficării, să nu fie încheiat, conform graficului, la 15 octombrie. Zona a dat cele mai mari bătăi de cap proiectantului, constructorilor şi primăriei, de vină fiind păienjenişul de reţele de tot felul, de la cele de apă sau electrice, şi până la cele de telefonie. De asemenea, din cauza anomaliilor şi dificultăţilor de tot felul, lucrările respective s-au dovedit un adevărat studiu de caz şi un teren de încercare pentru factorii responsabili.

Sens giratoriu în pragul celor două spitale din Suceava
· Deschise vor fi şi intrările adiacente, accesul salvărilor de urgenţă maximă fiind mult îngreunată din cauza traficului intens de pe bulevardul principal

Un sens giratoriu ar putea fi amenajat, în viitorul apropiat, la porţile celor două spitale vecine din municipiul Suceava. Problema fost ridicată în plenul deliberativului judeţean, în care s-a semnalat că zona este una foarte aglomerată, îngreunând accesul auto-salvărilor de urgenţă, cât şi traficul rutier, în general. „Ceva trebuie făcut, pentru că există foarte mari probleme de circulaţie în zonă”, a reliefat consilierul judeţean social-democrat, Gheorghe Iacob. Preşedintele Consiliul Judeţean, Gheorghe Flutur, susţine că, de asemenea, pe lângă noua soluţie rutieră, vor trebuie deschise şi făcute facile şi intrările laterale în cele două unităţi spitaliceşti. „Am cerut conducerii Spitalului Judeţean, Poliţiei Rutiere şi primăriei municipiului, să găsească şi alte intrări. Ne doare ceea ce se întâmplă pe bulevardul principal, în faţa spitalelor vechi şi nou, întrucât se riscă blocarea traficului”, relevă şeful executivului judeţean. Consiliul judeţean a aprobat, în ultima şedinţă, alocarea a 180.000 de lei pentru lucrări de amenajare a căilor de acces, parcărilor, intrărilor şi ieşirilor din unităţile sanitare sucevene, dl Flutur susţinând că există şi un proiect de reabilitarea parcurilor şi spaţiilor de recreare adiacente. Recent, şeful administraţiei judeţene spunea că Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, cu secţiile din subordine, a beneficiat, anul acesta, de alocări financiare de 14 milioane de lei(peste 3 milioane de euro). Dl Flutur evidenţia că vizată este, în continuare, reabilitarea celor 4 pavilioane ale Spitalului vechi, de peste drum de unitatea spitalicească de urgenţă. Execuţia include anvelopare termică, refacerea tâmplăriei şi sistemului de încălzire, montarea de pavele şi amenajarea de garduri de împrejmuire.

Acatrinei susţine că are informaţii despre fraudarea alegerilor prezidenţiale
PRM Suceava salută decizia PSD de a-şi rezerva retragerea de la guvernare. Liderul judeţean al organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că ieşirea din Guvern ar putea surveni deja prea târziu. „Acest lucru era recomandat încă de la bun început, în interesul României. Am remarcat tendinţa liderului PSD Mircea Geoană, de împăciuitor, de a nu-şi pierde prerogativele de preşedinte al Senatului. Domnia sa putea da dovadă de fermitate şi să răspundă tendinţei membrilor partidului, care, încă de la început, nu au fost de acord cu această aşa-zisă alianţă”, relevă ex-senatorul de Suceava Gheorghe Acatrinei. Domnia sa este de părere că ministrul Administraţie şi Internelor, Dan Nica, a avut dreptate atunci când a semnalat posibile modalităţi de fraudarea a alegerilor pentru Palatul Cotroceni, preşedintele PRM Suceava susţinând că, şi în judeţul Suceava, se manifestă asemenea încercări de deturnarea a opţiunilor alegătorilor. „Se lucrează milităreşte pe unităţi administrativ-teritoriale, pe secţii de votare, cu oameni de la anumite partide care încearcă să momească electoratul. A ajuns la noi la ureche că au fost mobilizate autovehicule private pentru identificarea şi ducerea, de la propria poartă, a oamnilor la urne”, declară dl. Acatrinei. Liderul PRM Suceava se exprimă pentru constituirea unui guvern de uniune naţională, din care să facă parte tehnocraţi, „personalităţi cu pregătire şi experienţă, care să fie în stare să scoată ţara din situaţia grea în care se află”.

Lucrătorii Inspectoratului pentru instalaţii sub presiune iau la ochi lucrările de la sistemul de termoficare
· Inspectorii de specialitate atenţionează asupra obligaţiei respectării normelor şi normativelor în vigoare la lucrările de înlocuire a magistralelor de transport şi conductelor de distribuţie a energiei termice
· Termic reclamă neglijenţa la acoperirea şanţurilor, precizând că, în timp, materialele de construcţii neeliminate, precum şi o granulaţie mare a materialului de umplutură, pot duce la distrugerea conductelor
Inspectoratul de Stat pentru Controlul, Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor sub Presiune(ISCIR) a atras, în cadrul comandamentului de ieri, de la Primărie, atenţia asupra obligaţiei respectării normelor şi normativelor în vigoare la lucrările de înlocuire a magistralelor de transport şi conductelor de distribuţie a energiei termice din municipiul Suceava. Potrivit ISCIR regimul instalaţiilor în cauză este unul strict, nefiind admise abateri de la prevederile legale. „Atrag atenţia proiectanţilor şi constructorilor că aceste conducte de apă fierbinte, atunci când sunt îngropate au un anumit de proiectare şi de construire, iar în momentul în care acestea ies din pământ şi se leagă la punctele termice, au un alt regim. Precizez foarte clar că voi verifica aceste aspecte”, a atenţionat reprezentantul ISCIR, menţionând că va trimite inspectori în teren. Edilul şef Ion Lungu i-a spus acestuia că este împotriva exigenţei, cerând ISCIR să fie şi constructiv. Disputa vine după ce la Inspectoratul în cauză s-a făcut apel pentru identificarea şi recomandarea de sudori calificaţi şi autorizaţi necesaro la acoperirea deficitului din fronturile de lucru, reprezentantul instituţiei de cazane şi recipiente precizând că nu a primit nicio cerere în acest sens. „Vă rog să faceţi verificări, să discutaţi cu proiectanţii şi constructorii, pentru că vrem să facem treabă de calitate. Eu vă apreciez până la un punct, însă, în acelaşi timp, trebuie să veniţi şi dumneavoastră în întâmpinarea noastră. Este şantier, este război total în municipiul Suceava, de aceea daţi-ne o persoană de la ISCIR să vină să stea de vorbă cu oamenii. Nu mai este ca pe vremuri, trebuie să colaborăm pentru că avem cu toţii acelaşi interes. N-am nimic împotrivă să fiţi exigenţi, dar, în acelaşi timp, să fiţi şi constructivi”, s-a adresat ocupantul fotoliului din Areni oficialului Inspectoratului de Stat pentru Controlul, Cazanelor, Recipientelor şi Instalaţiilor sub Presiune.
Pe de altă parte, directorul societăţii de termoficare Termica, Constantin Plăcintă, s-a arătat nemulţumit de faptul că firmele constructoare nu curăţă canalele în care sunt montate conductele, precum şi de calitatea necorespunzătoare a nisipului folosit. Şeful producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic cere atenţie maximă la acoperirea şanţurilor, precizând că, în timp, materialele de construcţii neeliminate, precum şi o granulaţie mare a materialului de umplutură, pot provoca distrugerea magistralelor şi ţevilor secundare. „Orice piatră care rămâne în prejma conductei va lucra asupra acesteia şi o va distruge în niciun an”, a reliefat Constantin Plăcintă, punând în vedere că acoperirea tronsoanelor cu lucrări finalizate se va face doar cu OK-ul Termica.

Comisia Europeană trimite 4 milioane de euro pentru îndepărtarea urmărilor potopului din iulie 2008 din judeţul Suceava
· Pe fondul actualei instabilităţi guvernamentale, există puţine şanse ca banii să ajungă în teritoriu până la venirea sezonului rece, pe durata căruia, sub nicio formă, nu mai pot fi făcute lucrări de reabilitare la infrastructura afectată de calamităţi
· „Urmează ca memorandumul să fie aprobat în Guvern, pentru ca, ulterior, să putem beneficia de aceste fonduri”, precizează preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur
Comisia Europeană a orientat înspre Bucureşti fondurile solicitate pentru eliminarea efectelor inundaţiilor de proporţii din Moldova de la finele lui iulie 2008, Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care spune că judeţul pe care îl păstoreşte va beneficia, cu destinaţia amintită, de aproape 4 milioane de euro. Pe fondul actualei instabilităţi guvernamentale, există şanse mici ca banii să ajungă în teritoriu până la venirea sezonului rece, pe durata căruia, sub nicio formă, nu mai pot fi făcute lucrări de reabilitare la infrastructura afectată de calamităţi. Acesta şi în condiţiile în care - spune dl. Flutur - Secretariatul general al Guvernului elaborează, încă, memorandumul privind repartizarea sprijinului financiar al Uniunii Europene. Gheorghe Flutur spune că ajutorul comunitar va fi destinat repunerii în funcţiune a obiectivelor la care revărsările de ape au făcut stricăciuni, respectiv a drumurilor naţionale, judeţene, comunale şi locale, pasajelor, podurilor, podeţelor, digurilor, apărărilor de maluri, pasarelelor, zidurilor de protecţie, alimentărilor cu apă, canalizărilor, staţiilor de epurare, bazinelor de colectare, fântânilor, puţurilor de adâncime, etc. „Urmează ca acest memorandum să fie aprobat în Guvern, pentru ca, ulterior, să putem beneficia de aceste fonduri. Această aprobare vine ca urmare a demersurilor pe care noi le-am făcut în 24 februarie 2009, fiind aprobate de Comisia de buget-finanţe a Parlamentului European”, a spus Gheorghe Flutur, adăugând că ajutorul este de 11,7 milioane de euro, beneficiare fiind judeţele moldovene Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ, precum şi judeţul Maramureş.
Reamintim că, la finele lui februarie, dl Flutur a cerut şi a obţinut, în Comisia de buget-finanţe a Parlamentului European de la Bruxelles, activarea Fondului de solidaritate pentru judeţele din nordul şi estul României afectate de calamităţile de la sfârşitul lui iulie 2008. Este vorba despre Maramureş, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Iaşi, suma solicitată şi în aflată discuţie fiind de 11 milioane de euro. Aceasta după ce, în august 2008, şeful CJ s-a adresat în scris euro-parlamentarilor români, cărora le-a solicitat să susţină, la Parlamentul European, demersurile de deblocare a sprijinului financiar de urgenţă din Fondul comunitar „Solidaritatea”. Şeful administraţiei judeţene a făcut acest gest şi în numele Euro-regiunii „Prutul de Sus”, Ucraina şi Republica Moldova fiind, de asemenea, potopite de ape. O solicitare similară a fost înaintată şi din partea Consiliului Regional de Dezvoltare Nord Est, al cărui şef este suceveanul Gheorghe Flutur, vizată fiind şi ajutorarea judeţelor inundate din Moldova de dincoace de Prut. Dl. Flutur a avut, în acest sens, şi o întâlnire cu Georgio Ficarelli, oficial în cadrul reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din 24-29 iulie 2008, din judeţul Suceava, au făcut stricăciuni în 7632 de gospodării. Potrivit unei analize a Consiliului Judeţean, prezentată pe 30 iulie anul trecut, 87 de locuinţe ale populaţiei fuseseră rase în întregime de pe faţa pământului, două au fost mistuite de incendii provocate de descărcări electrice, două au fost afectate de alunecări de teren, iar alte 117 imobile de locuit erau ameninţate cu iminenţa prăbuşirii. Din cauza viiturilor, 10.137 de fântâni au ajuns de nefolosit. Distruse, în diferite proporţii au fost drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale, 3 km de sisteme de alimentare cu apă şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit lucrarea SAPARD de la Marginea, 81 de poduri, 563 de podeţe, 95 de obiective social-economice, 10 autoturisme, 12 linii electrice de medie de tensiune şi 91 de posturi de transformare. Şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, informa că evaluările făcute au scos în evidenţă pagube de peste 300 de milioane de lei(3000 de miliarde de lei vechi). Domnia sa preciza că la 100 de milioane de lei(1000 de miliarde de lei vechi) se ridicau stricăciunile la drumurile judeţene şi podurile din administrarea Consiliului Judeţean, diferenţa de 200 de milioane de lei(2000 de miliarde lei vechi) regăsindu-se la drumurile comunale, podeţe sau alte obiective din raza de competenţă a administraţiilor locale. Dl Flutur, reliefa că, în cazul în care se iau în considerare şi distrugerile suferite de diverse instituţii, pagubele contabilizate se ridicau la circa 150 de milioane de euro.

Aleşii judeţeni PSD continuă să se pună contra partenerilor PD-L din deliberativ
· Social-democraţii nu şi-au schimbat poziţia adoptată anterior, împotrivindu-se vânzării unor bunuri din patrimoniul privat al judeţului
· Preşedintele Gheorghe Flutur a încercat să elimine temerile referitoare la eventuale mânării, precizând că legalitatea tranzacţiilor este verificată de Curtea de Conturi
Consilierii judeţeni PD-L s-au împotrivit, iar aleşii PNL s-au abţinut la votul pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea condiţiilor de vânzare a unor bunuri imobile proprietate privată a judeţului Suceava, iniţiat de conducerea democrat-liberală a administraţiei judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a precizat că este vorba despre terenuri şi clădiri care nu sunt folosite şi care se află Gura Humorului, Vatra Dornei şi Cîmpulung Moldovenesc. „Vă cer sprijin pentru valorificare, să creăm surse de venit la bugetul judeţean. Este o obligaţie a noastră să folosim cât mai eficient patrimoniul sau să-l valorificăm, deoarece avem foarte multe obiective urgente de investiţii”, s-a adresat şeful executivului judeţean aleşilor. Liderul grupului politic PSD din legislativul judeţean, Gheorghe Iacob, a pus în vedere că, într-o ultimă şedinţă pe această temă a fost deja expus punctul de vedere la social-democraţilor şi că poziţia aleşilor Partidului Social Democrat rămâne neschimbată. Gheorghe Flutur a încercat să elimine temerile privind unele nereguli la înstrăinare, precizând că, corectitudinea tranzacţiilor este verificată de Curtea de Conturi. „Curtea de conturi este aici şi ne verifică cum valorificăm şi ce facem cu activele şi cu bunurile noastre. Trebuie să ne hotărâm dacă le valorificăm sau le ţinem acolo să nu producă nimic”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean. Întrucât este vorba despre angajarea patrimoniul privat al judeţului, proiectul de hotărâre a căzut, neîntrunindu-se necesarul de două treimi din opţiunile consilierilor. Cu câteva şedinţe în urmă, aleşii judeţeni social-democraţi s-au opus vânzării a unui teren de 6654 de metri pătraţi de lângă Cabana Adâncata şi a unor spaţii de depozitare şi unei suprafeţe de 7600 de metri pătraţi din municipiul Fălticeni. Opozanţii au invocat preţul mic de scoatere la licitaţie, respectiv de circa 190.000 de lei pentru obiectivul de la Adâncata, 400.000 de lei pentru construcţiile de la Fălticeni şi 461.000 de lei în cazul terenului aferent acestora din urmă.

Cu prilejul a 55 de ani de activitate a Ansamblului „Ciprian „Porumbescu”
Judeţul Suceava va avea 10 noi cetăţeni de onoare
· Aleşii PD-L au votat împotriva acordării distincţiei fostului rector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Emanuel Diaconescu, astronomului Dimitrie Olinici, etnografului şi folcloristului Aurelian Ciornei şi pictorului Ion Grigore
Liberal-democraţii din deliberativul judeţean suceavean s-au opus majorării numărul de cetăţeni de onoare ai judeţului cărora le vor fi acordate distincţii cu prilejul manifestărilor dedicate aniversării a 55 de ani de la înfiinţarea Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu”. Aleşii PSD din legislativ au solicitat majorarea cu încă 4 poziţii a listei de 10 „onoraţi”, însă propunerea acestora nu a trecut la vot. Consilierii PSD au optat şi pentru fostul rector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Emanuel Diaconescu, astronomul Dimitrie Olinici, etnograful şi folcloristul Aurelian Ciornei şi pictorul Ion Grigore. Preşedintele PD-L al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur a ţinut să arate că lista rămâne deschisă, nefiind vorba despre singura şedinţă în care se va propune răsplătirea simbolică a personalităţilor judeţului. „Avem, slavă Domnului, destul de mulţi oameni de cultură care puteau fi pe această listă. Însă, vor fi destule momente importante cu ocazia cărora vom putea să-i cinstim. S-a avut, totuşi, în vedere, un anumit număr de oameni, pe o numită tematică”, a subliniat dl. Flutur. La moment aniversar, diploma de primi cetăţeni ai judeţului urmează a fi înmânată celei dintâi interprete a Ansamblului, Artemizia Bejan, Ninei Cionca-nepoata compozitorului Ciprian Porumbescu, precum şi altor 8 artişti şi personalităţi care au evoluat sub tutela importantei instituţii culturale, precum Margareta Clipa, Laura Lavric, Ştefania Rareş, George Sîrbu, Traian Straton, Aurel Tudose, Nicoleta Vasilovici şi Viorel Vatamaniuc.
Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” s-a constituit, ca instituţie artistică profesionistă de stat, la data de 17 octombrie 1953, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 3429, iar activitatea propriu-zisă a început în anul 1954.

Din această săptămână,
Termica începe probele în vederea furnizării apei calde
· Constructorii se vor retrage de pe teren pe 10 octombrie, infrastructura rutieră afectată de săpături urmând a fi readusă la o stare normală până la primul îngheţ
Din această săptămână, societatea de termoficare Termica începe probele de presiune de pe instalaţii, în vederea reluării furnizării apei calde în apartamentele sucevenilor. Primarul Ion Lungu informează că societăţile constructoare încearcă să profite la maxim de cele mai puţin de 2 săptămâni rămase, astfel încât, până 10 octombrie, acestea să părăsească, în totalitate, frontul de lucru. Deja o parte dintre şanţurile săpate pentru înlocuirea conductelor de termoficare au fost acoperite, readucerea terenului la starea iniţială având ca termen primul îngheţ. „Vrem să ne mobilizăm, în continuare, în cele 10-12 zile de lucru efectiv. Pe 10 octombrie ne vom retrage de pe fronturile de lucru, iar după această dată, până la primul îngheţ din noiembrie, urmează să aducem străzile, cât de cât, la o stare de normalitate”, subliniază primul gospodar al urbei. În această toamnă, intervenţiile sunt sistate la 85-90% din programul stabilit iniţial, execuţia urmând a fi reluată în primăvara lui 2010. Lucrările de reabilitare de pe magistralele de termoficare sunt făcute de Conest Iaşi, Incom Iaşi şi Instcomp Suceava, reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice fiind într-o avansată stare de degradare fizică. După modernizarea sistemului de termoficare în sistem centralizat, precum şi în urma diminuării risipei de energie, Termica va cheltui mai puţini bani cu asigurarea căldurii în sezonul rece, iar primăria va plăti subvenţii mai mici la diferenţa dintre preţul de producere şi cel de referinţă al gigacaloriei. În lucrările de modernizare şi reabilitare a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Suceava sunt investite 10,3 milioane de euro din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, o sumă de 1,5 milioane de lei de la Agenţia Română pentru Conservarea Energiei şi 3,5 milioane de lei alocate de Guvern.

De luna viitoare, 16 blocuri de locuinţe intră în reabilitare termică
· În urma lucrărilor, consumul de energie termică din apartamente se va reduce la jumătate, spune primarul Ion Lungu
În luna octombrie vor intra în lucrări de reabilitare termică 16 blocuri de locuinţe din municipiul Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care precizează că pentru imobilele în cauză au fost organizate licitaţii de adjudecare a executantului şi au fost desemnate firmele constructoare. Edilul şef a declarat că, în condiţiile în care va fi vreme bună, intervenţiile de reabilitare a respectivele imobile vor fi încheiate în acest an. Dl. Lungu speră ca, după terminarea lucrărilor, ceilalţi suceveni vor fi convinşi de avantajele anvelopării şi vor intra, în număr mai mare, în programul guvernamental. „Sper ca sucevenii să înţeleagă mai bine utilitatea acestui program, consumul de energie termică din apartamente reducându-se la jumătate”, a evidenţiat Ion Lungu. Iniţial, la compartimentul specializat al Primăriei fuseseră depuse solicitări de izolare termică pentru 31 de blocuri cu 945 de unităţi de locuit. Mulţi dintre solicitanţi nu au mai confirmat participarea financiară, o parte din suma de peste 8,2 de milioane de lei, aprobată prin hotărâre de guvern, întorcându-se la bugetul de stat. Programul de reabilitare termică este finanţat în proporţie de 50% de la bugetul de stat, de 30% de la bugetul local şi de 20% de la beneficiari. Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi în Consiliul Local şi în funcţie de numărul de camere, cota aferentă unui proprietar din blocul K, de pe strada „Alexandru cel Bun” este de 584 de euro, iar a unuia de la imobilul de la nr.9, de pe strada „Gherasim Buliga”-1410 euro. Primăria va suporta 100% din contribuţia persoanelor singure şi familiilor care realizează venituri totale de sub 600 de lei pe lună; 50% din cea a beneficiarilor cu venituri lunare cuprinse între 601 lei şi 800 de lei pe lună şi 25% din cea a peroanelor singure sau familiilor ale căror venituri totale lunare variază între 801 lei şi 1000 de lei. Programul naţional privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe urmăreşte reducerea consumului de energie şi asigurarea unui climat termic corespunzător în interiorul apartamentelor.

Municipalitatea scoate la vânzare apartamentele ANL
Municipalitatea suceveană scoate la vânzare unităţile de locuit din blocurile construite cu finanţare prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. În acest sens, deliberativul local a aprobat trecerea respectivelor locuinţe în proprietatea statului, acestea urmând a fi vândute către actualii ocupanţi, la cererea acestora din urmă. Demersul este urmare a solicitării Guvernului, executivul din capitală procedând la modificarea cadrului legal privind vânzarea locuinţelor pentru tineri către titularii contractelor de închiriere în vigoare. Este vorba despre aproape 200 de apartamente şi garsoniere din cartierul Burdujeni şi Obcini, primăria contribuind la construirea acestora cu asigurarea terenului şi suportarea cheltuielilor necesare introducerii utilităţilor. „Am aprobat această hotărâre pentru a putea vinde unităţile de locuit, acolo unde sunt solicitări. Reglementările ANL spun că acestea pot fi înstrăinate către cei care au 5 ani de când locuiesc cu chirie în respectivele apartamente”, subliniază edilul şef Ion Lungu, menţionând că, până acum, s-au înregistrat 12 solicitări pentru apartamente din cartierul Burdujeni şi 2 pentru locuinţe din cartierul Obcini. Preţul locuinţei urmează a fi achitat integral la data semnării contractului de vânzare-cumpărare, din credite sau venituri proprii ale actualilor chiriaşi, înstrăinarea locuinţei neputând să se facă mai devreme de 5 ani de la momentul achiziţionării. În vederea perfectării contractului, niciun membru al familiei nu trebuie să deţină o altă locuinţă proprietate, inclusiv casă de vacanţă. Evaluarea unităţii de locuit şi stabilirea preţului de vânzare se face de către administraţia locală.

Fonduri pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pune la dispoziţia tinerilor fermieri, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR), fonduri nerambursabile în valoare de 55 milioane de euro. Anunţul este făcut de către directorul coordonator al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDR) Suceava, Ovidiu Donţu, care precizează că finanţarea va fi acordată în baza unui proiect de investiţii prin Măsura 1.1.2 - „Instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul sesiunii din perioada 21 septembrie – 30 noiembrie 2009. Potrivit dlui Donţu, un fermier poate obţine sprijin de 10.000 de euro pe exploataţia cu dimensiune mai mică de 6 UDE(unitate de dimensiune economică), ajutorul de instalare putând creşte cu 200 de euro pentru fiecare UDE, însă acesta nu va depăşi 25.000 de euro. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 1.1.2 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani, neîmpliniţi la data depunerii cererii de finanţare, şi care practică, în principal, activităţi agricole. Exploataţia agricolă pe care o deţin solicitanţii trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE, să fie situată pe teritoriul României şi să fie înregistrată în Registrul fermelor sau în Registrul agricol. Primul obiectiv vizat de această Măsură este îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol, prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igienă, bunăstare a animalelor şi siguranţă la locul de muncă. Printre activităţile pentru care se poate solicita finanţare în cadrul Măsurii 1.1.2 se regăsesc modernizarea tehnologiei de extracţie a mierii, extinderea şi modernizarea fermelor de legume, modernizarea fermelor pomicole şi îmbunătăţirea managementului fermei. De asemenea, reliefează directorul coordonator al OJPDRP, Ovidiu Donţu, vizate sunt creşterea şi diversificarea producţiei în fermă, înfiinţarea de exploataţii agricole, dezvoltarea fermelor de taurine şi creşterea producţiei destinată comercializării, precum şi alte activităţi.

Deşi a fost secetă,
Sucevenii sunt puşi să plătească apa de ploaie
· Cu toate că două luni nu a căzut nicio picătură din cer, aceştia au fost nevoiţi să achite, cu titlul de taxă pe apa pluvială, mai mult decât chiar pentru contravaloarea consumului curent de la robinet
PRM Suceava reclamă faptul că societatea de utilităţi comunale ACET îi pune pe consumatorii racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă să plătească taxe enorme cu titlul de „ape pluviale”. Vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă, a declarat, într-o conferinţă de presă, că o serie întreagă de beneficiari se plâng că, în ciuda faptului că, timp de două luni, nu a căzut nicio picătură din cer, aceştia au fost nevoiţi să achite, cu titlul amintit, mai mult decât chiar pentru contravaloarea consumului de apă curentă de la robinet. „ACET a introdus o taxă , care înseamnă apă de ploaie scursă de pe casă. O mulţime de oameni care stăteau necăjiţi la coadă, au ajuns să se mire că plătesc taxa pe apa de ploaie, întrebându-se când va urma cea pe fum”, relevă dl. Cerlincă. Viceliderul PRM arată că, pentru lunile iulie şi august, a avut de achitat un total de 48 de lei pentru „apa meteorică”, în timp ce factura la apa potabilă nu a depăşit suma de 20 de lei. Vasile Cerlincă a mai precizat că a cerut lămuriri factorilor responsabili din cadrul societăţii, însă aceştia i-au spus că nu se poate face nimic, întrucât aşa prevede o hotărâre de Consiliul Local. „Sunt nişte bani luaţi pe nedrept, de aceea aş ruga organele abilitate se implice”, a încheiat vicepreşedintele PRM Suceava.

Patronii vor să-şi mute afacerile în străinătate
· IMM nu agreează ideea grevei fiscale, întrucât, până la urmă, tor administratorii de firme vor avea de plătit
· Exclusă nu este, însă, declanşarea altor forme de protest, precum blocarea căilor de acces
Întreprinzătorii micii şi mijlocii din România sunt foarte nemulţumiţi de faptul că, actualul executiv central a promis măsuri de sprijinire a economiei româneşti, însă foarte puţine dintre acestea au ajuns şi să se concretizeze. Anunţul este făcut, la Suceava, de către preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, prof. Ovidiu Nicolescu, care protestează faţă de modul în care Cabinetul Boc a abordat criza economico-financiară. Dl Nicolescu evidenţiază că dovada proastei gestionări a evoluţiei naţionale a indicatorilor economico-financiari se materializează în estimarea creşterii economice, care a ajuns de la - 2% la - 8%.
Ovidiu Nicolescu şi-a exprimat reţinerea faţă de declanşarea unor proteste de genul grevei fiscale, evidenţiind că acest gen de manifestări extreme nu sunt reglementate în România. „Dacă facem o grevă fiscală, cei care vor suferi, în ultimă instanţă, vor fi tot întreprinzătorii, pentru că, atunci când o vom înceta, tot noi vom avea de plătit”, relevă dl. Nicolescu, menţionând, că, deşi este demnă de luat în calcul, ideea nu a întrunit consensul oamenilor de afaceri. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România nu exclude, însă, declanşarea altor forme de protest, precum blocarea căilor de acces. Ovidiu Nicolescu relevă că, la şedinţa Comitetului de Conducere al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, de la Suceava, nu a fost atacat un asemenea subiect, pe ordinea de zi a întrunirii figurând puncte privind propunerile de măsuri care, în contextul preelectoral actual, ar avea şanse de punere în practică imediat după alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Reprezentantul Federaţiei Patronale a IMM Iaşi, Nicolae Viţelaru, a ţinut să precizeze că concluziile administratorilor ieşeni sunt că greva este apanajul sindicatelor. „Ca patron, decizi viitorul firme tale. Deci, atât timp cât guvernanţii nu înţeleg că IMM aduc venituri la bugetul statului, că acestea ocupă forţa de muncă şi că, de fapt, Guvernul se laudă cu protecţie socială prin intermediul nostru, prin stabilirea salariului minim pe economie, nu este în regulă”, a evidenţiat şefului patronatului ieşean. Domnia sa a ţinut să arate că, patronatele au puterea de decizie şi că, atât timp cât se consideră că Puterea nu le satisface doleanţele, IMM îşi pot încheia afacerile în România şi, ulterior, să le transfere în Uniunea Europeană.

Douăzeci de suceveni,premiaţi după ce au colectat selectiv deşeurile
Caravana colectării selective a premiat, la finele săptămânii, 20 de suceveni care aulipit bulina verde pe cutia poştală, demonstrând că fac corect colectarea resturilor menajere în propriilegospodării. Potrivit reprezentanţilor Eco-Rom, premiile au constat în câte o cafetieră. La acţiune au participat viceprimarul Lucian Harsovschi, care a înmânat premiul primeicâştigătoare a Caravanei, în prezenţa oficialilor reprezentanţilor firmei de salubritate Rosal Grup. „Majoritatea sucevenilor cu care au stat de vorbă promotorii Caravanei şi care au primit cadou câte un carneţel magnetic pentru bucătărie au declarat că ştiu cum seface corect colectarea selectivă. Mulţi dintre ei au spus, însă, că, nu întotdeauna colectează şi aruncă separat deşeurile de ambalaje, fiind receptivi la tendinţele actuale”, a declarat Larisa Dumitru, responsabilul firmei amintite.
Caravana colectării selective a ajuns sâmbătă, 26 septembrie, în Suceava, cel de-al şaptelea oraş al campaniei iniţiate de Eco-Rom Ambalaje. Campania a demarat pe data de 15 august şi se desfăşoară, timp de 9 săptămâni, în cele mai importante localităţi în care compania - deţinătoare a licenţei mărcii „Punctul Verde” în România şi lider al pieţei preluării obligaţiilor legale de reciclare a deşeurilor de ambalaje - sprijină realizarea programelor de colectare selectivă. Sub sloganul “Intră în joc! Colectează selectiv deşeurile de ambalaje!”, Eco-Rom Ambalaje îşi propune să informeze populaţia asupra importanţei şi necesităţii colectării selective a deşeurilor de ambalaje generate în gospodării.

Topul firmelor private sucevene, ediţia a XIV-a

Întreprinzătorii mici şi mijlocii, doar nişte vaci bune de muls

• „Foarte mulţi, inclusiv din domeniul politic şi cel al administraţiei, se uită la noi doar ca la nişte furnizori de taxe şi impozite”, a evidenţiat la Suceava, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM

• În condiţiile în care IMM participă cu 70% la constituirea produsului intern brut, politicienii de la toate partidele şi-au încălcat promisiunile şi au dat întreprinzătorilor doar jumătate din procentajul de 0,4% din PIB făgăduit

• „Am elaborat un cod etic al omului de afaceri. Cred că, prin similitudine, ar trebui întocmit şi un cod etic al politicianului”, a opinat dl. Nicolae Viţelaru, preşedintele Federaţiei Patronale a IMM din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Peste 300 de firme private mici şi mijlocii din judeţ s-au reunit, la finele săptămânii trecute, la Hotelul Aristocrat din Suceava, pentru a marca încă un an de activitate şi ai premia pe cei mai merituoşi dintre oamenii de afaceri. Deşi, reprezentanţii IMM au fost răsplătiţi pentru rezultatele obţinute în 2008, întâlnirea a fost nu doar prilej de bucurie, ci şi un moment de evidenţiere a problemelor pe care întreprinzătorii privaţi le întâmpină din cauza hăţişului legislativ românesc, dar a actualei crize economice şi financiare. Festivitatea de premiere s-a dorit a fi o recunoaştere a performanţelor şi succeselor firmelor sucevene, clasamentul fiind întocmit în funcţie de profitul brut, numărul de salariaţi, domeniul de activitate şi cifra de afaceri. Organizatorii au dat premii speciale pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă, dinamica dezvoltării, promovarea tehnologiilor performante, calitatea produselor şi serviciilor, noi investiţii pe plan local, managementul firmei şi promovarea IMM, precum şi tinerilor întreprinzători şi femeilor manager.

• De vină pentru dificultăţile cu care întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă este Ministerul de Finanţe

Manifestarea a fost deschisă de preşedintele executiv al Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Suceava, Mihai Deliu, care a relevat că topul de anul acesta este unul mai special în comparaţie cu ediţiile anterioare. Ineditul a constă în dificultăţile cu care oamenii de afaceri s-au confruntat în ultimul an, domnia sa relevând că „greutăţile provin de la Ministerul de Finanţe”. Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale a IMM din judeţul Suceava a precizat că actuala ediţie este una la fel de specială şi prin faptul că reuneşte, pe lângă oficialităţile locale şi judeţene, reprezentanţi ai patronatelor din toată ţara, oaspeţi de la Cernăuţi, invitatul special fiind Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM. Dna Agheorghicesei a reliefat că mediul de afaceri se confruntă cu probleme şi, cu atât mai mult, se impune premierea celor mai buni întreprinzători, a celor care au dat dovadă de corectitudine faţă de societatea şi stat. „Sunt colegi care îşi înţeleg menirea şi care nu întotdeauna se plâng de probleme, ci caută să le depăşească. Cu toţii încercăm să ne rezolvăm aceste probleme şi o facem destul de bine, credem noi”, a subliniat dna Agheorghicesei.

• Întreprinzătorii reprezintă o excelenţă în viaţa Sucevei, iar viitorul judeţului depinde de prosperitatea acestora

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, a evidenţiat că Federaţia Patronală de la Suceava se numără printre cele mai reprezentative la nivel naţional, domnia sa declarându-şi deosebita onoare de a se afla în Bucovina, la premierea celor mai merituoşi şi performanţi agenţi economici din judeţ. Dl. Nicolescu a arătat că întreprinzătorii reprezintă cea mai importantă avere a unei ţări, locurile de muncă, produsele şi serviciile, precum şi veniturile aduse la bugetul tatului fiind urmare a riscurilor asumate şi eforturilor făcute de către aceştia. Însă, potrivit preşedintelui Consiliul Naţional la IMM, în România întreprinzătorii nu sunt foarte apreciaţi. Astfel, în ţara noastră există doar 23 de întreprinzători la o mie de locuitori, faţă de media europeană de 66 la mia de locuitori, iar atât timp cât nivelul autohton de oameni de afaceri şi cel al capitalului mediu pe firmă nu vor ajunge să fie comparabile cu cele din UE, România nu va atinge standardele statelor dezvoltate. „O ţară merge înainte, în primul rând prin întreprinzătorii şi managerii ei. Şi, pentru că sunt atât de importanţi, ei trebuie ajutaţi. Din păcate, în România foarte mulţi se uită la întreprinzători ca la nişte vaci bune de muls. Foarte mulţi se uită la noi, inclusiv din domeniul politic şi cel al administraţiei, doar ca la nişte furnizori de taxe şi impozite. Sigur, este menirea noastră, dar pentru aceasta trebuie să fim sprijiniţi, însă, la ora actuală, acest sprijin nu este cel care ar trebui şi nici cel promis”, a explicat Ovidiu Nicolescu. Dl. Nicolesu a amintit că în campania din toamna trecută, politicienii de la toate partidele au promis acordarea sectorului IMM a 0,4% din PIB, însă, până la urmă, întreprinzătorii s-au ales cu mai puţin de 0,2% din PIB, şi acesta în condiţiile în care întreprinderile mici şi mijlocii participă cu 70% la constituirea produsului intern brut. „Întreprinzătorii reprezintă o excelenţă în viaţa Sucevei, iar viitorul judeţului depinde de dumneavoastră, care sunteţi cei mai performanţi”, le-a spus Ovidiu Nicolescu celor prezenţi.

• Este tot mai clar că se impune o politică de încurajare a co-finanţărilor şi a creditelor ieftine pentru IMM

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi-a deschis alocuţiunea menţionând că nu este supărat pe Mihai Deliu, din cauză că acesta este, la rându-i, supărat pe Ministerul de Finanţe. Dl. Flutur este de părere că întreprinzătorii trebuie să se bucure de un bonus suplimentar, deoarece performanţa la vreme de criză este cu atât mai de apreciat, întrucât presupune efort suplimentar. Şeful executivului judeţean susţine că nu trebuie făcute simpozioane despre criză şi că aceasta din urmă trebuie atacată frontal, cu iniţiative şi investiţii. Gheorghe Flutur opinează că legislatura actuală este mandatul marilor provocări şi proiecte, în perioada 2009-2013 România având la dispoziţie fonduri europene de 30 de miliarde de euro. „Aici intervine şi rolul nostru în absorbţia fondurilor, iar IMM trebuie să se regăsească cu proiecte în infrastructură, dar şi în celelalte domenii”, a pus în vedere dl Flutur. În calitate de preşedinte al Consiliului Regional de Dezvoltare Nord Est, domnia sa constată că proiectele adresate întreprinderilor mici şi mijlocii nu prea sunt la mare căutare, fiind tot mai clar că se impune o politică de încurajare a co-finanţărilor şi a creditelor ieftine. Referindu-se la „Târgul de toamnă”, de la sfârşitul săptămânii, preşedintele Consiliului Judeţean susţine că este nevoie de iniţiativă, asociere şi auto-reglementare în rândurile IMM, asociaţiile având un rol important în discuţiile cu Guvernul, dar şi cu forurile europene.

• Dacă în Suceava se întâmplă ceva, este şi meritul aportului întreprinzătorilor la bugetul municipal

Ion Lungu, primarul de Suceava, s-a declarat în asentimentul manifestându-şi solidaritatea cu reprezentanţii IMM. Demers motivat prin aceea că, înainte de a ajunge în fotoliul de edil şef, domnia sa a fost om de afaceri. „Am venit aici dintr-un motiv de solidaritate, pentru că nu sunt străin de necazurile pe care le aveţi. Şi eu sunt manager, chiar dacă al banilor publici, pentru că, astăzi, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean nu mai sunt simpli funcţionari, promovând şi contribuind la materializarea unor importante proiecte ale comunităţii”, a precizat şeful administraţie locale sucevene, cerându-şi scuze de la oamenii de afaceri pentru disconfortul provocat de amploarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii din urbea reşedinţă. Domnia sa şi-a exprimat neputinţa faţă de cererile oamenilor de afaceri referitoare la acordarea de facilităţi sau de scutiri la plata impozitelor şi taxelor locale, aducând la cunoştinţă că legislaţia în vigoare nu permite asemenea demersuri. „Suntem stat membru ale UE, iar reglementările europene sunt foarte drastice în legătură cu ceea ce se numeşte ajutorul de stat”, a menţionat dl. Lungu, adăugând că, totuşi, în ultimii ani de zile, cuantumul taxelor şi impozitelor locale nu a fost modificat şi că nu există intenţie de majorare nici pentru 2010. Edilul şef a ţinut să arate că, dacă în municipiul Suceava se întâmplă ceva, este şi meritul aportului întreprinzătorilor mici şi mijlocii la bugetul municipal. Ion Lungu evidenţiază că este vorba despre o perioadă grea, de reconstrucţie a oraşului, sperând că, după epuizarea aceasteia, toată lumea va fi mulţumită.

• IMM există şi continuă să spere

Ştefan Alexandru Băişanu, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL, mărturiseşte că, de o bucată de vreme, domnia sa este terenul unei bătălii, între omul de faceri, politicianul de opoziţie şi fostul absolvent de filozofie. Dl. Băişanu a spus că, de pe urma acestei bătălii, a concluzionat că sintagma „om de afaceri” a murit, din păcate, în România. „Simplu fapt că ne aflăm într-un moment în care se încearcă premierea celor care au răzbit prin hăţişul economiei, înseamnă că, totuşi, domniile voastre existaţi şi că mai speraţi. Este un lucru important, pentru că pe umerii dvs stă bugetul judeţean şi naţional”, a accentuat Ştefan Alexandru Băişanu, iterând că, datorită IMM, copii merg la şcoală gratuit, iar bolnavii sunt trataţi în spitale.

• Oamenii de afaceri suceveni trebuie să relaţioneze pe plan extern, participând la târguri internaţionale

Europarlamentarul Petru Luhan a evidenţiat că, în calitate de membru al Comisiei de dezvoltare regională din Parlamentul European, recent a pus pe tapet, la forurile europene, aspecte concrete de sprijinire a economiei Românie şi Bulgariei. Este vorba despre acordarea IMM a unei finanţări nerambursabile de 100%, în vederea atingerii obiectivului principal de realizare a coeziunii economice europene. Dl Luhan le-a spus oamenilor de faceri că, în 2010, există şanse de obţinere a finanţării amintite din Fondul Social European. „Acest obiectiv este posibil doar dacă IMM colaborează. Degeaba se implică Parlamentul European şi simplifică procedurile, degeaba se acordă finanţări de 100%, dacă reprezentanţii mediului de afaceri nu întocmesc proiecte. De aceea, vreau să vă rog să elaboraţi cât mai multe proiecte, iar dacă nu puteţi singuri, să vă asociaţi”, a relevat europarlamentarul sucevean, Petru Luhan, recomandându-le oamenilor de afaceri să relaţioneze pe plan extern şi să participe la târguri internaţionale. Preşedintele Federaţiei Patronale a IMM din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Nicolae Viţelaru, s-a arătat deosebit de tranşant. „La nivelul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii am elaborat un cod etic la omului de afaceri. Cred că, prin similitudine, ar trebui elaborat şi un cod etic al politicianului”, a opinat dl. Viţelaru. Manifestarea a fost binecuvântată de către părintele vicar Brădăţan de la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Primăria va plăti, timp de 10 ani, firma care va prelua serviciul de iluminat public
Aleşii locali suceveni au probat regulamentul de funcţionare, studiul de oportunitate, studiul de fezabilitate, precum şi contractul şi caietul de sarcini pentru delegarea gestiunii serviciului de iluminat public. În prezent, sistemul de iluminat public din reşedinţa de judeţ funcţionează în mod defectuos, la primăria municipiului Suceava înregistrându-se numeroase reclamaţii pe această temă. Majoritatea defecţiunilor sunt urmare a gradului mare de uzură a instalaţiilor electrice, autorităţile locale fiind de părere că un serviciu de specializate delegat unui partener privat va îndepărta aceste neajunsuri. Primarul Ion Lungu spune că, până la finele anului, va fi organizată licitaţia de rigoare, din primăvară urmând a demara lucrări de reabilitare, dar şi de extindere cu încă 17 km a sistemului. În cadrul demersurilor, 2,7 milioane de euro vor fi atrase în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), finanţare nerambursabilă destinată modernizării reţelei electrice de iluminat public de pe magistrala rutieră care străbate oraşul. Pe de altă parte, societatea câştigătoare a licitaţie organizată de municipalitate va înlocui stâlpii, lămpile, cablurile şi bobinele din cartiere aceasta urmând a primi, timp de un deceniu, de la bugetul local, câte 150.000 de lei pe an. După expirarea celor 10 ani, implicit a contractului, iluminatul public va fi preluat de primărie. „Nu avem altă soluţie, decât cea de reînnoire a iluminatului public. Este o problemă destul de importantă pentru municipiul Suceava, având în vedere starea în care acesta se află”, subliniază edilul şef Ion Lungu. Indicatorii tehnico-economici din studiul de fezabilitate estimează valoarea totală a investiţiei de modernizare la 10 milioane de euro. Municipiul Suceava a cumpărat infrastructura de iluminat public de la E-on Moldova, de la bugetul local fiind alocată, în acest sens, suma de peste 100.000 de euro.

Pentru evitarea accidentelor de pe şoselele judeţului,
Program ca la dugheană la aprovizionarea cu lemn de foc direct de la sursă
· Pe drumurile de acces vor fi montate bariere, iar căruţaşii care nu au plecat până la ora 16.00 vor fi nevoiţi să-şi petreacă noaptea în pădure
Materialul lemnos va fi scos pădure după program. Aceasta după o intervenţie a preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a solicitat organelor silvice şi celor de poliţie să nu mai permită accesul atelajelor hipo în fondul forestier decât după un orar bine stabilit. Şeful administraţiei sucevene este de părere că, între orele 7.00 şi 16.00, este suficient timp pentru ca să se facă aprovizionarea şi să se plece din nou la drum, înainte de căderea nopţii. Dl. Flutur face acest demers pe fondul intensificării pelerinajului căruţelor către păduri, în vederea procurării lemnului de foc pentru sezonul rece, suprapunerea traseelor cu drumurile naţionale şi cele judeţene stând la originea mai multor accidente. „Cerem celor de la Silvic ca, în această perioadă, când începe drumul la pădure, căruţaşilor să nu li se permită plecarea din fondul forestier mai târziu de ora 16.00. Ca şi la un magazin, doritorii pot merge să valorifice lemnul de dimineaţă, iar până după amiază să meargă din nou la drum”, subliniază Gheorghe Flutur, adăugând că persoanele care vor fi surprinse că nu respectă programul, vor fi obligate să-şi petreacă noaptea la pădure. Pentru ca măsura să poată fi respectată, pe drumurile forestiere frecventate vor fi montate bariere.

Pe fondul de optimismului privind finalizarea lucrările la DN 17
Drumul naţional Roman-Siret ar putea intra într-o amplă modernizare de anul viitor
· Din cauza restanţelor de încasat la prestaţiile de până acum, constructorii de pe Suceava-Vatra Dornei dau dovadă de entuziasm temperat, CNADNR promiţând că achitarea datoriilor se va face începând cu prima parte a lui octombrie
Lucrările de modernizare a DN 17 Suceava-Vatra Dornei au intrat, oarecum, într-un ritm firesc, îndreptându-se, încet, dar sigur, înspre o oarecare finalizare. Cel puţin aşa s-a lîsat săse înţeleagă din discuţiile de ieri, dintre preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi proiectanţi, consultanţi, constructori, primari şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale(CNDANR). Deocamdată, accent se pune pe marcarea rutieră cu vopsea pe carosabilul dintre Suceava-Gura Humorului. Acesta în condiţiile înaintării înspre sezonul rece şi apariţiei ceţei, operaţiunea urmând a se încheia până pe 15 octombrie. În dreptul localităţii Şcheia, pe sensul giratoriu lărgit, este urgentă înfiinţarea trotuarelor, inexistenţa acestora punând în pericol trecătorii, dar mai ales pe micuţii care merg la şcoală. La Ilişeşti, pe porţiunea cu pânza freatică ridicată şi expertizată pentru lucrări ulterioare, se vor face asfaltări provizorii, astfel încât circulaţia să nu întâmpine piedici. Reparaţii sunt reclamate şi la trecerea la nivel cu calea ferată de la Frasin, care arată groaznic. Totodată, după modernizarea pasajul feroviar de la Păltinoasa, în lucru urmează a fi cuprinse, pe măsura sosirii materialelor, şi dacă vremea va permite, şi celelalte 4 amenajări similare de pe traseu. O veste bună vine din partea firmei Mochlos, care a înlocuit o parte din stratul de asfalt generator de accidente de pe Mestecăniş, existând şanse ca, pe cei 4,5 km, procedura să fie încheiată în două săptămâni. De asemenea, de remarcat este faptul că, astăzi, va da fi redat traficului podul modernizat de la Gura Humorului. În încheiere Gheorghe Flutur le-a spus celor prezenţi că, pe fondul apropierii de finiş a execuţiei de pe DN 17, cu toţii ar trebui să se gândească la atacarea, în perspectivă, a unui nou obiectiv. „Dacă ne apropiem cu DN 17, trebuie să ne gândim pe care ne mai mutăm”, a subliniat dl. Flutur, care, în asentimentul constructorilor, a spus că, la anul, în modernizare ar putea intra drumul naţional Roman-Siret. Entuziasmul acestora din urmă este, însă, uşor temperat din cauza restanţelor pe care le au de încasat la prestaţiile din lunile anteriore, CNADNR promiţând că achitarea datoriilor se va face începând cu prima parte a lui octombrie.

Băieţii deştepţi vor să cumpere terenuri de pe ruta ocolitoare şi să le vândă la supra-preţ statului
· Gheorghe Flutur le-a atras atenţia primarilor de Moara, Şcheia şi Pătrăuţi, localităţi pe raza cărora trece varianta de ocolire, să vegheze şi facă imposibile tranzacţiile oneroase
Terenurile de pe traseul viitoarei centuri ocolitoare a municipiului Suceava mai sunt încă posibile ţinte ale speculatorilor imobiliari. Motiv pentru care, în comandamentul de ieri, de la Palatul Administrativ, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, le-a atras atenţia primarilor de Moara, Şcheia şi Pătrăuţi, localităţi pe raza cărora trece varianta de ocolire, să vegheze şi facă imposibile tranzacţiile oneroase. Şeful administraţiei judeţene susţine că nu este exclus ca unii „întreprinzători” să dea târcoale zonei şi să caute să achiziţioneze, la preţuri mici, suprafeţe din calea lucrărilor, pe care, ulterior, să le vândă statului cu sume mult mai mari. „Trebuie dă încercăm să nu inventăm, în faţa acestor investiţii, firme sau şmecheri care cumpără pământ şi-l vând la stat, blocând despăgubirile. Asta-i România pitorească: băieţii deştepţi merg înaintea autostrăzii, cumpără şi, mai apoi, se luptă cu statul ca să ia cât mai mult”, reliefează dl. Flutur. Domnia sa a explicat că, de pe 1 octombrie, va începe disponibilizarea fondurilor pentru plata despăgubirilor aprobate pentru proprietarii expropriaţi, banii urmând a ajunge, în perioada următoare, în conturile celor în cauză. Pe de altă parte, avocatul Vasile Tudor, de la firma de avocatură care se ocupă de exproprieri, spune că, în ultimul timp, „oamenii s-au trezit şi nu-şi mai înstrăinează aşa uşor pământul”. Reamintim că, pentru expropriaţi, prin hotărâre de guvern s-a prevăzut 12,1 milioane lei, suma fiind acordată ca acoperire pentru preluarea a 79 de clădiri şi 14,36 hectare de teren de pe traseul rutei.
În cadrul întâlnirii cu factorii responsabili de execuţia rutei de ocolire a urbei din reşedinţă de judeţ s-a subliniat că la Moara se lucrează în plin, constructorii voind să o ia înaintea omologilor lor de la centura Iaşului. La fel, la celalalt capăt al traseului, la Pătrăuţi, s-au eliberat 50 de procese verbale de punere în posesie, documente necesare la expropriere, alţi 11 proprietari şi suprafeţele acestora fiind în curs de identificare. Chiar şi aşa, buldozerele au intrat la decopertarea stratului de pământ vegetal, în zilele ce vin aceeaşi operaţiune urmând a demara şi pe raza localităţii Şcheia. Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina.

Datoare vândută,
Primăria îşi spală ruşinea faţă de Termica cu terenuri de 15 milioane de euro
· Cu debite de 80 de milioane de lei, executivul municipal risca falimentul, în timp ce societatea din Lunca Sucevei intra în colaps

Terenurile proprietate ale primăriei, în suprafaţă de 155,4 de hectare, de la societatea de termoficare Termica, costă 67 de milioane de lei(circa 15 milioane de euro). Valoarea a rezultat în urma unei evaluări a făcute de un evaluator autorizat adjudecat de executivul local la licitaţie, consilierii locali hotărând ieri, în şedinţă ordinară, să cedeze suprafaţa în cauză producătorului, furnizorului şi distribuitorului de energie termică, în contul unei părţi din datoria de 80 de milioane de lei pe care municipalitatea o are către firma la care este unic acţionar. Primarul Ion Lungu a spus în plen că, în cazul în care debitul în cauză nu va fi stins pe această cale, Termica nu va putea funcţiona în iarna care vine, iar primăria va risca falimentul. Pe de altă parte, executivul local îşi pierde bonitatea financiară şi nu va mai avea acces la credite bancare. Suma adunată până la nivelul amintit reprezintă subvenţia datorată furnizorului de agent termic în contul diferenţei dintre preţul de producţie a gigacaloriei şi cel plătit de populaţie, doar în 2009 aceasta ridicându-se la alte 10 milioane de lei. „Din păcate, toată neeficienţa de la Termica s-a transferat la primăria Suceava. Ca să mai putem funcţiona în iarnă, este obligatoriu să facem această reglementare patrimonială, finalizată cu respectiva compensare, pentru că, altfel, ajungem într-o situaţie de jenă financiară cu bugetul municipiului Suceava”, a pus în vedere ocupantul fotoliului din Areni. Edilul şef democrat-liberal Lungu a ţinut să precizeze că stingerea datoriei către Termica este un act de curaj şi responsabilitate pe care PD-L şi-l asumă, deoarece populaţia municipiului Suceava nu poate fi lăsată fără apă caldă şi căldură în sezonul rece care se apropie.
Primarul Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că, în urma modernizării magistralelor de transport a agentului termic, pierderile se vor diminua de la 45% la maxim 20%, ceea ce va duce şi la scpăderea mărimii subvenţiilor, apreciată, pentru noul sezon rece, la 20 de milioane de lei. Priectul Legislativ a trecut cu 17 voturi „pentru” şi 5 împotriviri, acestea din urmă venind, cu mare probabilitate, din tabăra consilierilor PSD.
Într-o întâlnire anterioară, aleşii municipali au constatat că la data înfiinţării Termica, în 2002, municipiul Suceava, în calitate de acţionar unic, nu a adus ca aport în natură, la capitalul social, şi dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 155,4 hectare. Societatea comercială Termica, având ca unic acţionar municipalitatea suceveană, a fost înfiinţată prin HCL nr.64/2002, ca urmare a reorganizării Termoelectrica şi trecerii Centralei Electrice de Termoficare(CET) în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local.

Viitorul şi confortul termic al sucevenilor costă 25 de milioane de euro
· Aleşii urbei reşedinţă au hotărât abandonarea centralei termice din Lunca Suceavei şi construirea a uneia noi, cel mai probabil pe resturi de lemn
· Potenţialul investitor ar avea la îndemână 300.000-400.000 de metri cubi de deşeuri, rezultate din prelucrarea unui milion de metri cubi de buşteni anual
Consilierii locali au reactualizat, în şedinţa de ieri, strategia de termoficare a municipiului Suceava prin propunerea realizarea unei noi centrale de cogenerare, dimensionată la necesarul real de consum de energie termică al urbei reşedinţă. Printr-o hotărâre a deliberativului municipal din martie anul acesta a fost aprobată implicarea capitalului privat la Termica, acest lucru trebuind să se facă prin vânzarea la licitaţie cu strigare a pachetului de acţiuni deţinut de municipalitate la producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică. Deşi au fost cumpărate mai multe caiete de sarcini, la cele două runde de licitaţie din 6 aprilie şi, respectiv, 21 mai, nu s-a prezentat niciun ofertant.
· Amânarea unei decizii este de natură să provoace sincope în funcţionarea actualul sistem
În aceste condiţii, vechea strategie din martie 2005 este considerată depăşită, în perspectivă urmând a fi înfiinţată o societate mixtă în care Termica va veni cu terenul şi accesul la utilităţi, iar investitorul cu aportul financiar necesar. Noua centrală ar urma să fie amenajată în circa 2 ani, suma investită ridicându-se la 25 de milioane de euro. La finalizarea obiectivului, autorităţile locale ar putea decide atribuirea contractului de concesiune a activităţii de transport şi distribuire a agentului termic către societatea mixtă astfel constituită. În ceea ce priveşte actuala centrală pe huilă, aceasta ar urma să-şi continue activitatea prin privatizare, atât pe partea de producere a energiei termice, cât şi a celei electrice, în scopul fiind preluarea vârfului de sarcină din sistem, dar şi al susţinerii unui viitor parc industrial. Potrivit prevederii noii strategii privind termoficarea Sucevei, ambele proceduri trebuie derulate într-un interval de timp cât mai scurt, amânarea unei decizii fiind de natură să provoace sincope în funcţionarea actualul sistem.
· Din fericire, pentru iarna lui 2010 există stocuri de combustibil suficiente
Primarul Ion Lungu reliefează că, la nivel naţional, centralelor termice mari se află într-o situaţie critică, multe dintre acestea fiind în imposibilitatea de asigura furnizarea de încălzire în sezonul rece 2009-2010. „Dacă până acum strategia noastră a fost de a vinde în totalitate Termica, lucru care a eşuat, de această dată dorim să realizăm o centrală dimensionată la necesarul de energie termică a municipiului Suceava”, subliniază dl. Lungu, adăugând că reprezentaţii Consiliului local în AGA şi conducerea Termica vor veni cu o propunere concretă în următoarea lună. Edilul şef spune că trebuie luată în considerare varianta unei centrale care să valorifice deşeurile de lemn din judeţ, estimările făcute evidenţiind că potenţialul investitor ar avea la îndemână 300.000-400.000 de metri cubi de resturi din prelucrarea unui milion de metri cubi de buşteni, aprobat anual de Direcţia Silvică. Ocupantul fotoliului din Areni precizează că avut întrevederi pe această temă cu firma Kelog din Austria, precum şi cu investitorii austriecii de la Schweighofer, din apropierea Rădăuţiului, care ar putea construi centrale pe biomasă. „Sper ca, până la sfârşitul anului, să avem o strategie de realizare a unei noi capacităţi la Termica. Sigur, realizarea unei noi centrale durează doi ani, iar până atunci ne vom chinui şi vom merge din inerţie pe actualul CET”, explică dl. Lungu, iterând că, din fericire, pentru iarna lui 2010 există stocuri de combustibil suficiente.

Mari reparaţii la Aeroportului Salcea, prin înlocuirea a 80 de dale de beton
· Potrivit unei statistici, din cele 3737 de dale din beton, peste 1000 erau fisurate ori cu suprafaţa erodată
· Consiliul Judeţean poartă negocieri cu mai mulţi potenţiali investitori, însă aceştia întârzie să vină cu o ofertă concretă de modernizare
Pe 5 octombrie vor începe lucrările de reparare de la pista de decolare-aterizare a Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur anunţă că lucrările au în vedere îmbunătăţirea capacităţii portante a suprafeţei de rulare, înlocuite fiind 80 de dale de beton. Dl. Flutur spune că s-a ales această perioadă de intervenţii, pe motiv de constanţă relativă a temperaturilor, momentul fiind unul recomandabil din punct de vedere al normelor şi rigorilor tehnice. Potrivit domniei sale execuţia are două etape, termenul de încheiere a acesteia fiind 15 noiembrie. Întrucât se lucrează la capătul pistei, va exista un interval în care aceasta din urmă va fi mai scurtă cu 400 de metri. Cu destinaţia reparaţii şi îmbunătăţiri, la rectificarea din august, din bugetul judeţean s-a aprobat eliberarea unei sume 485.000 de lei, unitatea aero-portuară de la Salcea venind, de asemenea, cu un aport financiar de aproximativ 400.000 de lei.
Potrivit unei situaţii prezentată în Consiliul Judeţean, în martie 2008, din cele 3737 de dale din beton, peste 1000 erau fisurate ori cu suprafaţa erodată în profunzime. Pe de altă parte, dintr-un studiu de specialitate al IPTANA Bucureşti rezultă că pista de aterizare-decolare trebuie reconstruită şi nu doar reabilitată. În acest sens, au fost avansate variantele amenajării unei platforme rigide(betonate), ori a uneia elastice(asfaltate). De mai mult timp, Consiliul Judeţean poartă negocieri cu o serie de potenţiali investitori, printre care o companie mixtă italiano-chineze, austriecii de la Concefa şi spaniolii de la Rayet, însă aceştia nu au venit cu vreo ofertă concretă de modernizare a Aeroportului de la Salcea.

Reabilitare pe ruinele Spitalului vechi
· În urmă cu mai puţin de 2 ani, primarul Ion Lungu se mândrea cu faptul că Spitalul vechi va fi demolat, pe locul acestuia urmând a fi ridicată o modernă unitate spitalicească de urgenţă
· Promisiunea alocării fondurilor a aparţinut ministrului liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolăiescu, însă, între timp, a venit criza şi Guverul PD-L – PSD, iar proiectul a fost abandonat
De alocări financiare de 14 milioane de lei(peste 3 milioane de euro) a beneficiat, anul acesta, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Cel puţin aşa susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur,care precizează că ultimele sume, în curs de disponibilizare, au ca scop reabilitarea celor 4 pavilioane ale Spitalului vechi, de peste drum de unitatea spitalicească de urgenţă. Execuţia include anvelopare termică, refacerea tâmplăriei şi sistemului de încălzire, montarea de pavele şi amenajarea de garduri de împrejmuire. Şeful administraţiei judeţene reaminteşte despre efortul Guvernului de modernizarea a secţiilor de neurologie şi anestezie, unităţii de primire a urgenţelor, precum şi de reparaţiile de la acoperişul Spitalului nou, care vor fi gata la sfârşitul lui octombrie. „Este vorba despre investiţii mari, iar interesul nostru este de a da nouă faţă interiorului şi exteriorului, atât la Spitalul Nou, cât şi la Spitalul vechi, întrucât acesta din urmă a arătat, şi mai arată încă, deplorabil”, subliniază dl. Flutur. Domnia sa a precizat că, prin hotărâre a deliberativului judeţean, la finele lunii, de la bugetul judeţean înspre Spitalul „Sfântul Ioan cel Nou” va fi orientată suma de 1,5 milioane de lei. De precizat este că, în urmă cu mai puţin de 2 ani, primarul Ion Lungu se mândrea cu faptul că Spitalul vechi va fi demolat, pe locul acestuia urmând a fi ridicată o modernă unitate spitalicească de urgenţă. Promisiunea alocării fondurilor a aparţinut ministrului liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolăiescu, însă, între timp, a venit criza şi Guverul PD-L – PSD, iar proiectul a fost abandonat.

Gheorghe Acatrinei, preşedinte PRM:
Consiliul Judeţean se substituie instituţiilor desconcentrate
Conducerea organizaţiei judeţene a Partidului România Mare Suceava nu este de acord cu implicarea administraţiei judeţene în activităţi de competenţa serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu, unităţi aflate sub coordonarea Prefecturii. Liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, a remarcat, într-o conferinţă de presă, că potrivit legii, Consiliul Judeţean nu poate interfera cu atribuţiile instituţiilor publice desconcentralizate. Dl. Acatrinei face referire la competiţia dintre Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi executivului judeţean, ambele organizând, separat, manifestări ale producătorilor şi procesatorilor agricoli. Este vorba despre „Târgul de toamnă”, care debutează astăzi la Iulius Mall, în organizarea Consiliului Judeţean şi Asociaţiei „Produs în Bucovina”, şi despre „Zilele Agricultorului sucevean”, de la sfârşitul săptămânii viitoare, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă din Suceava. „Zilele recoltelor de toamnă trebuie lăsate pe seama instituţiilor de profil. Consiliul Judeţean poate să ajute, să-şi dea concursul, dar să nu să se substituie organelor descentralizate”, subliniază ex-senatorul Acatrinei, adăugând că nu este interesat de disputele politice, ci de funcţionarea în bune condiţii a acestor structuri. Reamntim că, acum puţin timp, directorul economic al DADR, Radu Rusu(OSD), acuza pe preşedintele CJ, Gheorghe Flutur(PD-L), că, prin preocuparea acestuia din urmă pentru târgurile de produse, lasă pe specialiştii primei instituţii agricole a judeţului fără obiectul muncii.

Festivalul lăptarilor de la Cîmpulung Moldovenesc, organizat fără Direcţia Agricolă
· Primăria de sub poalele Rarăului a ţinut ca sărbătoarea lăptarilor să aibă loc pe 4 octombrie, dată la care DADR este implicată în „Zilele agricultorului sucevean”
Pentru prima dată, anul acesta Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Suceava nu va mai fi organizator al Festivalului lăptarilor, manifestare tradiţională ţinută anual în Cîmpulung Moldovenesc. Directorul coordonator al primei instituţii agricole a judeţului, Ştefan Indianu spune că conducerea primăriei municipiului de sub poalele Rarăului a ţinut morţiş ca desfăşurarea producătorilor şi procesatorilor de lapte să aibă loc pe 4 octombrie, evenimentul cîmpulungean suprapunându-se peste „Zilele agricultorului sucevean” din intervalul 2-4 octombrie, d la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă din reşedinţa de judeţ. Dl. Indianu arată că data acestei din urmă acţiuni a fost stabilită cu mult înaintea celei avansate de primăria Cîmpulung Moldovenesc, edilul şef cîmpulugean nefiind de acord cu ţinerea Târgului lăptarilor pe 18 octombrie, aşa cum Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală propusese. Ştefan Indianu nu exclude şi eventuale încrâncenări politice, mai ales că, de-a lungul anilor, sărbătoarea lăptarilor a fost marcată la diferite date, între 4 august şi 27 octombrie. Sămânţa de scandal ar fi încolţit după ce primarul de Cîmpulung Moldovenesc, Gabriel Constantin Şerban, localitate care a găzduit an de an festivalul, s-ar fi plâns că Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală nu intenţionează să susţină financiar manifestările din 2009. Şeful DADR reiterează că manifestările agricultorilor suceveni nu sunt susţinute băneşte de la centru, instituţia judeţeană neavând un capitol bugetar pentru finanţarea acestui gen de acţiuni. „Organizarea unor astfel de evenimente se face cu fonduri atrase şi nu implică, sub nicio formă, bani de la bugetul de stat, respectiv de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acestea nu au caracter obligatoriu, continuitatea lor fiind impusă de posibilităţii asigurării spaţiului de desfăşurare, posibilităţilor umane, financiare şi materiale”, explică directorul coordonator al DADR, menţionând că instituţia pe care o reprezintă va participa la ediţia de anul viitor a Festivalului Lăptarilor.

Sâmbătă, în municipiul Suceava
Caravana colectării selective a deşeurilor
· Persoanele care vor avea lipită bulina verde pe cutia poştală şi cele care vor foc surprinşi că depun selectiv deşeurile de ambalaje vor fi premiaţi
· Suceava beneficiază de sistemul de colectare selectivă, prin prezenţa unui număr de 100 de puncte de colectare puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje
Caravana colectării selective ajunge sâmbătă, 26 septembrie, în Suceava, cel de-al şaptelea oraş al campaniei iniţiate de Eco-Rom Ambalaje. Campania a demarat pe data de 15 august şi se desfăşoară, timp de 9 săptămâni, în cele mai importante localităţi în care compania - deţinătoare a licenţei mărcii „Punctul Verde” în România şi lider al pieţei preluării obligaţiilor legale de reciclare a deşeurilor de ambalaje - sprijină realizarea programelor de colectare selectivă.
Sub sloganul “Intră în joc! Colectează selectiv deşeurile de ambalaje!”, Eco-Rom Ambalaje îşi propune să informeze populaţia asupra importanţei şi necesităţii colectării selective a deşeurilor de ambalaje generate în gospodării. „Şi eu colectez selectiv deşeurile de ambalaje!”, acesta este mesajul pe care populaţia Sucevei este invitată să îl afişeze pe propriile cutii poştale. Persoanele care vor avea lipită bulina verde pe cutia poştală în sâmbăta aceasta, au şansa să fie vizitate de echipa Caravanei şi, în cazul în care va demonstra că, în acel moment, face corect colectare selectivă în propria gospodărie, va primi pe loc un premiu constând într-un aparat electrocasnic. În plus, Caravana Colectării selective va oferi premii instant tuturor sucevenilor care, sâmbătă, vor urmări Caravana la punctele de colectare şi vor fi surprinşi că depun selectiv deşeurile de ambalaje. Caravana Colectării selective a ajuns, până acum, în Tulcea, Braşov, Bacău, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Iaşi şi, în afară de Suceava, va mai fi prezentă în Arad şi Bucureşti. În prezent, toţi locuitorii oraşului Suceava beneficiază de sistemul de colectare selectivă, prin prezenţa unui număr de 100 de puncte de colectare puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje cu sprijinul primăriei municipiului Suceava şi Rosal Grup, operatorul local de salubritate. Cantitatea medie anuală de deşeuri de ambalaje generată de populaţie în judeţul Suceava este de 5293,2 de tone, cantitatea colectată nedepăşind 162 de tone. „Prin această campanie, se urmăreşte creşterea interesului cetăţenilor pentru colectarea selectivă, astfel încât cantităţi importante de deşeuri de ambalaje să fie deviate de la groapa de gunoi înspre reciclare. Este însă nevoie de o comunicare susţinută, pentru ca, în timp, colectarea selectivă să devină o deprindere şi pentru români”, declară Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje.