Ioan Cătălin Nechifor,
preşedintele CJ:
Un kilometru din centura
ocolitoare a Sucevei, licitat la dublu faţă de amenajarea similară din Bacău
·
Cu o singură bandă de mers pe sens, în Suceava lucrările
se fac cu 6 milioane de euro pe kilometru, în timp ce, în Bacău, două benzi
costă numai 3 milioane de euro pe kilometru.
·
În 2012, şeful CJ constata că la un grad fizic de
execuţie de circa 76%, valoarea lucrărilor fusese încărcată cu aproximativ 62%,
ajungând de la 220 de milioane de lei la 370 de milioane de lei.
·
Pentru cei interesaţi, Nechifor transmite că inelul
ocolitor Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea nu mai este de actualitate, exprimându-şi
speranţa că afacerea cu terenurile expropriate pentru centura de la Şcheia va
ieşi la lumină.
Preşedintele Consiliului judeţean
Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, reclamă valoarea mare la care au fost licitate
şi atribuite lucrările de amenajare a centurii de ocolire a municipiului Suceava. Şeful executivului
judeţean a reliefat, într-o conferinţă de presă, că la amenajarea similară din municipiul Bacău, cu
un număr dublu de benzi de circulaţie, lucrările s-au adjudecat la o valoare de
3 milioane de lei pe kilometru, în timp în Suceava procedura s-a închis la o
valoare de execuţie de 6 milioane de euro pe kilometru. „Actuala centură -
care a fost proiectată în 2007 şi intrată în execuţie în 2008, cu o firmă al
cărei acţionariat este acum puţin cu probleme legate exproprierile care au fost
în mandatul PDL -, are un cost extraordinar de mare, de 6 milioane de euro pe
kilometru, fiind vorba doar despre un drum naţional cu o singură bandă de mers
pe sens. Acesta în timp ce în Bacău se fac două benzi pe sens, cu numai 3
milioane de euro pe kilometru”, susţine Nechifor.
Ioan Cătălin Nechifor a ţinut să
evidenţieze că intervenţiile de la
actuala rută de ocolire a reşedinţei de judeţ nu sunt în aria de
responsabilitate a Consiliul Judeţean sau a Primăriei municipiului Suceava, ci
a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR)
şi că după rezilierea contractului cu fost executant, lucrările vor
continua.
„Sigur, ne-am dori cu
toţii ca să meargă mai repede, însă cred că lucrurile s-au rezolvat, mai ales
după ce contractul iniţial s-a reziliat. Pentru că am sentimentul că firma
respectivă - cu aceşti oameni care erau mai degrabă ocupaţi cu exproprieri - nu
prea avea chef să lucreze la Suceava”, subliniază şeful
administraţiei judeţene. Execuţia la prima rută ocolitoare a municipiului
Suceava a demarat efectiv în 2009, constructorul fiind firma SCCF Group Colas
Iaşi, iar beneficiarul, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România (CNADNR). Varianta de ocolire are, potrivit proiectului de la
acea dată, o lungime de 13,2 km şi are menirea de a prelua traficul de pe DE 85
pe traseul Moara – Şcheia – Mihoveni –
Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576, dinspre Vatra Dornei înspre
frontiera cu Ucraina. Valoarea iniţială a proiectului era de 67 de milioane de
euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. În urmă cu 3
ani, Ioan Cătălin Nechifor, preciza că dacă în anul 2007, prin Hotărâre de
Guvern, atunci când s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, valoarea
investiţiei era de 220 de milioane de lei, ulterior, începând cu 2008, când a
demarat lucrarea, la un grad fizic de execuţie de circa 76% creşterea valorică
a acesteia a fost de aproximativ 62%, ajungând la de 370 de milioane de
lei.
Ioan Cătălin Nechifor a făcut referire şi la cel de al doilea inel
ocolitor al municipiului Suceava, pe relaţia Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea, a
cărei execuţie conducerea noului PNL, prin vocea fostului lider PDL, Ioan
Bălan, se angajează că o va materializa în momentul când va ajunge la putere.
Şeful administrativului judeţean
sucevean a punctat că varianta în cauză nu mai este de actualitate, deoarece în
master-planul de transport aprobat de Comisia Europeană, judeţul Suceava este
prins cu drumul expres Paşcani-Dolhasca-Vereşti-Suceava-Siret, „care a sigură
ocolirea Sucevei exact în zona în care făcea vorbire PDL şi nu mai este nevoie
de altceva, acest document programatic fiind bătut în cuie”. „Chestiunea cu
centura ocolitoare pe partea de sud-est a Sucevei este rezolvată deja de către
Guvernul actual, sigur, în fază de proiect, urmând a vedea cine va executa
această lucrare importantă. Însă, cei care au terenuri acolo e bine să cultive
porumb, sfeclă şi altceva, pentru că nu va mai fi această formulă a centurii. Mă
refer la cei care au terenuri similar celor de pe centura actuală, în zona
Şcheia, inclusiv la acea denumită afacere Şcheia, care sper că, într-o bună zi,
va ieşi la lumină”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,
Ioan Cătălin Nechifor.