Municipiul Suceava fiind acţionar majoritar

Primarul Vasile Rîmbu critică maniera în care au fost stabiliţi membrii Consiliului de Administraţie al ACET 

• „Nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET” a opinat şeful  executivului sucevean

Irina Vasilciuc nu a mai fost împuternicită ca membru în Consiliul de Administraţie al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava. Aceasta deoarece, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, primarul Vasile Rîmbu a retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre supus aprobării plenului. „Retrag acest proiect de hotărâre pentru că nu mai sunt îndeplinite condiţiile valabile la iniţierea acestuia. Urmează ca, în perioada următoare să fie finalizate toate etapele procedurale prevăzute de legislaţia specifică şi să se iniţieze, prin intermediul structurii responsabile cu guvernanţa corporativă, un proiect de hotărâre care să vizeze toate societăţile la care municipiul Suceava este acţionar” a declarat şeful executivului local, menţionând că, astfel, se urmăresc respectarea strictă a exigenţelor legale, protejarea patrimoniului şi a intereselor locuitorilor      municipiului Suceava  În acest context, Vasile Rîmbu a criticat,  „cu respectul cuvenit”, structura de ordonanţă corporativă din cadrul Primăriei, punând în vedere că, „acolo unde este acţionar unic sau acţionar majoritar, municipiul Suceava trebuie să aibă reprezentanţi în forurile de conducere, în speţă în consiliile de administraţie”. Primarul i-a reproşat lui Alexandru Moldovan, secretarul municipiului, coordonatorul structurii cu pricina, că „maniera de fixare a boardului SC ACET Suceava, la care Primăria municipiului Suceava are peste 64% din acţiuni, nu a fost în ordine”. Edilul-şef a reamintit că, la nivel naţional, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este un corp al administratorilor de întreprinderi publice din România, „iar noi nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET”.

• „În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul” arată prmarul Vasile Rîmbu

Ocupantul foliului administrativ din
Areni accentuează că operatorul unic regional pentru servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare, „este o întreprindere extrem de importantă în peisajul economic al municipiului Suceava, confortul cetăţenilor contând foarte mult, motiv din care acolo este necesar mult profesionalism”. „Dacă cineva mizează pe faptul că contribuţia municipiului Suceava va fi afectată în favoarea altor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ se înşeală amarnic. Dacă îşi închipuie că pot lua cele 18 milioane de lei pe care noi le avem acolo, într-un aşa zis depozit într-un cont special constituit din profit, redevenţe, dividende, şi le vor duce unde cred unii de cuviinţă, se vor înşela. Suceava este un oraş cu multe probleme din punctul acesta de vedere, şi ne interesează foarte, foarte mult serviciile de calitate şi prompte. Domnule secretar general, vă rog să reluaţi studierea manierei de fixare a conducerii ACET, a respectării Legea, iar noi, în calitatea de acţionari majoritari, cu cei doi viceprimari reprezentanţi în AGA, să intervenim şi să nu lăsăm lucrurile degenereze” a reliefat şeful executivului local din reşedinţa de judeţ, adresându-i-se direct lui Alexandru Moldovan. Vasile Rîmbu a ţinut să menţioneze că s-a simţit dator să aducă aceste informaţii în prim-plan „ca o atenţionare că este necesar ca treburile să fie un pic reglate sau chiar mai mult”. Şeful municipalităţii şi-a arătat nemulţumirea inclusiv de modul în care s-a constituit Asociaţia Judeţeană de Apă şi Canalizare (AJAC) Suceava, „care dictează, în pofida faptului că noi suntem autoritatea cu cea mai mare pondere în acţionariat”. „Nu intru în duel cu nimeni, nu arunc mănuşa nimănui, dar nu este o problemă care să fie lăsată aşa. În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul. Dacă se merge în judeţ şi se intervine la reţelele private sau nefuncţionale, angajaţi fiind banii Sucevei, nu este în ordine. Comparaţia cu nunta în Bucovina  este doar o glumă, însă darul nostru de nuntă nu va fi de 18 milioane de lei, care să ajungă în altă parte decât în municipiul Suceava” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

Dr. Petrea Dulgheru demontează „falsul grosolan” care i se înscenează în legătură cu gestionarea caninelor fără stăpân din Vatra Dornei    

• Acesta susţine că în 6 ani firma sa „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini” din municipiul staţiune
• Încetarea colaborării cu Primăria a avut drept cauză neasumarea, de către primarul Ile Boancheş ,a investiţiilor necesare autorizării padocului

Dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava a „denunţat”, ieri, într-o conferinţă de presă,  „linşajul mediatic, cu acuzaţii grosolane şi minciuni sfruntate” la care a fost supus. Demersul survine evenimentelor din spaţiul cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân din judeţul Suceava, dar şi „acuzelor nefondate” la adresa firmei sale, dar şi a unor colegi medici veterinari. Dr. Dulgheru arată că în luna martie 2018, când „staţiunea era plină de haite de câini ciobănești care atacau oamenii și animalele”, Primăria Vatra Dornei a scos la licitaţie, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), „prestări de servicii, activităţi veterinare, monitorizare şi tranchilizare a câinilor fără stăpân”. Pentru 2018, bugetul local asigura, 16.800 de lei, adică 1.400 lei pe lună, „bani care nu acopereau nici motorina folosită la capturarea și deplasarea zilnică la adăpost”. Prin firma sa, dr. Petrea Dulgheru avea gânduri mari, intenţionând să construiască un padoc „eficient şi economic” care să deservească inclusiv cele 11 comune din Bazinul Dornelor. „La rugămintea primarului Ilie Boacheș am acceptat să fac această activitate josnică de hingher - cum spuneau unii - însă în condiţiile unui adăpost modern, după proiectele de la Codlea şi Alba Iulia. Am investit în cuști, în armă cu tranchilizante și am început treaba” povesteşte dr. Petre Dulgheru, menţionând că, printr-un referat, s-a adresat Consiliului Local, cerând sprijin în vederea derulării procedurilor şi efectuării dotărilor necesare autorizării padocului.  În urma „discuţiilor aprinse cu primarul”, eforturile făcute s-a concretizat doar parțial, pe parcurs Ilie Boancheș bătând în retragere şi afirmând că prioritară era cofinanțarea proiectelor europene pentru reţelele de apă şi canalizare.

Ca o consecinţă, pe 30 noiembrie 2023, încetarea colaborării devenise inevitabilă, Primăria neasumându-şi susţinerea investiţiilor obligatorii la autorizare. La acel moment, în Vatra Dornei mai rămăseseră doar 6 câini fără stăpân, „dornenii și turiştii deplasându-se prin oraş fără frică”. Astfel, în 6 ani, mai precis în 72 de luni, dr Petrea Dulgheru, „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini”. Date fiind cele relatate, „printr-un fals grosolan” unele persoane şi organizaţii neguvernamentale  „interesate” îl acuză pe dr. Petrea Dulgheru că în decembrie 2023 a transferat 90 de câini din Vatra Dornei la adăpostul de câini din Berchișești, cât şi de eutanasieri abuzive. „La sfârşitul lunii noiembrie 2023 am încheiat colaborarea cu Primăria Vatra Dornei pentru că nu s-au făcut investițiile în vederea autorizării. Odată cu plecarea mea, primarul a hotărât să închidă padocul și să externalizeze serviciul. A luat legătura cu domnul dr. Țăranu de la adăpostul din Berchişeşti și a predat câinii. Precizez, de asemenea, că în 6 ani am eutanasiat doar 8 câini, numai cu decizia primarului, toţi fiind foarte bătrâni şi bolnavi, adăpostiţi în padoc de peste 8 ani” subliniază dr. Petrea Dulgheru, menţionând că „pentru insultele aduse” va face plângere penală și va cere daune morale. În ceea ce priveşte acuzele „mizerabile” privind sumele încasate în cei 6 ani de societatea comercială „Dulgheru Farmvet” de la Primăria Vatra Dornei, acestea s-ar ridica la 259.880 de lei, raportat la 72 de luni însemnând câte 3.609 lei lunar, în condiţiile în care medicul veterinar angajat era plătit cu 5.000 de lei, inclusiv „dările către stat”. „La acestea se adăugau vaccinările antirabice, motorina, maşina mea personală, contravaloarea armei, manopera pentru tranchilizare, tranchilizantele şi cuştile special confecţionate pentru câini. Iar pentru umilinţa mea, care făceam ziua și noaptea monitorizarea, hrănirea în locuri speciale, pentru ai putea tranchiliza, nu meritam nici un leu?” se întreabă retoric dr. Petrea Dulgheru, preşedintele al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, fost director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.     

 Administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure spaţii speciale destinate producătorilor agricoli locali

• Acestea trebuie să reprezinte 40% din totalul suprafeţei comerciale, „esenţial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”
• „Legea interzice vânzarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terţe persoane” atenţionează  Direcţia Agricolă

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a organizat o întâlnire cu reprezentanţii administraţiilor pieţelor din principalele localităţi ale judeţului, tematica abordată fiind aplicarea prevederilor Legii nr. 145 din 2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Participanţi au fost responsabili ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice al Inspectoratului de Poliție Judeţean, cât şi cei ai administraţiilor pieţelor din Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Siret, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Verești, Dolhasca, Vatra Dornei, Dolhasca, Broșteni, Vicovu de Sus, Marginea, Calafindești şi Solca. Conform DAJ, discuţiile s-au axat pe atribuţiile administrațiilor piețelor, pe imperativul abordării unitare în ceea ce priveşte accesul producătorilor agricoli la comercializare, organizarea spaţiilor destinate acestora, documentele obligatorii pe care trebuie să le deţină, dar şi pe respectarea regulilor de identificare a produselor. Astfel, s-a evidenţiat că administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure producătorilor agricoli spații distincte și semnalizate, acestea reprezentând minimum 40% din totalul suprafeţei comerciale existente, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. Totodată, analizate au fost responsabilitățile administrației pieței privind supravegherea existenţei documentelor necesare la locul de vânzare și afișarea corespunzătoare a etichetei produsului. Accent deosebit s-a pus pe deţinerea atestatului de producător şi a carnetul de comercializare, „principiul esențial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”. „Legea interzice comercializarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terțe persoane” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, menţionând că eticheta trebuie să permită identificarea producătorului şi a produsului, a originii acestora, date obţinerii, cât şi a preţului de vânzare.
 

 Până în luna august

Primăria Suceava, „nicio o plată neonorată, nicio factură neachitată”

• „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” dă asigurări  administratorul public al Irina Vasilciuc

„Niciun credit bugetar, şi pentru care s-au creat disponibilităţi, nu va fi lăsat neutilizat, astfel încât finanţele publice vor asigura, în mod eficient, serviciile şi programele de investiţii” a declarat Irina Vasilciuc, manager public al municipiului Suceava. Afirmaţia oficialului sucevean survine unei analize bugetare care a reliefat că, la acest moment, încasarea veniturilor este una „corespunzătoare”, neexistând vreo „factură restantă, nicio o plată neonorată, în scadenţa de 30 de zile”. „Din acest punct de vedere suntem într-o stare foarte corectă faţă de partenerii noştri de lucrări şi de servicii”, a evidenţiat Irina Vasilciuc, pe fondul aprobării, de către consilierii locali, a proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului.  Potrivit administratorului public, rectificativul a intervenit pe fondul unor importante economii cu salariile, „cu certitudine, la această dată, Primăria nemaiavând nevoie de 5 milioane de lei”. Drept urmare, din acest din urmă  total o sumă de 3 milioane de lei va fi orientată înspre susţinerea financiară a salubrităţii şi a asigurării energiei termice pentru începutul de sezon rece 2026-2027. Necesitatea suplimentării finanţării pentru serviciile în cauză vine în condiţiile în care lunile de iarnă ale anului 2026 „au fost mai grele”, dar şi ca urmare a majorării tarifelor. Totodată, la rectificare, acoperite au fost cheltuielile suplimentare neprevăzute la aprobarea bugetului, respectiv cele făcute cu programul de „regenerare urbană”, acestea însumând mai mult de 2 milioane de lei. Este vorba, în principal, de banii necesari „pentru se face curăţenie acolo unde procesul de demolare a garajelor şi construcţiilor neautorizate a lăsat o cantitate enormă de deşeuri”. În cele din urmă, din Fondul de rezervă la dispoziţia autorităţile administraţiei publice locale,  „o sumă consistentă de bani” a luat calea serviciului de reperaţii şi întreţinere a străzilor”. „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” a conchis Irina Vasilciuc, administrator public al municipiul Suceava.