Reîntoarcere la grădina ţărănească de legume de pe vremea bunicilor şi străbunicilor     

·        În această primăvară, Banca de Gene Suceava susţine gratuit peste 2000 de agricultori, la aceştia ajungând mai mult de 7000 de probe de varietăţi de seminţe ţărăneşti autohtone.

·        Iniţiativa a fost luată după ce s-a constat că formele tradiţionale, „cu calităţi deosebite de gust, parfum şi savoare”, riscă să dispară în totalitate din cultură.     

Pe 10 martie, Banca  de Gene Suceava a încheiat campania pe 2012 de preluare, de la agricultorii interesaţi, a cererilor pentru acordare gratuită de seminţe tradiţionale. Este vorba numai despre varietăţile autohtone ţărăneşti, directorul executiv al instituţiei, dr. biolog Silvia Străjeru, precizând că, anul acesta, beneficiarii sunt peste 2.000 de agricultori, la care ajung mai mult de 7000 de probe din seminţele care se cultivau pe vremea bunicilor şi străbunicilor noştri. În topul solicitărilor se fală seminţele de legume, cu  preponderenţă de tomate, urmate de cele pentru castraveţi, ardei, gogoşari, vinete, salată, pătrunjel, ţelină şi altele, toate folosite, de regulă, în alimentaţia curentă.  Un loc aparte îl ocupă fasolea, Banca de Gene având o colecţie de peste 2500 de probe din diverse varietăţi: pitică, urcătoare, pentru păstrare sau de sămânţă etc. De asemenea, fermierii interesaţi pot să-şi procure pentru grădina proprie seminţe tradiţionale de mazăre, linte, fasoliţă, floarea soarelui şi porumb, mai puţin fiind cerute seminţele pentru cereale păioase. Specialităţile sunt roşia „inimă de bou”, roşia trandafirie, castraveţii cornişon, fasolea grasă, bobul de Lisaura, varza de toamnă, leuşteanul, porumbul cincantin pentru mămăligă şi usturoiul de Copălău. Silvia Străjeru informează că, anul acesta, numărul solicitărilor a fost foarte mare, din care cauză s-au impus măsuri organizatorice mai deosebite.  „Într-un fel, am fost depăşiţi de situaţie, pentru că Banca de Gene nu este o instituţie specializată în producere şi distribuire de sămânţă. Nu am putut face faţă tuturor cererilor, deoarece avem cantităţi mici de sămânţă, iar oamenii nu înţeleg întotdeauna corect mesajul nostru”,  arată Străjeru, arătând că informaţii despre cultivarea seminţelor pot fi obţinute de pe site-ul instituţiei, specialiştii acesteia răspunzând şi la întrebările adresate pe cale electronică. Silvia Străjeru face cunoscut că, în baza formularelor completate pe pagina de web sau la sediul instituţiei, plicurile cu seminţele solicitate, de la 5 până la 25 de bucăţi, sunt trimise direct la domiciliul solicitanţilor. La împachetarea acestora lucrează, chiar şi după ora 16.00, odată cu încheierea programului normal de lucru, cot la cot cu conducerea Băncii de Gene, fiecare dintre cei 18 angajaţi, inclusiv cercetătorii. Neexistând nici muncitori la munca pământului, seminţele tradiţionale sunt multiplicate pe o suprafaţă mică, de numai 1 hectar.  

·        Avantajul utilizării seminţelor „robuste” este acela că substanţele chimice nu trebuie folosite în cantităţi mari, fapt care duce la obţinerea de produse sănătoase

Iniţiativa a fost luată după ce s-a constatat că locuitorii satelor nu mai cultivă formele tradiţionale, acestea riscând să dispară din cultură. Aşa se face că, de o bucată de vreme, produsele obţinute din aceste varietăţi de seminţe, diferite de cele rezultate din hibrizi moderni, aproape că nu se mai regăsesc în pieţe. „Văzând că oamenii nu mai cultivă aceste plante şi nu mai au de unde să-şi procure seminţe ca să revină la culturile dinainte, ne-am gândit ca, din colecţiile noastre, să oferim cantităţi limitate din varietăţile autohtone şi sămânţa ţărănească, acelea care nu au fost produse într-o instituţie de ameliorare. Este vorba despre varietăţi de către generaţii de agricultori, care în fiecare an, şi-au oprit, din sămânţa proprie, o anumită cantitate pe care au folosit-o  în anul următor de cultură”, arată Străjeru.

Acestea sunt considerate creaţii ale agricultorilor, deoarece, în afară de selecţia naturală, a acţionat şi selecţia naturală,  empirică, prin identificarea şi promovarea celor mai valoroase, sănătoase şi rezistente plante. Astfel, după o îndelungată îndeletnicire de acest gen, în final obţinute au fost varietăţi foarte bine adaptate la mediu, cu calităţi organoleptice deosebite, de gust, parfum şi savoare. În contrapartidă, producţia obţinută nu este la fel de ridicată ca în cazul folosirii formelor moderne ale seminţelor, acestea din urmă fiind cunoscute tocmai prin cantităţile mari recoltate şi mai puţin prin calitatea produselor. „Valoarea seminţelor tradiţionale - ceea ce ne face pe noi să dorim să le reintroducem - este asigurarea stabilităţii în producţie. În cadrul unei populaţii de indivizi, indiferent din ce specie, constelaţia genetică este diferită, între fiecare dintre aceştia existând o mare variabilitate. Unii indivizi au însuşiri, gene de rezistă la factori de extremi de mediu, precum la îngheţ şi secetă, sau la factorii de stres biotic, respectiv la boli şi dăunători, ceea ce este foarte important. Astfel, dacă în condiţiile unui an extrem, cu un atac agresiv de dăunători, într-un lan cu o varietate modernă producţia este compromisă în proporţie de sută la sută, în celălalt tip de cultură, cu varietate tradiţională, obţinem, totuşi, ceva producţie”, relevă dr. biolog Străjeru, accentuând că tocmai acesta este motivul pentru care ţăranii au păstrat în cultură respectivele forme, chiar dacă demersul lor nu s-a întemeiat pe raţiuni ştiinţifice. Silvia Străjeru relevă că unul dintre avantajele utilizării acestor „seminţe” robuste este acela că nu trebuie folosite substanţe chimice în cantităţi mari, spre deosebire de seminţele moderne, la care neaplicarea la timpul oportun şi în dozele prescrise a tratamentelor prescrise poate duce la compromiterea culturii. Aceasta şi în condiţiile în care micii agricultori nu au bani pentru procurarea seminţelor certificate, îngrăşămintelor chimice şi insecto-fungicidelor.

·        Beneficiari au datoria morală de a adopta varietăţile în cauză, de a le cultiva mai mulţi ani la rând şi a le păstra în cultură

Următoarea campanie de furnizare de seminţe tradiţionale va începe, în luna august, prin completarea formularelor de pe pagina de web a instituţiei, şi se adresează cultivatorilor de culturi de toamnă, precum cele de păioase sau rapiţă. Pentru speciile din campania agricolă din primăvară lui 2013, înscrierile debutează în noiembrie 2012. Agricultorilor care beneficiază de material genetic de la Banca de Gene Suceava le revine, însă, şi o îndatorire morală, aceea de a adopta varietăţile în cauză, de a le cultiva mai mulţi ani la rând şi a le păstra în cultură.  „Oamenii şi-au dat seama că au renunţat la ceva bun şi că ar trebui, nu la scară industrială -, ci măcar în familie, în grădina din jurul casei, să cultive aceste varietăţi. Avem şi o datorie morală faţă de cei dinaintea noastră, dar, mai mult, una pentru cei care vor veni, deoarece, altfel, nu le vom lăsa nimic moştenire”, reliefează Străjeru, adăugând că, făcând lucrul acesta Banca de Gene se asigură că, lucrătorii instituţiei, în misiunile de peste ani, vor  avea ce să mai colecteze din teritoriu. Nu în cele din urmă, important este ca, la îndemâna amelioratorilor să ajungă un material semincer adaptat la mediu, în condiţiile în care, într-un viitor cât mai apropiat, se speră ca activitatea acestora să se bucure de atenţia pe care o merită.  Directorul Băncii de Gene, dr. biolog Silvia Străjeru, face apel la beneficiari, cât şi la ceilalţi agricultori, să contribuie la îmbogăţirea colecţiilor instituţiei sucevene cu seminţe vechi, tradiţionale, indiferent de specie, pe care le au de la părinţii sau bunicii lor.  Ultimul contribuabil important a fost un vasluian, care a venit la Bancă cu 25 de probe adunate din satul în care locuieşte, „un pasionat care a înţeles rolul activităţii instituţiei, aflată în slujba comunităţii”.