10 august 2011

Sediul Primăriei din Suceava ar putea fi reabilitat termic cu fonduri elveţiene
• Imobilul preluat în anii 90 de la Banca Agricolă nu a fost din start prevăzut cu sistem de protecţie termică, în prezent prin sediul executivului „bătând vântul”
Sediul municipalităţii sucevene ar putea fi reabilitat cu bani elveţieni, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Edilul şef spune că imobilul preluat în anii 90 de la Banca Agricolă nu a fost din start prevăzut cu sistem de protecţie termică, în prezent prin Primărie „bătând vântul”. Fondurile ar urma să fie atrase printr-un parteneriat româno-elveţian pe Măsura 2 - „Mediu şi infrastructură”, dintr-un program european cu mai multe componente. „Am vrut să facem reabilitarea termică a clădirilor din centrul municipiului, mai exact de pe strada , unde este reabilitat şi pietonalul din zonă, însă, din păcate, fondurile nu pot fi accesate decât pentru clădiri publice. În aceste condiţii, probabil vom depune un proiect pentru reabilitarea termică a Primăriei municipiului Suceava. Este un lucru foarte important, având în vedere că există mari consumuri de energie şi pierderi de căldură. După cum se ştie, Primăria funcţionează în fostul sediu al Băncii Agricole din anii 90, există foarte multe ferestre de aluminiu cu garnituri uzate, iar la ora actuală prin clădire bătând vântul”, evidenţiază ocupatul fotoliului din Areni, accentuând este vorba despre o clădire reprezentativă din municipiu şi care merită renovată. Edilul şef a fost zilele trecute în Capitală, unde a intrat în posesia Ghidului solicitantului care, pe lângă reabilitare termică a imobilelor, mai prevede posibilitatea finanţării de proiecte pentru termoficare şi furnizare de energie, iluminat public, transport public şi planificare urbană. „Ne-am gândit şi la un proiect de reabilitare a iluminatului public în cartierele oraşului, în afara celui deja în derulare de pe artera principală, precum şi la unul pentru dotarea cu mijloace de transport electrice”, subliniază primarul Ion Lungu. Suma pusă la bătaie la nivel naţioanal de partea elveţiană este de circa 40 de milioane de franci elveţieni, finanţate urmând a fi maxim 10 proiecte din câte o regiune beneficiară din România. Elveţienii vor asigura 85% din finanţare, partea suceveană urmând a veni cu diferenţa de 15%. Proiectele pot fi înaintate până pe 30 septembrie, în Moldova judeţul Suceava urmând a concura, până acum, cu Iaşi, Vaslui şi Bacău.