Puţini dintre contractanţii din anii 90 au achitat diferenţa la blocurile abandonate şi finalizate ulterior de Primărie

• Doar 13 dintre cei 47 de beneficiari ai lucrărilor făcute pe bani de la bugetul local au venit cu restul datorat, primarul Ion Lungu propunând o variantă de plată în rate

Şeful executivului local sucevean, Ion Lungu va pune pe masa deliberativului municipal un proiect de hotărâre prin care propune o variantă de achitare în rate a diferenţei pe care contractanţii din anii 90 a apartamentelor din tronsonul de blocuri 20, 21 şi 22 o datorează Primăriei în contul contravalorii lucrărilor efectuate la obiectivele abandonate de constructorii către care 47 de suceveni au plătit, la acea vreme, câte un avans. Edilul şef spune că obligaţia de plată ar putea fi eşalonată pe durata a 5 ani, măsura fiind justificată şi prin aceea că apartamentele trebuie obligatoriu ocupate pe timp de iarnă, în caz contrar riscând degradarea. „Noi am făcut nişte eforturi deosebite, ne-am împrumutat la bancă şi le-am finalizat. Din păcate, dintre cel 47 de persoane care au precontracte, au plătit diferenţa şi s-au mutat în apartamentele noi doar 13. O parte s-a adresat instanţei, însă trebuie spus că Primăria nu încasat niciun ban de pe urma acestor apartamente, făcând doar o reparaţie morală. Motivul principal pentru care am fost de acord să ducem la bun sfârşit construirea respectivelor blocuri îl reprezintă faptul că ele sunt la intrarea în municipiul Suceava şi că la acea vremea arătau foarte urât, fiind denumite şi blocurile Kosovo”, relevă ocupantul fotoliului de şef al administraţiei locale, adăugând că, din cauza numărului mic de consumatori, actualii ocupanţi sunt nevoiţi să suporte facturi mari la utilităţi. Conducerea Primăriei va avea o discuţie şi cu reprezentanţii Asociaţiei de proprietari din zonă, întrucât, în cazul aprobării plăţii în rate, respectivii beneficiari vor trebui să achite şi dobânda aferentă. Demersul este fundamentat şi prin faptul că, la rându-i, executivul este plătitor de dobândă la creditul bancar contractat pentru finalizarea lucrărilor de construire. „Nu este vorba doar despre voinţa primarului, ci şi despre cheltuirea banului public, care este controlată de Curtea de Conturi”, a explicat Ion Lungu. Drept exemplu, în urma evaluării făcute de o firmă autorizată, la Blocul nr. 22, viitorii proprietari de apartamente cu 2 camere(5 dintre ei) şi 4 camere(restul de 7) sunt nevoiţi să vină la Primărie cu sume cuprinse între 40.431 de lei(circa 10.000 de euro) şi 155.089 lei (aproximativ 40.000 de euro).

Reamintim că sucevenii aflaţi în această postură au încheiat, încă din anul 1992, contracte de vânzare-cumpărare cu Regia Autonomă Judeţeană de Utilităţi Comunale şi Locative(RAJUCL) Suceava prin care aceasta din urmă se angaja să predea apartamentele în termen de 1 an de la parafarea documentelor în cauză. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, Curtea de Apel Suceava a obligat municipalitatea, „preluator” al fondului locativ al defunctei regii, să procedeze la terminarea lucrărilor, Tronsonul în cauză se află pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni, iar blocurile nr. 20, 21, 22 în paragină creau imagine dezolantă reşedinţei de judeţ, De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”.