Noua centrală de termoficare de la Suceava ar putea rămâne în pană de rumeguş
• Municipalitatea deja pregăteşte o strategie de aprovizionare cu biomasă, depozite intermediare urmând a fi constituite în judeţul Suceava, precum şi în cele învecinate, Bistriţa Năsăud, Neamţ şi Harghita
• În iarna lui 2010, cunoscută drept cea mai mare din România, centrala termică pe rumeguş de la Vatra Dornei ea fost în pericol de a nu avea cu ce funcţiona
• Volumul deşeurilor lemnoase produse în ultimii ani în judeţul Suceava s-a diminuat foarte mult, atât pe fondul crizei economice, cât şi datorită utilajelor cu randament ridicat folosite de către operatorii din domeniu
Conducerea administraţiei locale abordează o primă strategie pentru aprovizionarea cu deşeuri de lemnoase necesare funcţionării viitoarei centrale de termoficare a municipiului Suceava. Aceasta după ce edilul şef Ion Lungu a avut o întrevedere cu staff-ul Adrem Invest Bucureşti, câştigătorul licitaţiei pentru amenajarea noii centrale de cogenerare de înaltă performanţă. Lungu spune că investitorul din Capitală a demarat deja procedurile pentru obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de organizare de şantier, acesta dând asigurări că execuţia va demara încă din acest an. De altfel, în această săptămâna a fost rezervată de către cei de la Adrem Invest pentru semnarea, în Italia, a contractelor pentru furnizarea centralelor pe gaze naturale, unele pre-ansamblate şi cu durată foarte scurtă de montare efectivă. „Noi ne punem toate speranţele ca în iarna 2012-2013 să putem funcţiona pe o nouă structură. În acelaşi timp, s-a schiţat o strategie de aprovizionare cu biomasă, cu deşeuri lemnoase. În acest sens, au loc testări pentru constituirea de depozite intermediare în judeţul Suceava, precum şi în judeţele învecinate, Bistriţa Năsăud, Neamţ şi Harghita”, declară primarul Ion Lungu.
În acest context reamintim că, în urmă cu circa 2 ani, într-o şedinţă a Colegiului prefectural se preciza că potenţialul privind energia obţinută din biomasă, în special cea rezultată din domeniul silviculturii şi industriei lemnului, este apreciabil. De asemenea, se arăta că respectivul potenţial este valorificat din ce în ce mai mult la obţinerea agentului termic industrial şi pentru încălzirea rezidenţială, existând resurse şi pentru extinderea acestei valorificări, inclusiv pentru producerea de brichete sau peleţi. Nu este ignorat nici faptul că, în august 2010, la Consiliul Judeţean fusese convocată o întâlnire de urgenţă în scopul asigurării stocurilor de rumeguş necesare alimentării, pentru iarna care avea să vină, a centralei de la Vatra Dornei. Aceasta, cunoscută drept cea mai mare centrală termică pe rumeguş din România, cu o capacitate instalată de 12 megawaţi pe oră, era în pericol de a nu avea cu ce funcţiona. Cauza consta în concurenţa făcută de concurenţa făcută de colectorii de rumeguş Egger şi Kronoşpan, precum şi de firmele de prelucrare a lemnului care consumă respectivul deşeu în centrale proprii. Totodată, trebuie menţionat şi că responsabilii instituţiilor silvice din judeţ au declarat că volumul deşeurilor produse în ultimii ani s-a diminuat foarte mult, atât pe fondul crizei economice, cât şi datorită utilajelor cu randament ridicat folosite de către operatorii din domeniu.
Centrala care va fi ridicată în Lunca Sucevei este destinată să producă circa 44 Mw energie electrică şi până la 120 de Mw energie termică, fiind concepută în 3 module, dintre care două vor funcţiona pe bio-masă, iar unul cu turbine pe gaze naturale. Realizarea centralei loc în etape, prima componentă, pe gaze naturale, urmând a fi gata în decembrie 2012, dată la care va începe şi furnizarea de energie termică în sistem. Următoarele două module vor intra în funcţiune în 2013 şi 2014. Centrala este automată şi va consuma o cantitate de maxim 200.000 de tone de bio-masă, unul dintre modul fiind alimentat cu combustibil forestier, iar altul cu plante energetice care vor fi cultivate în zonele vecine cu municipiul Suceava. Investiţia în primele două module se ridică la 45 de milioane de euro, cel de al treilea costând încă 20 de milioane de euro. Principalul partener de finanţare al Adrem Invest este Unicredit Ţiriac Bank, montajul financiar fiind prevăzut a se derula pe durata a 10 ani. Centrala propriu zisă va fi deservită de 40 de lucrători, la care se va mai adăuga personal pentru „gospodăria” de bio-masă. Toate modulele sunt prevăzute a funcţiona în co-generare de înaltă eficienţă, cu randament de peste 85%. Contractul de concesionare a unor active din incinta CET Suceava, în vederea realizării şi operării, prin atragerea capitalului privat, a unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, dimensionată pentru necesarul de energie termică a municipiului, a fost parafat pe 9 mai 2011. Semnatarii sunt preşedintele Adrem Invest Bucureşti, Adrian Bodea, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu şi directorul general al firmei de termoficare, Termica Suceava, Siviu Gemănari.
