• În Burdujeni-sat şi Iţcani există asistaţi care stau toată ziua degeaba şi aşteaptă să primească banii pentru care se cred îndreptăţiţi
• Sumele acordate prin lege acoperă mai puţin de 35% din necesarul de satisfacere a nevoilor de bază
A venit vremea adevărului pentru beneficiarii Legii nr. 416 a venitului minim garantat, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, precizând că va fi făcută o identificare a persoanele care cu adevărat au nevoie de ajutor social. Şeful municipalităţii susţine că în Burdujeni-sat şi Iţcani există asistaţi care stau toată ziua degeaba şi aşteaptă să primească banii asiguraţi prin lege. Edilul şef arată că periodic dosarele sunt verificate, în ultimii 7 ani de când este la conducerea administraţiei locale, numărul asistaţilor social scăzând în mod considerabil. „Aplic această politică la Primărie din 2004. Am redus de vreo 5 ori numărul beneficiarilor Legii nr. 416. Discutăm despre echitate socială, despre ceea ce este corect. Avem cazuri din Burdujeni-sat, în mod special, dar şi din Iţcani, în care unii stau la crâşmă toată ziua şi nu merg la muncă, spunând că au ajutor de la Primărie. Aceasta în timp ce alţii care muncesc nu câştigă nici măcar cât aceştia. Eu cred că a venit şi aici vremea adevărului. Trebuie de văzut pe cei care cu adevărat au nevoie de ajutor social”, relevă Lungu. Primarul spune că, în urma reclamaţiilor vecinilor, inspectorii Primăriei şi lucrători ai altor instituţii specializate au desfăşurat controale încrucişate. În urma acestora s-a constatat că declaraţiile pe propria răspundere nu ale unor dintre beneficiari nu corespundeau realităţii, motiv pentru care plata a fost sistată. „Din declaraţia pe propria răspundere rezulta că solicitantul nu are venit sau bunuri, acestea din urmă fiind trecute, de regulă, pe părinţi. Am făcut aceste anchete încrucişate şi am dovedit contrariul”, reliefează Lungu. În evidenţa executivului municipal sucevean există, în medie, în jur de 100 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat. Aceştia trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii, edilul şef Ion Lungu lăsând să se înţeleagă că mai degrabă s-ar putea lipsi de aportul acestora. Potrivit noilor prevederi legale, dreptul la ajutorul social este stabilit de către primar, care asigură şi plata banilor. Ajutorul social se acordă tuturor persoanelor singure şi familiilor sărace, lipsite de mijloace de subzistenţă, ca diferenţă între veniturile realizate de aceştia şi venitul minim garantat. În conformitate cu unele studii efectuate de Banca Mondială şi citate de Agenţia pentru Prestaţii Sociale Suceava, banii acordaţi acoperă mai puţin de 35% din necesarul pentru satisfacerea nevoilor de bază. Legea nr. 416/2001 a venitului minim garantat a fost modificată prin Legea nr. 277/2010, noile prevederi intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Potrivit acestora din urmă, plata ajutorului social şi a contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate este transferată către Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, sumele respective nemaifiind prinse în bugetul local. Primăria, prin Direcţia de Asistenţă Socială, gestionează lunar dosarele beneficiarilor, emite dispoziţiile de acordare, încetare, suspendare sau modificare şi elaborează fişele de calcul care, însoţite de un centralizator, sunt transmise Agenţiei de Prestaţii Sociale Suceava, pentru a fi puse în plată. Achitarea drepturilor se va face prin mandat poştal sau cont curent personal/cont de card. Deliberativul municipal sucevean a aprobat o hotărâre prin care familiile şi persoanele singure care deţin bunuri care fac parte din categoria celor dispensabile nu vor mai pot primi ajutorul social. În conformitate cu anexa la acest act administrativ, vor avea parte de sprijinul financiar prevăzut de Legea venitului minim garantat doar sucevenii care au doar un singur televizor, precum şi câte un radiocasetofon, computer, laptop, maşină de spălat, frigider sau maşină de gătit. Excluşi de la dreptul respectiv pot fi şi locuitorii urbei reşedinţă de judeţ care deţin terenuri intravilane în suprafaţă de peste 500 de metri pătraţi, inclusiv cel pe care se află locuinţa de domiciliu. De neincludere la plată vor avea parte posesorii unui depozit bancar în valoare de peste 3000 de lei, precum şi sucevenii cu alte imobile decât cea cu destinaţia de locuinţă şi aflate în proprietate, concesiune, închiriere sau comodat.
