Centura ocolitoare a Sucevei ţipă după fonduri

• Banii au fost aprobaţi într-o ultimă rectificare bugetară, însă din cauza birocraţiei sumele suplimentare încă nu fuseseră disponibilizate

• Aceasta după ce prevederile pe 2011 se epuizaseră încă de la jumătatea lui iulie, iar constructorii îşi puneau problema încetării execuţiei

• Pentru a evita întârzierile provocate de neefectuarea exproprierilor, constructorii au închiriat terenurile pe care sunt ridicate podurile de pe traseu

De astăzi, execuţia la centura de ocolire a municipiului Suceava ar putea înceta şi asta deoarece - potrivit constructorilor din teren - banii alocaţi pe 2011 au fost consumaţi încă din urmă cu o lună şi jumătate. Surse de pe şantiere ne-au declarat că, la ultima rectificare din acest an a bugetului de stat, fondurile pentru continuarea intervenţiilor de la ruta ocolitoare a municipiului Suceava au fost suplimentate, însă, se pare că acestea s-au împotmolit undeva pe traseul procedurilor birocratice de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR). De altfel, la mijlocul lunii iulie, Ştefan Hanganu, directorul constructorului Grup Colas Iaşi punea în vedere că firma va lucra fără bani până la finele lui august, data la care, potrivit promisiunilor oficialilor, Ministerul Transporturilor trebuia să vină cu încă 40 de milioane de lei. Tot atunci, Hanganu reliefa că execuţia are o întârziere de circa 1 an, printre cauzele nerespectării graficului numărându-se inclusiv bătăile de cap date de alunecările de teren, cât şi cele legate de exproprierea terenurilor proprietarilor din Şcheia. Antreprenorul general al lucrărilor este SCCF Grup Colas Iaşi, grupul de şantiere de la inelul ocolitor incluzând componentele de poduri, elevaţie de poduri, infrastructură poduri şi drumuri.

• În comuna Şcheia, cei care deţin terenurile continuă să se opună accesului constructorilor de la drumuri

Zilele trecute, executanţii sperau la o deblocare cât mai rapidă a fondurilor, dar chiar şi în aceste circumstanţe, pe unele fronturi de lucru se intervenea cu spor. La Pătrăuţi, în prejma confluenţei deja asfaltate a inelului ocolitor cu DE 85, drum european care duce la punctul de frontieră Siret, buldozerele tasau de zor pământul de la infrastructura porţiunii rutiere care face legătura cu apeductul în construire de la Mihoveni. „Tasăm pământul, punem balastul, după care trecem la bretele şi după aceea la asfaltare”, ne-au lămurit muncitorii de pe şantierul pătrăuţean de drumuri. Puţin mai încolo, suprastructura apeductului 14 de peste râul Suceava este dată gata, la fel şi jumătate din pragul de fund de pe cursul apei. Responsabilii de pe şantier au precizat că „lansatorul” din zonă este mutat la podul de peste pârâul Mihoveni, din imediata apropiere, din totalul podurilor de pe ruta ocolitoare neatacate rămânând doar cele cu numerele 9 şi 10. Aşa se face că, în ciuda nerezolvării problemei exproprierilor de pe teritoriul comunei Şcheia, treaba la poduri merge bine. Aceasta şi graţie adoptării unei soluţii provizorii, aceea a închirierii temporare a suprafeţelor cu pricina. „De la pârăul Mihoveni şi până în zona Moara, exproprierile sunt zero. Noi, la poduri am rezolvat problema, în sensul că eu, personal, am căutat cetăţenii şi am închiriat terenurile. O parte dintre lucrări au fost deja făcute, urmând a fi plătită chirie către proprietari, până la finalizarea exproprierilor”, a declarat Ştefan Csillag, şef de şantier la fundaţii poduri. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre intervenţiile la amenajarea şoselei ocolitoare care va străbate comuna Şcheia, cei care deţin terenurile continuând să se opună accesului constructorilor. În ceea ce priveşte frontul de la Moara, finalizate sunt apeductele de la Hagigadar şi de lângă drumul care merge în comună. Conform unor informaţii, cu ceva zile în urmă pe acest traseu se săpau doar şanţurile.

• Primarul Lungu anunţa că, anul acesta, o bună parte a centurii va fi terminată

La finele lui iunie, primarul Ion Lungu anunţa că o parte a investiţiei ar putea fi dată gata la finele lui 2011. De asemenea edilul şef sucevean preciza că, potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, înspre lucrările de la inelul ocolitor al Sucevei a mai fost orientată o sumă de 6 milioane de euro, de la începutul lucrărilor disponibilizate fiind circa 30 de milioane de euro din totalul de 67 de milioane de euro. Varianta de ocolire a urbei reşedinţă de judeţ are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Şcheia – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei, spre frontiera cu Ucraina. Valoarea proiectului este de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul cu două benzi va avea o lăţime de 7 metri şi va permite o viteză de circulaţie de 80 km/oră. Pe traseul ocolitor vor fi construite, printre altele, 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. La final funcţionale vor fi şi mai multe apeducte şi poduri, dintre care cel mai important este cel de pe râul Suceava, în zona Mihoveni.

Bani pentru salariile dascălilor suceveni, doar până în octombrie

• Primarul Lungu crede că Guvernul o să găsească 9 milioane de lei pentru a asigura necesarul din noiembrie şi decembrie

În şedinţă extraordinară, aleşii municipali suceveni vor rectifica pozitiv bugetul local cu suma de 3,3 milioane de lei, fonduri destinate plăţii salariilor cadrelor didactice. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o întâlnire cu reprezentanţii mass media locale, că banii acoperă necesarul pentru lunile septembrie şi octombrie. Astfel, descoperite rămân ultimele 2 luni ale lui 2011, onorarea plăţilor către dascăli presupunând încă 9 milioane de lei. Însă edilul şef sucevean este de părere că, în cele din urmă, executivul din Capitală va găsi soluţii şi pentru achitarea remuneraţiilor aferente lunilor noiembrie şi decembrie. „Cu această sumă vom avea asigurate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie şi rămânem descoperiţi, în continuare, cu lunile noiembrie şi decembrie. Mai avem nevoie de 9 milioane de lei, însă sunt convins că Guvernul o să găsească soluţii pentru a suplimenta bugetele cu această sumă”, evidenţiază Lungu. Şeful administrativului sucevean, reiterează că Primăria nu are obligaţia plăţii salariile cadrelor didactice, sumele fiind cu această destinaţie fiind alocate de la bugetul de stat. „Aşa cum mai spus-o şi altă dată, problema salariilor profesorilor nu este una a Primăriei. Prin lege, noi chiar avem interdicţie să finanţăm remuneraţiile cadrelor didactice. Bugetul local asigură fonduri doar pentru cheltuielile materiale din unităţile şcolare”, explică primarul Ion Lungu

Municipalitatea vrea şomeri pentru recensământ

• În cele 15 zile de activitate efectivă, recenzorii pot câştiga 600 de lei în mână

Municipiul Suceava are nevoie de 520 de cenzori care să se implice în recensământul din această toamnă al populaţiei şi locuinţelor. Până ieri dimineaţă, ultima zi de înscriere, la Biroul fond funciar al executivului sucevean depuseseră dosare doar 451 de amatori, iar dată fiind situaţia, Primăria a făcut apel şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM). Primarul Ion Lungu îi informează pe doritori că recenzarea efectivă se face pe durata a 11 zile, altele 4 fiind unele pregătitoare. Ziua de muncă se plăteşte cu 50 de lei, astfel că, după ce este tras impozitul şi alte contribuţii, un recenzor rămâne cu 600 de lei în mână. Cei care sunt interesaţi se vor prezenta la sediul Primăriei cu dovada că au absolvit studii medii şi că deţin un telefon mobil. De asemenea, este obligatoriu ca aceştia să fie disponibili pe toată perioada recensământului şi să dea o declaraţie pe proprie răspundere, conform căreia vor asigura confidenţialitatea datelor colectate. „Ar mai fi necesare încă 69 de persoane. Am dat sfoară în ţară, inclusiv la Direcţia de şomaj, poate sunt oameni interesaţi să participe la acest recensământ”, precizat primarul Ion Lungu. Recensământul populaţiei şi locuinţelor va avea loc în perioada 22-31 octombrie 2011, operaţiunea statistică care are loc o dată la 10 ani culegând informaţii necesare planificării şi implementării politicilor economice şi sociale de dezvoltare la nivel naţional şi local.

Pe lângă sprijinul de la stat,

Primăria Suceava va da propriile ajutoare la încălzire

• Tariful la energia termică nu va fi majorat, scumpirea bruscă fiind de natură să determine pe unii suceveni să părăsească sistemul centralizat de termoficare

Primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu, a declarat ieri că, pe lângă sprijinul financiar la încălzire anunţat de Guvern, l Primăria Suceava va da şi propriile ajutoare la căldură. Edilul şef spune că, de altfel, anual, deliberativul local aprobă fonduri destinate prestaţiilor financiare excepţionale, acestea din urmă vizând persoanele aflate în situaţii sociale grave. „Acolo unde sunt situaţii deosebite, prin sumele pe care le avem aprobate de Consiliul Judeţean, pentru situaţii de jenă financiară în care se găsesc anumite persoane, putem să alocăm, pe bază de anchete sociale, ajutoare celor care nu sunt în stare să-şi plătească utilităţile, în speţă facturile termoficare”, arată ocupantul fotoliului din Areni. Edilul şef revine şi asigură populaţia că, în această iarnă, tariful la energia termică nu va fi majorat, rămânând al 185 de lei pe gigacalaorie. „Facem acest lucru, deşi nu este simplu. Se fac nişte eforturi mari din partea Primăriei şi a societăţii de termoficare şi sperăm, în continuare, ca ajutoarele care se dau de la Guvern pentru încălzirea locuinţelor să se constituie într-o sursă de finanţare pentru Termica”, a subliniat Ion Lungu. Primarul Lungu susţine că rămânerea la acelaşi preţ are la bază raţiuni de menţinere a numărului de abonaţi, o scumpire bruscă fiind de natură să determine pe unii suceveni să părăsească sistemul centralizat de termoficare. Edilul şef Ion Lungu spune că Suceava se mai bucură încă de păstrarea a peste 75% din numărul iniţial de beneficiari ai încălzirii la comun, aspect fiind foarte important şi în perspectiva punerii în funcţiune a noii centrale în cogenerare de înaltă eficienţă care va fi construită, în această toamnă, în Lunca Sucevei, de către firma bucureşteană Adrem Invest. Reamintim că potrivit primelor informaţii, în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, de la bugetul de stat va fi compensată doar o anumită cotă din valoarea facturii la căldură. Astfel, pentru solicitanţii realizează până la 155 de lei pe lună, compensarea va fi de 90%; cei care au venituri între 155 şi 210 lei sprijinul este de 80%; între 210 şi 260 de lei - de 70%; între 260 şi 310 lei – de 60%; între 310 şi 355 de lei - de 50%; între 355 şi 425 de lei - de 40%; între 425 şi 480 de lei – de 30%; între 480 şi 540 de lei - de 20%, între 540 şi 615 lei – de 10%, iar între 615 şi 786 de lei - de 5%.

Peste 46.000 de pensionari beneficiază de creşteri la grupele de muncă

În judeţul Suceava, 46.379 de pensionari sunt beneficiari ai dispoziţiilor art. 169 din Legea nr.263/2010 care consacră o creştere a punctajelor anuale stabilite pentru grupele de muncă, declară directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii, Camelia Chitul. „Din acest număr, 33.494 au ca temei legal al înscrierii la pensie Legea nr.3/1977, iar 12.855 - Legea nr.19/2000. Din total, 42.171 au primit aceste drepturi în cursul lunii februarie 2011, sumele plătite incluzând şi diferenţa dată pentru luna ianuarie a aceluiaşi an. Ceilalţi 4.208 pensionari au intrat în posesia acestor drepturi în intervalul martie 2011-august 2011”, a declarat Chitul, adăugând că suma achitată în luna trecută de Casa Judeţeană de Pensii Suceava, pentru aceste drepturi de pensie, a fost de 5,8 milioane de lei. Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-august, totalul plătit de instituţia suceveană, ca diferenţă de grupă, însumează 46,4 milioane lei.

Potrivit art.169 din Legea nr.263/2010, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade. Este vorba despre o majorare cu 50% pentru intervalele în care s-a muncit în locuri încadrate în grupa I de muncă şi cu 25%, în cazul grupei a II-a de muncă. De această creştere a punctajelor anuale beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Creşterile punctajelor anuale nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

Zeci de milioane de metri cubi de steril de la fostele mine ocupă teritoriul judeţului Suceava

• „Într-un ritm lent, dar sigur, majoritatea activităţilor miniere de explorare, exploatare şi preparare a minereurilor şi-a încetat activitatea, în principal din cauze economice”, se arată într-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului

În judeţul Suceava există 71 de perimetre miniere cu activitatea sistată, dintre care 36 provin din activitatea de cercetare-explorare geologică, 32 din exploatarea de zăcăminte, iar 4 au fost unităţi de preparare a substanţelor minerale utile. O informare în acest sens a fost prezentată în întrunirea de ieri a Colegiului prefectural sucevean, conducerea Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava reliefând că deşeurile miniere sunt depozitate în 190 halde de steril rezultate din exploatarea substanţelor minerale utile, acestea ocupând o suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de peste 45,5 milioane de metri cubi. Totodată, în judeţ există 8 iazuri de decantare cu depozite de steril pe 95 de hectare şi o cantitate de 14,6 milioane de metri cubi. „După 1990, într-un ritm lent, dar sigur, majoritatea activităţilor miniere de explorare, exploatare şi preparare a minereurilor şi-a încetat activitatea, în principal din cauze economice. Aceasta, pentru că nimeni nu-şi mai putea permite să plătească 3000 de lei la 1000 de lei producţie marfă cum se întâmpla în Călimani. Importante au fost ş raţiunile de ordin ecologic, aceste activităţi neputând respecta cerinţele de protecţia mediului ale U.E. la care România a aderat”, este explicat în raportul semnat de către directorul executiv al APM, Vasile Oşean. Şeful APM susţine că în vederea aprobării închiderii definitive şi alocării de fonduri de la bugetul de stat pentru conservarea, monitorizarea şi executarea lucrărilor de ecologizare, la o parte dintre perimetrele miniere cu activitate sistată din judeţul Suceava au fost emise nu mai puţin de 11 hotărâri de guvern. În intervalul 1999-2001, în judeţul Suceava s-au efectuat lucrări de dezafectare, închidere şi reabilitare ecologică la 14 perimetre miniere, iar în perioada 2004 - 2005 la altele 5. Proiectele au luat în calcul închiderea lucrărilor miniere de legătură cu suprafaţa; intervenţii de demolare a unor construcţii din incintele industriale, evacuarea materialului rezultat, precum şi activităţi de stabilizare-înierbare a haldelor de steril. „Mineritul a avut întotdeauna un dublu rol în dezvoltarea economico-socială, atât ca domeniu de aplicare a noutăţilor ştiinţifice şi tehnice, cât şi ca furnizor de materii prime necesare dezvoltării ramurilor industriale şi transporturilor, fiind un factor decisiv în dezvoltarea unor zone geografice. În judeţul Suceava există bogate zăcăminte de minereuri cuprifere, de mangan, sare, minereu uranifer, baritină, sulf, gaze naturale, roci utile, turbă, ape minerale, huilă”, susţine Vasile Oşean, director executiv al APM.

În perspectiva deschiderii noului an şcolar,
Doar un sfert din şcolile sucevene sunt igienice
• Majoritatea unităţilor şcolare neautorizate sunt din mediul rural, acestea neavând grupuri sanitare adecvate şi apă curentă
Prea puţine dintre unităţile şcolare din judeţul Suceava îndeplinesc condiţiile sanitare şi de igienă pentru a relua activitatea în toamna aceasta. Aşa relevă datele Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, conform cărora, nici măcar 25% din totalul respectivelor imobile nu fac faţă rigorilor igienico-sanitare în domeniu. Inspectorul şcolar general Petru Carcalete susţine că suferind este mediu rural, acolo unde clădirile cu destinaţie şcolară nu au nici cele mai elementare utilităţi. Pe de altă parte, autorizare de funcţionare nu pot avea nici şcolile la care au fost demarate investiţii pe vremea Guvernului Tăriceanu, iar noul cabinet Boc a refuzat să le mai finanţeze.
„Dintre 865 de unităţi şcolare, 202 au autorizaţie de funcţionare, iar 663 sunt neautorizate. Cu excepţia celor în curs de autorizare, care au realizat demersuri ce vor fi finalizate în luna septembrie, majoritatea unităţilor neautorizate din punct de vedere sanitar sunt în mediul rural, neîndeplinind încă reglementările în vigoare privind dotările de utilităţi, în special cu privire la grupurile sanitare şi apa curentă. De asemenea, o serie de obiective aflate în reabilitare, cu lucrări de investiţii sistate nu pot obţine autorizaţie de funcţionare”, declară inspectorul şef, Petru Carcalete, adăugând că, numai 35 de unităţi de învăţământ sunt autorizate conform normativelor referitoare la paza şi stingerea incendiilor.

Peste 3,1 milioane de ţigarete au confiscat, anul acesta, vameşii de la Siret

Biroul vamal Siret se laudă realizări de excepţie pe linia luptei împotriva contrabandei, infracţionalităţii şi traficului ilegal de mărfuri. Potrivit unei informări prezentate în şedinţa de ieri a Colegiului prefectural, material asumat de către adjunctul şef a al respectivului birou, Constantin Ostrovan, în primele 7 luni ale anului aplicate au fost amenzi în valoare de 1,23 milioane de lei, în creştere cu 12,3% faţă de anul trecut. Biroul vamal Siret se mândreşte cu reţinerea în scopul confiscării a aproape 3,1 milioane de ţigarete, număr în scădere cu 11,4 % raportat la aceeaşi perioadă din 2010. În perioada de referinţă, au făcut obiectul contrabandei cu produse accizabile şi au fost confiscate 18 autovehicule, cu un plus de 300% în comparaţie cu cele 7 luni din anul precedent. De reliefat este faptul că identificate şi predate pentru continuarea cercetărilor, către organele abilitate, au fost 21 de infracţiuni, numărul lor fiind dublu faţă de 2010. Obiectul confiscării au făcut şi mărfuri contrafăcute în valoare de12.184 de euro, în proporţie covârşitoare acestea fiind mărci de ţigarete. În cele dintâi 7 luni trecute din acest an, lucrătorii vamali de la Siret au controlat 301.456 de mijloace de transport, în scădere cu 12,5% faţă de anul 2010, dar şi 832.640 de persoane, în acest caz diminuarea fiind de 11,7%. Drepturile vamale de import colectate la bugetul de stat în intervalul 1 ianurie-31 iulie 2011 au însumat 2,94 milioane lei, cu un spor de 14,89 %. În informarea citată se arată că activitatea Biroului vamal Siret poate fi îmbunătăţită cu aportul fiecăruia dintre lucratorii vamali care participă la controlul vamal. „În perspectiva aderării României la spaţiul Schengen, considerăm că, prin dotările de nivel european, măsurile luate la nivel naţional pentru securizarea frontierei externe a UE şi, nu în ultimul rând, prin nivelul de pregătire profesională a funcţionarilor publici, se poate spune că Biroul vamal de frontieră Siret este pregătit pentru ca România să fie parte integrantă a spaţiului Schengen”, se precizează în materialul prezentat de Constantin Ostrovan, adjunctul şefului Biroului vamal Siret.

Sucevenii fură pe rupte pavelele de pe trotuare

Firma constructoare din cadrul proiectului de modernizare a iluminatului public de pe artera care traversează municipiul Suceava se plâng că nu au cu ce repara trotuarele pe care s-au făcut săpături, Cauza constă în aceea că localnicii sustrag pavelele demontate anterior şi cu autoturismele personale le duc acasă la ei. „Este situaţie neplăcută, de mentalitate, aceea că se fură pavelele. Acolo unde acestea au fost sustrase, trebuie să comandăm altele la furnizor, la aceleaşi dimensiuni şi culoare. Este o problemă pe care am mai sesizat-o în municipiul Suceava. Personal am depistat pe strada Alexandru cel Bun mai mulţi cetăţeni care furau pavele punându-le în portbagajele Daciilor”, arată primarul Ion Lungu. Şeful administraţiei municipale spune că de vină nu sunt poliţiştii locali, numărul acestora fiind cu 40 mai mic decât cel prins în organigrama executivului. Astfel, la ordine şi linişte publică pe străzi se deplasează doar o singură patrulă, în loc de 5 câte sunt necesare raportat la întinderea şi populaţia municipiului Suceava. „Din păcate nu avem atâtea forţe de ordine. Mă refer la Poliţia locală, în aşa fel încât să putem avea controale pe toate străzile. Din păcate, problema este una de fond, pentru că noi avem lipsă de 40 de poliţişti locali”, a declarat edilul şef Ion Lungu, adăugând că este vorba despre câteva zeci de metri pătraţi de pavele sustrase.

Termica a girat parţial cu certificate verzi prima tranşă de 40.000 de tone de huilă

• Anul acesta, pentru întregul stoc Termica trebuie să plătească nu mai puţin de 70 de milioane de lei

• Primăria Suceava garantează un credit de 10 milioane de lei contractat de producătorul din Lunca Sucevei pentru onorarea TVA

Societatea de termoficare Termica Suceava are deja în curte 40.000 de tone de cărbune aduse din Africa de Sud prin portul Constanţa, alte 45.000 de tone contractate din Siberia, Rusia, fiind pe cale să ajungă în stocurile firmei. Directorul general Silviu Gemănari spune că această cantitatea asigură necesarul de producţie până în luna februarie, alte 45.000 de tone de combustibil solid fiind în curs de contractare, don această din urmă tranşă, 15.000 de tone urmând a sosi la Suceava până în decembrie 2011. „La ora actuală avem în curte 40.000 de tone, precum şi contracte semnate pentru încă 45.000 de tone. În perioada următoare, vor mai fi semnate contracte încă pentru 45.000 de tone. Pe acestea le-am amânat un pic, pentru luna septembrie, să vedem cum evoluează preţurile, existând tendinţa ca acestea din urmă să scadă. Este cunoscut că piaţa cărbunelui o urmează pe cea a petrolului. Trendul este descendent şi la cărbune, însă acesta are o inerţie mai mare. Încă 15.000 de tone vor ajunge la Suceava până în decembrie, astfel încât să avem acoperit consumul inclusiv până în februarie 2011, rămânând a fi acoperite luna martie şi jumătate din aprilie. Pentru acestea aşteptăm un contract mai avantajos”, arată Gemănari. Directorul general al Termica arată că primele 40.000 de tone de huilă au fost contractate la 128,4 dolari pe tonă, preţ la care se adaugă încă 16 dolari pe tonă reprezentând contravaloarea transportului, întreaga cantitate fiind garantată cu bani şi, parţial, cu certificate verzi pentru emisiile de CO2. Pentru a doua tranşă de 45.000 de tone care va fi aprovizionată din Rusia, plata va fi făcută până în luna aprilie a anului viitor, ruşii fiind dispuşi să aştepte ca Termica să-şi încaseze veniturile din furnizarea energiei termice şi a energiei electrice. „Primele 40.000 de tone le-am girat parţial cu certificate de CO2 pe care o să le recuperăm la anul. Pentru următoarele 45.000 de tone suntem aşteptaţi cu plata până în aprilie anul viitor. La fel, şi restul contractelor vor fi onorate financiar tot din fonduri proprii, cu plata la sfârşitul sezonului”, explică şeful producătorului, furnizorului şi distribuitorului de energie termică, Silviu Gmănari, adăugând că stocurile constituite până la această dată sunt mai ieftine decât cele de anul trecut, când s-a plătit 139 de dolari pe tona de huilă. Anul acesta, pentru întregul stoc, Termica trebuie să plătească nu mai puţin de 70 de milioane de lei, inclusiv contravaloarea transportului şi taxa pe valoarea adăugată. În vederea achitării TVA, Primăria Suceava girează un credit de 10 milioane de lei contractat cu acest scop de Termica.

Municipalitatea suceveană va avea o strategie locală privind ajutoarele la încălzirea populaţiei

• În funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, de la bugetul de stat va fi compensată doar o anumită cotă din valoarea facturii la căldură

• Vor avea parte de ajutoare la încălzire persoanele care al căror venit net pe membru de familie este de până la 786 lei ori de 1.082 lei, în cazul unei persoane singure

Municipalitatea suceveană aşteaptă aprobarea hotărârii de guvern prin care vor fi stabilite modalitatea de acordare şi cuantumul sprijinului financiar la încălzire de care va beneficia populaţia în iarna 2011-2012. Primarul Ion Lungu spune că după întâlnirea din urmă cu o săptămână din Capitală şi în conformitate cu promisiunile făcute de ministrul Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale, Sebastian Lăzăroiu şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, un act normativ în acest sens ar urma să fie aprobat mâine, în şedinţa executivului central. Edilul şef sucevean spune că noile reglementări sunt deosebit de importante, deoarece ajutoarele la căldură de care vor beneficia consumatorii casnici vor merge în conturile producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic, Termica. Aceasta şi în condiţiile în care subvenţia de 45% pentru constituirea stocurilor de cărbune au fost tăiate, iar firma de termoficare are mare nevoie de bani. „De subvenţii nu mai poate fi vorba, pentru că acestea au fost suspendate în urma recomandării FMI şi UE, rămânând în discuţie problema ajutoarelor la căldură. Acum, aşteptăm să apară hotărârea de Guvern. Este important să ştim care vor aceste ajutoare, deoarece fondurile respective reprezintă o sursă de venituri la societatea de termoficare”, arată Lungu. Ulterior intrării în vigoare a noii hotărâri a Guvernului, va fi întocmită şi adoptată şi strategia locală privind asigurarea încălzirii şi ajutoarele la căldură în sezonul rece 2011-2012. Deşi bugetul local trece printr-o perioadă de drastică austeritate, şeful municipalităţii, Ion Lungu, asigură că, cel puţin în această iarnă, sucevenii nu vor avea probleme cu căldura şi apa caldă. „Chiar dacă nu este uşor, o vom scoate la capăt şi în această iarnă”, a explicat şeful executivului local, Ion Lungu.

• Beneficiarii nu vor trebui să aibă mai multe proprietăţi sau bunuri care nu sunt considerate de strictă necesitate

Potrivit proiectului de act normativ, vor avea parte de ajutoare la încălzire persoanele care nu pot să asigure în locuinţă o temperatură de cel puţin 21 de grade Celsius în sezonul rece şi al căror venit net pe membru de familie este de până la 786 lei ori de 1.082 lei, în cazul unei persoane singure. Beneficiarii nu vor trebui să aibă mai multe proprietăţi sau bunuri care nu sunt considerate de strictă necesitate. Dacă la ancheta socială se constată că solicitantul deţine bijuterii, un copiator sau două frigidere, aceasta îşi va pierde dreptul. De asemenea, sprijin pentru încălzire nu vor primi nici proprietarii care au mai mult de 3.000 de lei în conturi la bănci. În funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, de la bugetul de stat va fi compensată doar o anumită cotă din valoarea facturii la căldură. Astfel, pentru solicitanţii realizează până la 155 de lei pe lună, compensarea va fi de 90%; cei care au venituri între 155 şi 210 lei sprijinul este de 80%; între 210 şi 260 de lei - de 70%; între 260 şi 310 lei – de 60%; între 310 şi 355 de lei - de 50%; între 355 şi 425 de lei - de 40%; între 425 şi 480 de lei – de 30%; între 480 şi 540 de lei - de 20%, între 540 şi 615 lei – de 10%, iar între 615 şi 786 de lei - de 5%

Sesizare penală pentru mai mult de 5 lucrători la negru

• 10 angajatori aveau la lucru 20 de persoane fără forme legale de angajare, firmele respective alegându-se cu amenzi în valoare totală de 140.000 de lei

În luna august, inspectorii de muncă suceveni au avut nu mai puţin de 176 de acţiuni de control pentru depistarea muncii fără forme legale. În urma verificărilor desfăşurate în baza planului comun privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate sancţionaţi au fost 73 de agenţi economici, valoarea amenzilor date fiind de 163.000 de lei. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Radu Ionuţ Creţuleac, declară că 10 angajatori aveau la lucru 20 de persoane fără forme legale de angajare, firmele respective alegându-se cu amenzi în valoare totală de 140.000 de lei. Creţuleac precizează pe numele unei societăţi a fost făcută sesizare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de primire la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă. Reamintim că noul Cod al muncii a adus o înăsprire a sancţiunilor pentru munca fără forme legale. Astfel, dacă până în luna mai 2011 amenzile pentru această contravenţie variau între 3.000 de lei şi 4.000 de lei, acum acestea sunt cuprinse între 10.000 de lei şi 20.000 de lei de fiecare caz depistat în parte. Pe de altă parte, neîntocmirea de forme legale de angajare pentru mai mult de 5 lucrători descoperiţi în „ilegalitate” constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă penală sau cu închisoare. Acţiunile de control ale Inspectoratului Teritorial de Muncă au loc în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Garda Financiară şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi.

Vot obligatoriu împotriva mitei electorale

• Măsura nu este una de constrângere, similară celei din epoca ceauşistă, multe dintre ţările democratice consacrând această obligaţie, arată vicepreşedintele PRM, Vasile Cerlincă

PRM Suceava vrea vot obligatoriu. Cel puţin aşa a declarat într-o conferinţă de presă vicepreşedintele judeţean al formaţiunii, Vasile Cerlincă, nemulţumit fiind de modul în care votanţii au fost „mituiţi” cu sacoşe electorale la alegerile dintr-un colegiu parlamentar din judeţul Neamţ. Cerlincă este de părere că singura soluţie pentru eradicarea mitei electorale este prezenţa masivă la urne, lucru care poate fi realizat doar prin introducerea votului obligatoriu. „Este vorba despre interesul naţional şi viitorul ţării. Pentru binele României, cetăţenii ar trebui să fie obligaţi să se prezinte la vot. Strămoşii şi bunicii noştri au luptat pe front şi s-au bătut pentru această ţară, iar noi nu suntem în stare nici măcar să ne prezentăm la urne în ziua votării. Dacă fiecare dintre cetăţeni îşi va face datoria, nu se va mai putea fura atât de mult”, arată viceliderul judeţean al Partidului România Mare. Preşedintele filialei PRM din municipiul Suceava consideră că această măsură nu este una de constrângere, similară celei din epoca ceauşistă, multe dintre ţările democratice, chiar şi din Uniunea Europeană, consacrând această obligaţie. Cerlincă a invocat şi unele studii conform cărora persoanele care au stat acasă în ziua scrutinului ar fi votat tocmai cu partidele care pierd alegerile. „Cei care nu merg la secţiile devotare nu au niciun drept moral să se plângă de aleşii sau guvernanţii care nu-şi fac bine treaba. Timpul a demonstrat că la urne merg nucleele dure ale partidelor de la putere şi, astfel, acestea pot câştiga din nou”, a reliefat Vasile Cerlincă,

Soarta termoficării  cu cărbune încă nu  a fost scrisă 

• Evoluţia situaţiei internaţionale, livrarea gazelor naturale la mâna producătorul rus, precum şi existenţa rezervelor de cărbune neexploatat, ar putea rezerva CET Suceava un rol important în viitor

• După accidentul atomic de la Fukushima, Germania renunţă la centralele nucleare, reorientându-se înspre cele pe combustibil fosil

• Chiar dacă sucevenilor li s-a promis energie termică ieftină de la o nouă centrală, preţul acesteia depinde de tariful aprobat de ANRE

• Din toamnă, agenţii economici vor fi obligaţi să achite gaze naturale scumpite cu 30%, o ţinere în frâu a tarifului la gicacalorie fiind aproape imposibilă

La Suceava, Adrem Invest Bucureşti urmează a amenaja o centrală termică în cogenerare de înaltă eficienţă, context în care actualul operator de termoficare, Termica, ar putea rămâne fără beneficiarii energiei termice produse la CET. Conducerea societăţii, împreună cu municipalitatea suceveană, încearcă să atragă pe eventualii investitori, însă prezenţa acestora a rămas doar la nivel de tatonare.

• Concesionarea CET este împiedicată şi de întârzierea cu care apar normele metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public privat

La licitaţia de concesionarea în scopul retehnologizării şi operării actualei Centralei Electrice de Termoficare(CET) nu s-a arătat interesat niciun ofertant. „În acest sens, prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din data de 22 decembrie 2010, s-a aprobat continuarea acţiunii de implicare a sectorului privat prin procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”, se menţionează într-o informare a Termica, de la începutul anului, înaintată Prefecturii. Directorul generala Silviu Gemănari, declară că materializarea demersului este împiedicată atât de condiţiile puse de firmele româneşti şi străine care s-au interesat până acum, cât şi întârzierea cu care apar normele metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public privat. „Am scos CET la licitaţie în urmă cu vreo 2 ani, însă nu s-a prezentat nimeni. După aceasta, am declanşat procedura concesionării, contra unei redevenţe, dar, de asemenea nu am avut ofertanţi. S-au mai prezentat şi nişte ruşi, dar au făcut tot tatonări, urmând să revină cu specialişti”, subliniază Gemănari. În aceste împrejurări, CET ar urma să fie axată pe producţia de energie electrică, dar după ce, obligatoriu, la centrală vor fi făcute lucrări de adaptare, retehnologizare şi modernizare. Aceasta deoarece centrala în cogenerare a fost proiectată pentru producerea de abur industrial, de-a lungul ultimilor două decenii foştii beneficiari din perioada comunistă dispărând. Sosirea unui investitor la obiectivul din Lunca Sucevei este varianta cea fericită, în caz contrar - cu cheltuieli destul de semnificative, inclusiv cele legate de asigurarea pazei - Centrala Electrică de Termoficare trebuind a trece în conservare. Directorul general al Termica recunoaşte că, ţinând cont de evoluţia imprevizibile a situaţiei economice şi politice internaţionale, de posibile neînţelegeri la livrarea gazelor naturale de către producătorul rus, precum şi în condiţiile existenţei unei resurse consistente de cărbune neexploatat, CET, dată în funcţiune în anii 1987 şi 1988, i s-ar putea rezerva un rol important în viitor. Aceasta dacă ar fi să luăm în calcul că după accidentul atomic de la Fukushima, Germania renunţă la centralele nucleare, reorientându-se înspre cele pe cărbune.

• Societatea suceveană ar putea fi rentabilă doar dacă ar vine toată energia electrică

La 1 octombrie, capacităţile de producţie pe huilă vor trece prin probele tehnologice, de la 15 octombrie începând, conform contractului, furnizarea de energie electrică în sistemul energetic naţional. Tot de la acea dată, dacă temperaturile exterioare o vor impune, sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare vor avea căldură în locuinţe. Termica are perfectate contracte de preluare a energiei electrice cu Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Eo-n Electrica, pe parcursul unui an veniturile societăţii fiind realizate în proporţii egale de pe partea electrică, cât şi de pe cea termică. Pentru o cantitate limitată de 111.000 MWh pe an, firma suceveană are parte şi de schema guvernamentală de bonusare. Fiecare MWh este plătit cu 170 de lei, la suma în cauză adăugându-se bonusul este de 180 de lei pe MWh. Silviu Gemănari reliefează că societatea suceveană ar putea fi rentabilă doar în condiţiile în care CET ar livra în sistemul energetic toată energia electrică pentru care a fost proiectată să o producă. „Funcţionându-se în cogenerare, este clar că randamentul pe partea electrică este foarte bun doar atunci când şi consumul de energie termică este mare. Or, lucru acesta nu se întâmplă vara, perioadă în care consumurile specifice sunt foarte mari şi, practic, se merge în pierdere”, explică directorul general. Obiectul de activitate al Termica este producerea şi livrarea energiei electrice în sistemul energetic naţional, producerea energiei termice în scopul asigurării necesarului de energie termică solicitat de consumatorii urbani şi consumatorii industriali, producerea de apă tratată, dedurizată şi demineralizată, transportul şi distribuţia energiei termice sub formă de apă fierbinte necesară încălzirii şi preparării apei calde menajere pentru întreg municipiul, activitatea fiind concesionată de la Consiliul Local încă din anul 2000. Firma are în structura organizatorică şi funcţională Centrala Electrică de Termoficare(CET), cu funcţionare pe huilă şi puterea electrică instalată de 100 MW şi o capacitate termică instalată de 626,3 MWt, precum şi Centrala Termică(CT2) pe hidrocarburi, cu o capacitate termică instalată de 320,55 MWt.

• 250 de lucrători din sistemul actual vor fi disponibilizaţi

Aceasta opinează că, din septembrie 2012, Adrem Invest Bucureşti ar putea da în folosinţă primul modul pe gaze naturale ale noii centrale termice în cogenerare de înaltă eficienţă. Întrucât acesta din urmă are o putere de circa 37 de gigacalorii, vârful de sarcină la asigurarea încălzirii populaţiei, insituţiilor publice şi celorlalţi consumatori, adică cel din decembrie, ianuarie şi februarie, ar putea fi preluat de CET. O dată cu darea în folosinţă la întreaga capacitate a centralei termice pe bază de gaze naturale şi biomasă, noul obiectiv va fi administrat de către Adrem Invest Suceava. Drept urmare, Termica va continua să deţină reţelele de transport şi cele de distribuţie a agentului termic, precum şi punctele termice, iar Centrala Electrică de Termoficare va fi supusă conservării. În această situaţie, 250 de lucrători din sistemul actual vor fi disponibilizaţi, păstraţi fiind şi 50-60 de muncitori şi oameni pentru pază, precum şi persoanele care lucrează la punctele termice. O parte dintre concediaţi, circa 50, vor fi absorbiţi la primul modul al noii centrale, iar alţii, tot încă pe atâţia, îşi vor găsi de lucru a aceasta pe parcursul realizării şi finalizării execuţiei. Astfel, Termica se va alege doar cu redevenţa încasată din concesionarea către Adrem Invest a sistemului de transport şi distribuţie a energiei termice.

• În contul subvenţiei, Termica are de încasat de la Primărie 39 de milioane de lei

La declanşarea procedurilor de amenajare a unui noi centrale termice în Lunca Sucevei, abonaţii sistemului centralizat de termoficare au primit promisiuni că se vor bucura de încălzire la un preţ acceptabil. Prin contractul semnat cu conducerile Primăriei Suceava şi Termica, firma bucureşteană Adrem Invest s-a angajat să livreze, „la gardul centralei”, energie termică la preţul de 116 de lei(fără TVA) de fiecare gigacalorie. La acest tarif se adaugă cel de 100 de lei pe gigacalorie pentru transport şi distribuţie, după toate probabilităţile, aceste urmând a fi modificate cel puţin în funcţie de evoluţia preţului gazelor naturale. Astfel, din toamnă, agenţii economici vor fi obligaţi să achite gaze naturale scumpite cu 30%, o ţinere în frâu a tarifului la gicacalorie fiind aproape imposibilă. „Preţul de 116 lei pe gigacalaorie a fost oferit la momentul respectiv. Acesta va fi, însă, în funcţie de cel al gazelor naturale, care este aprobat de către reglementator, adică de ANRE”, evidenţiază că directorul general al Termica. Silviu Gemănari, arată că, deocamdată, branşaţii la sistemul centralizat achită doar 185 de lei pe gigacalorie, diferenţa până la costul real fiind suportată din bugetul local. Aşa se face că, în contul subvenţiei cu pricina, producătorul, furnizorul şi distribuitorul actual de agent termic are de încasat de la 39 de milioane de lei, anual Primăria Suceava reuşind să vireze în conturile Termica, în medie, 14 milioane de lei. Centrala care va fi ridicată la Suceava de Adrem Invest este destinată să producă circa 44 MWh energie electrică şi până la 120 de MWh energie termică, fiind concepută în 3 module, dintre care două vor funcţiona pe bio-masă, iar unul cu turbine pe gaze naturale. Realizarea centralei loc în etape, prima componentă, pe gaze naturale, urmând a fi gata în decembrie 2012, dată la care va începe şi furnizarea de energie termică în sistem. Următoarele două module vor intra în funcţiune în 2013 şi 2014. Contractul a fost semnat pe 2 mai la Suceava, investiţia în primele două module se ridicându-se la 45 de milioane de euro, cel de al treilea costând încă 20 de milioane de euro.

Cu 30 la sută mai puţine bovine pentru care fermierii suceveni cer subvenţie

• Ultima zi de înaintare a dosarelor este miercuri, 31 august

Miercuri, 31 august, se încheie campania de preluare a cererilor pentru acordarea plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovină, anunţă pe fermierii din judeţ directorul executiv al Centrului judeţean Suceava al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA), Angela Coroleucă. Şefa APIA Suceava spune că, până la această dată, au fost depuse 15.736 de cereri pentru un efectiv de 77.634 de capete de bovine. „Comparativ cu 2010, din dosarele depuse până în prezent rezultă că este cumulat doar aproximativ 70% din efectivul de bovine pentru care s-a solicitat subvenţie anul trecut”, arată Corolecă. Pentru anul 2011, prima pe exploataţie se acordă producătorilor agricoli înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare şi care deţin, cresc şi exploatează minim 3 capete de bovine cu vârsta de cel puţin 6 luni, înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data de 31 ianuarie 2008, cu condiţia ca respectiva exploataţie să fie înregistrata în Registrul Naţional al Exploataţiilor(RNE) la data solicitării primei. Prima pe exploataţia de bovine se poate da şi proprietarilor de exploataţii înfiinţate în intervalele 1 februarie 2008-31 ianuarie 2009: 1 februarie 2009-31 ianuarie 2010 şi 1 februarie 2010-14 iulie 2011 sau celor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: deţin nu mai puţin de 3 capete bovine cu vârsta de minimum 6 luni, au fost înregistraţi în Registrul Naţional al Exploataţiilor la 31 ianuarie 2009, 31 ianuarie 2010 şi 14 iulie 2011, iar exploataţia figurează în RNE, inclusiv la data solicitării primei.

PRM Suceava agreează propunerea de comasare a alegerilor din 2012

Conducerea organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare este de partea formaţiunilor politice care susţin că alegerile locale şi parlamentare de anul viitor ar trebui să aibă loc simultan. Preşedintele sucevean al PRM, Gheorghe Acatrinei a declarat, într-o conferinţă de presă, că date fiind sumele care se alocă de Guvern în campaniile electorale, cât şi cele cheltuite pentru organizarea tehnică a scrutinelor, suprapunerea celor două tipuri de alegeri ar aduce economii importante la bugetul de stat. „În principiu, se încercă acum să se facă o comasare, în sensul ca alegerile locale şi cele generale să aibă loc o singură dată. Personal cred că, având în vedere costurile pe care le presupun, asemenea campanii, ideea ca atare nu este rea”, a spus Acatrinei. Liderul PRM Suceava că, drept contra-ofertă la actuala guvernare PD-L, toate partidele ar trebui să vină în faţa votanţilor cu cei mai buni candidaţi. Acatrinei este de părere că ţara este într-o situaţie deosebit de delicată şi că trebuie luate imediat măsuri de stopare stabilizare a economiei şi de reluare a creşterii economice. „Toate partidele trebuie să dea dovadă de demnitate şi onestitatea şi să termine cu minciunile cu care au îmbrobodit atâta timp populaţia. Este necesar ca la conducere să ajungă doar cei care au soluţii realiste şi viabile de scoatere a României din criza fără precedent în care se zbate”, a declarat ex-senatorul din Suceava din perioada 2000-2004, Gheorghe Acatrinei.

Amânare peste amânare la deschiderea depozitului ecologic de la Moara

• „Voiam ca acest lucru să se întâmple până la sfârşitul anului, însă trebuie să fim realişti, nu prea este posibil”, spune edilul şef sucevean, Ion Lungu

• Prima celulă a gropii din preajma urbei reşedinţă trebuia dată în folosinţă la finele anului 2010, iar apoi, în primăvara lui 2011

Edilul şef Ion Lungu recunoaşte că municipiul Suceava are o mare problemă, aceea a salubrităţii, respectiv a întârzierii lucrărilor la depozitul ecologic de deşeuri menajere de la Moara. Lungu arată că la fundamentarea de la începutul anului a bugetului local s-a mers pe ideea că, în luna mai 2011, obiectivul în cauză ar fi putut fi dat în folosinţă cu o primă celulă. Aşa se face că în dreptul cheltuielilor cu transportarea gunoiului pe rampa din municipiul Botoşani au fost trecute fonduri neîndestulătare şi care s-au consumat în primele 5 luni ale anului. „Din păcate, groapa ecologică nu este deschisă. Voiam ca acest lucru să se întâmple până la sfârşitul anului, însă trebuie să fim realişti, nu prea este posibil, pentru că am fost într-o zi până acolo şi am văzut despre ce este vorba. De aceea, ne-am propus ca atunci când vom mai prinde sume de bani să le dăm şi înspre Rosal, pentru că nu ne putem permite să lăsăm oraşul nemăturat”, a subliniat cel dintâi gospodar al urbei. Precizările survin aprobării, în Consiliul Local, a sumei de 315.000 lei pentru salubritate, cu destinaţia conturilor operatorului local Rosal Grup. Cu acest prilej, alesul PSD Ovidiu Donţu i-a reproşat şefului executivului că face o prioritate din achitarea de bani către firma bucureşteană. „Protestez publica faţă de prioritatea pe care v-aţi făcut-o în a acorda zeci de miliarde de lei vechi firmei Rosal. Vă rog să vă răzgândiţi şi să conştientizaţi celelalte probleme ale municipiului şi să nu faceţi o prioritate din plăţile către firma Rosal”, a spus Donţu cerând retragerea respectivei componente de la punctul de pe ordinea de zi privind rectificarea bugetară. Potrivit afirmaţiilor primarului Ion Lungu, între 1 milion şi 1,1 milioane de lei se duc lunar, în municipiul Suceava, pe măturatul străzilor şi gestionarea gunoaielor. Din total, o importantă sumă, respectiv una cuprinsă între 400.000 şi 500.000 de lei, este cheltuită pentru transportarea deşeurilor menajere pe platforma de la Botoşani. De asemenea, conform autorităţilor locale şi judeţene, prima celulă de la Moara trebuia dată în folosinţă la finele anului 2010, iar apoi, în primăvara lui 2011. În judeţul Suceava este în curs de implementare Sistemul integrat de management al deşeurilor, în valoare de circa 56 de milioane de euro. Acesta prevede construirea a două depozite de deşeuri menajere la Moara şi Pojorîta, a 5 staţii de transfer, precum şi a infrastructurii necesare colectării şi transportării resturilor, inclusiv a celei de adunare selectivă în mediul urban şi rural.

Peste 280.000 de lei primesc rentierii viageri agricoli suceveni

Până marţi, săptămâna viitoare, rentierii agricoli suceveni trebuie să se prezinte la vizarea anuală a carnetelor, pune în vedere Angela Coroleucă, directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA). Rentierii sunt aşteptaţi la sediul APIA de Bulevardul „1 Decembrie 1918” din municipiul Suceava şi vor avea asupra lor carnetul care le atestă calitatea respectivă, precum şi actul de identitate. În judeţul Suceava există 364 de rentieri, suma care va ajunge, în perioada următoare, în conturile acestora fiind de 281.113 lei. Angela Coroloeucă face cunoscut că în cazul decesului rentierului agricol, renta datorată acestuia poate fi încasată de către moştenitorii săi. Însă, aceştia din urmă vor trebui să vină la APIA cu certificatul de deces; carnetul de rentier al defunctului; certificatul de moştenitor; actul de identitate al moştenitorului; document cu coordonatele bancare, precum şi cu o împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei. Reamintim că, de la 1 februarie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), Centrul judeţean Suceava, a preluat activitatea desfăşurată, până acum, de Biroul judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă. Transferul a avut loc în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro pe an pentru fiecare hectar arendat. Beneficiarii sunt persoanele care au vândut terenul sau l-au dat în folosinţă, au avut la data respectivă cel puţin 62 de ani şi au deţinut în proprietate până la 10 hectare de teren. Renta viageră agricolă este exclusiv reglementată de „Titlul XI” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cunoscută şi ca Legea „Flutur”.

Şcolile intră la deratizare şi dezinsecţie

Prin rectificarea bugetară, înspre centrele bugetare din învăţământul municipal Suceava a fost îndreptat un total de 300.000 de lei. Suma a trecut de plenul aleşilor suceveni, bani urmând a fi folosiţi pentru plata contravalorii intervenţiilor de deratizare şi dezinsecţie din unităţile şcolare. „Vrem ca fiecare şcoală să-şi facă lucrările pregătitoare pentru începerea noului an şcolar”, a declarat primarul Ion Lungu. Şeful administraţiei municipale spune că deşi fondurile pentru învăţământ deţin o pondere de 35 % în bugetul local, anul acesta reparaţiile de la imobilele şcolare nu vor mai fi de amploarea celor din anii anteriori. „Suma de la capitolul reparaţii nu este forte mare, deoarece este o perioadă de austeritate. Chiar şi aşa, eu zic că au fost făcute lucrări destul de importante”, explică ocupantul fotoliului din Areni. Lungu a dat ca exemplu Şcoala cu clasele I-VIII „Ion Creangă”, la care a fost înlocuită în totalitate învelitoarea acoperişului, menţionând, de asemenea, că la celelalte şcoli sunt făcute reparaţii la grupurile sanitare, de împrejmuire a curţilor etc. Cu o lună în urmă, tot prin rectificare a bugetului local, 1,89 milioane de lei au luat calea şcolilor care au făcut cereri exprese pentru alocarea de sume. Astfel, cu câte 100.000 de lei s-au ales Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” şi Colegiul Naţional de Informatică „Spiru Haret”, care au făcut reparaţii curente la clădiri, precum şi Colegiul Naţional „Petru Rareş”, în vederea continuării unui proiect cu susţinere guvernamentală. De aceleaşi sume au avut parte şi fiecare dintre şcolile cu clasele I-VIII „Miron Costin şi „Ion Creangă”. O sumă de 335.000 de lei este destinată asigurării funcţionării unităţilor de învăţământ, respectiv plăţii contravalorii utilităţilor consumate, precum şi a altor cheltuieli cu bunurile sau serviciile.

Fotbalul pentru copii, sprijinit cu 30.000 de lei de la bugetul local

Clubul sportiv Sport Style Suceava este ajutat financiar cu suma de 30.000 de lei de către Primăria municipiului reşedinţă. Clubul s-a adresat în acest sens autorităţilor locale, disponibilizarea banilor fiind aprobată de către aleşii suceveni în ultima şedinţă. „Este vorba despre un club sportiv pentru copii, care au ca activitate, în mod special fotbalul. Ca toată lumea din domeniul sportului acesta se află în criză, de aceea cred că este bine să sprijinim cu 30.000 de lei pe aceşti copii de la Sport Style”, a spus primarul Ion Lungu.
Pentru a putea da banii, municipiul Suceava a intrat în asociere cu Clubul sportiv Sport Style, acesta din urmă angajându-se la promovarea imaginii municipalităţii prin banere şi alte materiale promoţionale,precum şi prin inscripţionarea însemnelor Primăriei pe echipamentul de joc. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale.

La reluarea furnizării de săptămâna viitoare,

65 de scări de bloc rău platnice sunt lăsate fără apă caldă

• Respectivii abonaţi ai producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic au facturi restante încă din cursul anului 2010

• Termica are de încasat de la populaţie 1, 9 milioane de lei, ceea ce, în opinia directorului general Silviu Gemănari ,este o sumă destul de mare

• „Prin Legea nr. 175, care prevede posibilitatea scutirii de penalităţi, plata facturilor a fost descurajată şi mai mult”, evidenţiază Gemănari

Lucrările efective de reparaţii pe sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic, precum şi cele de revizie a Centralei Electrice de Termoficare(CET) se încheie astăzi, iar de mâine începe umplerea reţelelor, anunţă directorul general al Termica, Silviu Gemănari. Astfel, de miercuri ori cel mai târziu de joi, dacă nu intervin avarii accidentale, apa caldă va ajunge la majoritatea sucevenilor alimentaţi de la sistemul centralizat de termoficare. De o baie fierbinte după o lungă perioadă de aşteptare nu se vor bucura însă rău platnicii. Este vorba despre consumatorii de pe 65 de scări de bloc, ale căror instalaţii vor fi „blindate”, respectivii abonaţi ai producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic având facturi restante încă din cursul anului 2010. „Nu vor fi alimentaţi cei care nu sunt cu plata măcar la nivelul lui noiembrie 2010”, arată Gemănari. Parţial, furnizarea apei calde nu va fi reluată la asociaţiile nr. 55 MES, cu datorii, inclusiv penalităţile, care se ridică la 78.300 de lei); nr.79(155.000 de lei), nr. 41(940.000 de lei), nr. 57(57.000 de lei), „Mihai Viteazu”(55.109 lei) şi nici la căminul „Famos”(63.816). De utilitatea în cauză nu se pot bucura, de asemenea, blocurile J15 cu 11.100 de lei restanţe şi J31 cu 500.007 de lei, ambele de pe strada „Eroilor” şi fiind deja sunt debranşate. Lista datornicilor nu se opreşte aici, Termica având de încasat, doar de la populaţie, nu mai puţin de 1, 9 milioane de lei, ceea ce în opinia directorului general Silviu Gemănari este foarte mult. În aceeaşi perioadă a lui 2010, debitele consumatorilor casnici însumau doar 1,6 milioane de lei, însă în intervalul scurs de atunci acestea au sporit. Cauza principală constă în influenţele din creşterea taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24%, însă şi în neaplicarea legislaţiei privind regimul scutirii de penalităţi a rău platnicilor care îşi onorează la zi obligaţiile restante. „Prin neadaptarea şi publicarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 175, care prevede posibilitatea scutirii de penalităţi, practic plata facturilor a fost descurajată şi mai mult”, evidenţiază Gemănari.

Directorul general al firmei sucevene de termoficare recunoaşte că, anul acesta, intervenţiile din întregul sistem au fost de mai mică amploare, motivul constând în lipsa resurselor financiare.

Astfel, pe magistralele de transport nr. 3 Burdujeni, nr. 1 Centru, cât şi nr. 2 Obcini-Zamca-„Geoge Enescu” au fost înlocuite doar câteva zeci de metri de conductă. La punctul termic „George Enescu” III, schimbate au fost reţele primare pe o lungime de 150 de metri, intervenţii având loc şi în punctul termic „George Enescu” IV/III, precum şi la reţelele de distribuţie aferente unor blocuri din cartierele „George Enescu” şi Zamca. În interiorul unei serii de puncte termice s-a lucrat la curăţarea filtrelor schimbătoarelor de căldură, revizia pompelor de recirculare şi motoarelor acestora, la armături şi vane. Silviu Gemănari a precizat că, în 2011, sunt puţine şanse ca vreun punct termic să mai intre în modernizare, aşa cum în anii trecuţi s-a întâmplat şi în urma a căror intervenţii locuitorii riverani la 16 astfel de instalaţii de ultimă tehnologie au apă caldă zi şi noapte. Guvernul a promis, în acest sens, alocarea a 500.000 de lei, însă anotimpul rece se apropie, iar banii ar putea veni cu întârziere. Pe de altă parte, execuţia ar presupune şi o participarea consistentă a Primărie municipiului Suceava, care nu se află în într-o situaţie financiară nu tocmai fericită.