Mii de hectare de terenuri arabile rămân necultivate
· Lipsa de interes pentru cultivarea pământului este consecinţă a preţurilor mari la lucrările mecanizate, seminţe, erbicide, insecticide, combustibil, dar şi a tăierii subvenţiilor
· Agricultura se face cu oameni în vârstă, iar din cauza rentabilităţii reduse, aproape nimeni mai vrea să ia terenuri în arendă
De la an la an, suprafeţe tot mai întinse de terenuri arabile rămân neînsămânţate. Cel puţin aceasta este neplăcuta concluzie a oficialilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, potrivit cărora, în ultimii ani, mulţi dintre agricultori îşi lasă pământul de izbelişte. Conform unei statistici a DADR, în 2007, în judeţul Suceava, au rămas nelucrate 446 de hectare de suprafeţe arabile, în 2008-2751 de hectare, iar în 2009-4798 de hectare. „Pentru suprafaţa mică din 2007 există o explicaţie şi anume că, la înfiinţarea culturilor de cereale de toamnă, s-a dat subvenţia Remeş de 5 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar semănat. Dacă nu exista acest sprijin financiar, cred că sucevenii nu mai mâncau pâine în 2008. Anul acesta, încă nu a fost încheiată campania, însă există premise ca suprafaţa nesemănată să fie mai mare decât în anii anteriori”, opinează Ştefan Indianu, directorul coordonator al DADR, menţionând că de vină este şi îmbătrânirea populaţiei.
Şeful primei instituţii agricole a judeţului susţine că parcele abandonate se înierbează, se trec „forţat” în categoria celor cu plante furajere, motiv pentru care ar trebui caa cestea să nu mai fie subvenţionate prin intermediul APIA. Dl Indianu arată că Legea nr. 18/1991 stipulează că primarii pot decide ca terenurile nelucrate să fie expropriate de la cei care le-au abandonat, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Şi aceasta nu doar din cauza lipsei de preocupare a edililor de la sate, ci şi ca urmare a faptului că nu prea mai există amatori pentru o astfel de „afacere”. Fapt întărit şi de scăderea interesului pentru constituirea asociaţiilor şi luarea de suprafeţe agricole în arendă. „Există forte multe zone în nord-estul judeţului în care agricultorii vor să dea ternul în arendă, dar nu au cui. Asociaţiile agricole şi arendaşii se plâng de lipsa de profit, mai ales că, la finele anului, cei care îşi dau terenurile, îşi vor şi drepturile, indiferent de recolta obţinută”, evidenţiază Ştefan Indianu, adăugând că puţin căutate sunt şi terenurile arabile comasate şi compacte din sudul ţării. Responsabilii DADR mai spun că lipsa de interes pentru cultivarea pământului este şi consecinţă a preţurilor mari la lucrările agricole, seminţe, erbicide, insecticide, combustibil, dar şi a tăierii subvenţiilor.
· Lipsa de interes pentru cultivarea pământului este consecinţă a preţurilor mari la lucrările mecanizate, seminţe, erbicide, insecticide, combustibil, dar şi a tăierii subvenţiilor
· Agricultura se face cu oameni în vârstă, iar din cauza rentabilităţii reduse, aproape nimeni mai vrea să ia terenuri în arendă
De la an la an, suprafeţe tot mai întinse de terenuri arabile rămân neînsămânţate. Cel puţin aceasta este neplăcuta concluzie a oficialilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, potrivit cărora, în ultimii ani, mulţi dintre agricultori îşi lasă pământul de izbelişte. Conform unei statistici a DADR, în 2007, în judeţul Suceava, au rămas nelucrate 446 de hectare de suprafeţe arabile, în 2008-2751 de hectare, iar în 2009-4798 de hectare. „Pentru suprafaţa mică din 2007 există o explicaţie şi anume că, la înfiinţarea culturilor de cereale de toamnă, s-a dat subvenţia Remeş de 5 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar semănat. Dacă nu exista acest sprijin financiar, cred că sucevenii nu mai mâncau pâine în 2008. Anul acesta, încă nu a fost încheiată campania, însă există premise ca suprafaţa nesemănată să fie mai mare decât în anii anteriori”, opinează Ştefan Indianu, directorul coordonator al DADR, menţionând că de vină este şi îmbătrânirea populaţiei.
Şeful primei instituţii agricole a judeţului susţine că parcele abandonate se înierbează, se trec „forţat” în categoria celor cu plante furajere, motiv pentru care ar trebui caa cestea să nu mai fie subvenţionate prin intermediul APIA. Dl Indianu arată că Legea nr. 18/1991 stipulează că primarii pot decide ca terenurile nelucrate să fie expropriate de la cei care le-au abandonat, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Şi aceasta nu doar din cauza lipsei de preocupare a edililor de la sate, ci şi ca urmare a faptului că nu prea mai există amatori pentru o astfel de „afacere”. Fapt întărit şi de scăderea interesului pentru constituirea asociaţiilor şi luarea de suprafeţe agricole în arendă. „Există forte multe zone în nord-estul judeţului în care agricultorii vor să dea ternul în arendă, dar nu au cui. Asociaţiile agricole şi arendaşii se plâng de lipsa de profit, mai ales că, la finele anului, cei care îşi dau terenurile, îşi vor şi drepturile, indiferent de recolta obţinută”, evidenţiază Ştefan Indianu, adăugând că puţin căutate sunt şi terenurile arabile comasate şi compacte din sudul ţării. Responsabilii DADR mai spun că lipsa de interes pentru cultivarea pământului este şi consecinţă a preţurilor mari la lucrările agricole, seminţe, erbicide, insecticide, combustibil, dar şi a tăierii subvenţiilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu