Sindicaliştii din primărie nu aderă la greva generală
· Angajaţii din administraţie s-au gândit mai întâi la propriile buzunare, zilele nelucrate însemnând salarii mai mici

Lucrătorii aparatului propriu al primăriei, cât şi ai Direcţiei Domeniului Public, Administraţiei Pieţelor şi Poliţiei Comunitare şi-au desfăşurat, ieri, activitatea în regim normal, nefăcând greva generală, la fel ca mulţi dintre colegii lor de la administraţiile din ţară. Liderul sindicaliştilor de pe lângă administrativul sucevean, Dorina Badea, spune că decizia de a nu se recurge la această formă de protest faţă de intenţia de diminuare cu 25% a salariilor nu îi aparţine, hotărârea fiind luată de majoritatea membrilor sindicatului. Potrivit dnei Badea, angajaţii primăriei s-au gândit mai întâi la propriile buzunare, zilele nelucrate însemnând salarii mai mici. „Membrii de sindicat hotărăsc, şi nu liderul. Cei mai mulţi colegii dintre colegi nu fost de acord cu această formă de protest. Şi aşa veniturile sunt mici şi vor scădea şi mai mult, pentru că greva generală înseamnă zile neplătite”, a declarat Dorina Badea. Liderul Sindicatului Liber al salariaţilor din primărie, Dorina Badea, a relevat că „vin vremuri grele” şi că, pe viitor, angajaţii din administraţia municipală suceveană vor acţiona funcţie de evoluţia evenimentelor. Pe 5 mai, pe fondul unei decizii luate de la centru, greva de avertisment a sindicaliştilor din primăria Suceava a fost amânată pentru data de 21 mai. Alături de funcţionarii din ţară, salariaţii executivului sucevean îşi exprimau nemulţumirea faţă de scăderea veniturilor salariale cu până la 45% şi de ameninţarea cu reducerile de personal, însă asupra mişcării de protest nu s-a mai revenit.

Primăriile, acuzate de proastă gestionare a problemelor de asistenţă socială
· „Cele mai multe primării nu sunt preocupate de situaţia persoanelor vârstnice sau a celor cu handicap şi apelează, fără excepţie, la internarea în centrele din subordinea DGASPC”, reclamă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului(DGASPC) Suceava se plânge de lipsa de preocupare a primăriilor din teritoriu pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor care le revin prin lege. Într-un material adresat Prefecturii, instituţia suceveană reclamă că nu-şi poate duce cu bine la capăt programul de acţiuni, cauza fiind colaborarea necorespunzătoare cu compartimentele specializate de pe lângă autorităţile locale. Ca exemplu negativ sunt date deficienţele pe linia protecţie copilului, precum şi inconsistenta funcţionare a consiliilor comunitare consultative. La fel, remarcată în sens negativ este slaba implicare în gestionarea problemelor persoanelor cu handicap şi celor de vârsta a treia. Aşa se face că, deşi consiliile locale sunt obligate prin lege să asigure servicii sociale şi socio-medicale, acest lucru nu se întâmplă, administraţiile locale lăsând totul pe seama instituţiei judeţene de asistenţă socială. „Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava a întâmpinat, în cursul primului trimestru al anului, greutăţi în realizarea acţiunilor propuse, din cauza colaborării defectuoase cu unele primării din judeţ care nu acordă serviciile prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care nu au activat consiliile comunitare consultative sau acestea se întrunesc rar şi, de obicei, în comunităţile care nu ridică probleme deosebite. Cele mai multe primării nu sunt preocupate de situaţia persoanelor vârstnice sau a celor cu handicap şi apelează, fără excepţie, la internarea în centrele din subordinea DGASPC. Aceasta deşi Legea nr. 17/2000 prevede că serviciile sociale şi socio-medicale acordate vârstnicilor sunt organizate de către consiliile locale direct sau indirect”, se subliniază în informarea Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Fonduri tăiate de la împădurirea terenurilor degradate
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Suceava nu şi-a putut duce la capăt angajamentul de a face plantări de puieţi pe suprafeţe private deficitare. Până pe 31 mai 2010, ITRSV şi-a propus împădurirea a 200 de hectare în fond forestier proprietate privată, însă condiţiile meteorologice nefavorabile nu au permis realizarea acestui deziderat. Pe de altă parte, instituţia judeţeană suceveană nu stă bine nici cu acţiunile care privesc perimetrele de ameliorare. „Pentru realizarea obiectivului de împădurire a terenurilor degradate constituite în perimetre de ameliorare, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Suceava nu are prevăzute fonduri în lista de investiţii pe anul 2010”, se arată într-un material al ITRSV remis prefecturii Suceava.
Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Suceava a monitorizat împădurirea a peste 250 de hectare în 2006, a 51,5 hectare-în anul 2007, a unei suprafeţe de 79 de hectare-în 2008 şi de 209,21 hectare(190 de hectare de împăduriri integrale şi 19,21 hectare de completări) - în anul 2009. În judeţul Suceava, există o serie de zone în care fenomenul de degradare a terenurilor este foarte activ, cu deplasări de teren şi eroziuni ale solului, multe din acestea fiind improprii culturilor agricole. În acest context pot fi amintite localităţile Ciprian Porumbescu, Bălăceana, Todireşti, Vultureşti, Dolhasca şi Salcea, pe a căror rază s-au identificat cele mai întinse suprafeţe de terenuri degradate.

Grădiniţele cu program normal nu au cabinete medicale
· Serviciile necesare sunt asigurate cu dificultate, personalul medical desemnat deservind alte unităţi de învăţământ
Serviciile medicale sunt asigurate integral în grădiniţele cu program prelungit, organizate, de regulă, în cabinetul medical al unităţii, de către o asistentă cu un program zilnic de 8 ore şi de către un medic şcolar, încadrat la un dispensar medical, la care sunt arondate 3 sau 5 unităţi şcolare. Aşa se arată într-o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean, în care se precizează că gradul de acoperire cu serviciilor de către medic este diferit, în unele cabinete acesta fiind prezent zilnic, precum la Siret, câte 2 ore pe zi, iar în altele mergând săptămânal-la Suceava, o dată la două săptămâni-la Cîmpulung Moldovenesc, ba chiar o dată pe lună-la Vatra Dornei. Conform aceleiaşi informări, în grădiniţele cu program normal, în care nu există cabinete medicale, triajul copiilor este făcut de către medicii şi asistentele care deservesc alte unităţi şcolare. În cazurile respective, serviciile medicale sunt asigurate cu dificultate, având în vedere numărul mare de elevi ai unităţilor pe care personalul medical respectiv le au în grijă. Analiza ISJ face referire şi la segmentul important al asigurării serviciilor medicale în unităţile de învăţământ special. În cele 6 astfel de instituţii ale judeţului, prestaţiile medicale sunt oferite permanent, activitatea cabinetelor medicale fiind de tip continuu. Astfel, pe lângă aceste şcoli sunt organizate, cu o dotare corespunzătoare, cabinete pentru tratamente, dar şi infirmerii. Numărul personalului medical angajat diferă în funcţie de numărul de copii şi complexitatea problemelor medicale ale acestora, intervenţiile fiind susţinute de medici primari, medici pediatri, asistente medicale şi infirmiere. În anul şcolar 2009-2010, populaţia şcolară a judeţului Suceava cuprindea 125.855 de elevi şi preşcolari. Activitatea de învăţământ este organizată în 920 unităţi şcolare, dintre care 230 cu personalitate juridică. La nivelul învăţământului preşcolar funcţionează 446 de grădiniţe, dintre care 426 cu program normal şi 20 cu program prelungit.

1 iunie-Bucuria copiilor”
Micuţii de „Blijdorp” îşi expun ţesăturile şi obiectele de lut
Sub sloganul „1 iunie-Bucuria copiilor”, Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” organizează o serie întreagă de acţiuni menite a marca Ziua internaţională a copilului.
Astfel, astăzi, micuţii şi tinerii asistaţi în unitatea suceveană vor participa la o competiţie sportivă cu mai multe probe pe un traseu adaptat persoanelor cu nevoi speciale şi amenajat în curtea Complexului. Minorii de la „Blijdorp” vor avea parte, de asemenea, de un moment artistic susţinut de către cei mai talentaţi dintre colegii lor. Totodată, în colaborare cu Shoping City, în cadrul marii unităţi comercial va fi inaugurată o expoziţie cu obiecte de lut şi ţesături realizate la grupele de lucru ale copiilor, aceştia din urmă urmând a primi şi mici cadouri de la gazdele manifestării.
Pe 2 iunie, cei de la Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” vor merge în vizită la colegii lor de la Centrul şcolar „Sfântul Andrei” şi Centrul „Lurenţia Ulici” din Gura Humorului, unde va fi ţinut şi un cros pentru persoane cu dizabilităţi.

Bugetul sucevean, suferind pe urma nestingerii datoriilor către Termica
· La mai multe capitole bugetare încasările din 2009 au fost sub 50%, veniturile fiind fundamentate la nivelul creanţele de la sfârşitul anului anterior, atunci când criza încă nu muşcase aşa adânc din economia locală
Execuţia veniturilor proprii ale bugetului local sucevean pe anul 2009 se remarcă şi prin există procente de realizare a veniturilor de sub 50% din estimări. Un capitol aflat în această situaţie este cel referitor la încasările din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al statului. La fundamentarea acestei categorii de venituri s-au avut în vedere transferarea terenurilor primăriei către Termica; vânzarea apartamentelor din tronsonul de blocuri 20, 21, 22, recent finalizate; înstrăinarea spaţiilor cu destinaţie medicală şi vânzarea pentru construcţii a terenurilor aferente curţilor. Potrivit directorului economic al primăriei, Elisabeta Văideanu, în toate situaţiile intrările la puşculiţa comună sunt sub aşteptări, însă cea mai mare nerealizare este la tranzacţia încă neperfectată către Termica. „La finalul lui 2009, s-a decis diminuarea capitalului socialului la Termica cu acea sumă de 70 de milioane de lei, care a permis reglementarea situaţiei patrimoniale şi financiare cu primăria. Întrucât această vânzare nu a mai avut loc, realizarea la această categorie de venituri este foarte mică”, a declarat dna Văideanu. Pentru ca bugetul local să scape de datoria istorică, prin HCL nr. 340 din 22 decembrie 2009 s-a aprobat reducerea capitalului social al Termica cu 700.000 de acţiuni, în valoare de 100 de lei fiecare, în speţă cu 70 de milioane de lei, şi compensarea acestei sume care se cuvine acţionarului unic(administraţia locală) cu datoria reprezentând subvenţia pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de facturare la populaţiei şi cel real a energiei termice. Modificarea actului constitutiv al Termica a fost operată la Oficiul Registrului Comerţului pe 16 martie, reducerea capitalului social trebuind să devină efectivă la două luni după publicarea în Monitorul Oficial. Nerealizări sub 50% sunt consemnate la taxele pentru autorizarea mijloacelor de transport de peste 3,5 tone care tranzitează municipiul; taxa pentru folosirea terenului proprietate publică; impozitul pe spectacole şi penalităţi pentru depunerea cu întârziere a declaraţiilor. Sumele în cauză au fost fundamentate la nivelul creanţele de la sfârşitul anului 2008, atunci când criza încă nu muşcase aşa adânc din economia naţională şi, implicit, cea locală. În 2009, gradul de execuţie al bugetului local sucevean a fost de doar 53,80%

Pentru campania de primăvară,
Fermierii suceveni au ridicat circa 200 de tone de motorină subvenţionată
· Pentru susţinerea culturii de sfeclă de zahăr, lucrătorii DADR au aprobat sprijin financiar de 112,93 mii de lei
Chiar dacă este criză, fermierii suceveni au beneficiat şi în acest an de subvenţie la motorina utilizată pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole din campania de primăvară. Potrivit directorului coordonator la Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Ştefan Indianu, la prima instituţie agricolă a judeţului s-au înregistrat solicitări la nivelul celor de anii trecuţi, suprafaţa pe care s-a intervenit cu maşini şi utilaje fiind de câteva zeci de mii de hectare. „În perioada la care ne referim, fost subvenţionată cu 1 leu pe litru cantitatea de 191.302 litri de motorină utilizată pentru lucrările agricole, până acum decontându-se 179,36 mii lei”, subliniază dl. Indianu. Subvenţionaţi sunt 39 de litri de combustibili pe hectar, solicitanţii trebuind să cultive o suprafaţă de minim 1 hectar. Beneficiarii au fost producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, care înfiinţează culturi, aceştia trebuind să facă dovada dreptului de folosinţă a terenului în calitate de proprietar, arendaş, concesionar, moştenitor sau organizaţi în alte forme de exploatare şi să nu fie debitori la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Pe de altă parte, pentru subvenţionarea cu 30 lei pe tonă a culturii de sfeclă de zahăr, lucrătorii DADR au aprobat 6 dosare, valoarea sprijinului financiar fiind de 112,93 mii de lei.

Fiscul sucevean intră dur pe terenul datornicilor şi evazioniştilor
Structurile fiscale din judeţul Suceava înăspresc regimul măsurilor de recuperarea a obligaţiilor datorate de contribuabili la bugetul de stat. Astfel, în vederea recuperării creanţelor fiscale, în primul trimestru al anului 2010, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava a emis nu mai puţin de 15.090 de somaţii pentru debite în valoare de 69,99 milioane lei, urmare a demersului încasându-se suma de 19,53 milioane lei. Potrivit unui raport al instituţiei, prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, pentru debite de 19,32 milioane lei înfiinţate au fost 2.993 popriri pe disponibilităţile din conturile bancare, efectul fiind intrări la buget de 5,86 milioane lei. De asemenea, în cazul a 100 de popriri la terţi, pentru creanţe de 2,48 milioane lei, recuperările s-au ridicat la 30,67 mii lei. Lucrătorii DGFP au pus 76 de sechestre pe bunuri mobile şi 37 pe bunuri imobile, parţial, de pe urma a 42 de obiective sechestrate, valorificându-se suma de 298,7 mii lei. În colaborare cu Oficiul Registrul Comerţului şi cu organele fiscale teritoriale din alte judeţe, instituţia suceveană a finanţelor publice a monitorizat agenţii economici care îşi schimbă sediul, scopul fiind recuperarea creanţelor fiscale restante, dar şi acela de a preîntâmpina apariţia unor noi debite.
Pe de altă parte, pe linia descoperirii şi combaterii evaziunii şi fraudei fiscale, descinderi au avut loc la producătorii sau importatorii de produse supuse regimului de accizare şi care sunt autorizaţi să funcţioneze ca antrepozite fiscale. La fel, de controale inopinate nu au scăpat nici mijloacele de transport ale operatorilor vizaţi. În acest sens, Garda Financiară a verificat 199 agenţi economici, aplicând 106 amenzi în sumă de 157 mii lei şi confiscând bunuri de 22 mii lei. Nu în cele din urmă, implicată activ a fost şi Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Suceava, care a organizat şi desfăşurat 7 acţiuni de control.

Stimulaţi financiar,
Patronii suceveni au luat sub aripă 100 de vulnerabili social
Circa 3000 de suceveni au fost absorbiţi pe piaţa muncii în primul trimestru al anului 2010, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, potrivit căreia prin demersurile de ocupare şi-au găsit o slujbă 68% din numărul participanţilor la măsurile de stimulare a ocupării. De remarcat este faptul că prin măsuri de stimulare a angajaţilor care angajează persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, încadrate au fost 97 de persoane cu probleme deosebite. Aceasta graţie subvenţionării locului de muncă, în rândul angajaţilor intrând, astfel, 58 de şomeri în vârstă de peste 45 ani; 37 de absolvenţi de instituţii de învăţământ, precum şi 2 şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale. În intervalul amintit, programată a se desfăşura pe parcursul întregului an 2010, acţiunea privind asigurarea accesului la cursuri pentru cel puţin 500 de rămaşi fără slujbă din mediul rural s-a concretizat prin cuprinderea în programele de formare profesională a 631 şomeri, dintre care 404 de la sate.
La sfârşitul lunii aprilie, rata şomajului judeţean ainsese nivelul de 8,3%, în scădere cu 0,43% faţă de luna anterioară. Diminuarea este pusă pe seama stagnării disponibilizărilor colective, dar şi a creşterii ofertei de locuri de muncă vacante. Această valoare este mai mare cu 0,23 de procente decât rata medie şomajului pe ţară, stabilită la 8,07%. Numărul total de şomeri înregistraţi de AJOFM era, la 1 mai, de 20961 persoane, din care 12.419 beneficiau de indemnizaţie de şomaj, iar 8542 erau neindemnizaţi.

De la 1 iulie
Sucevenii vor plăti mai mult pentru apa de la robinete
· La apa potabilă, creşterea este de 0,18 lei(fără TVA) pe metrul cub, tariful pentru canalizare fiind majorat, de asemenea, cu 0,26 lei(fără TVA) pe fiecare metru cub
Din luna iulie, beneficiarii suceveni ai serviciilor de apă şi canalizare furnizate de societatea de servicii comunale ACET vor trebui să scoată mai mulţi bani din portofel. Şi aceasta deoarece, printr-o hotărâre a Consiliului Local, luată în şedinţa ordinară de pe luna mai, tarifele la consumatorii casnici cunosc o majorare destul de consistentă. Astfel, la apa potabilă creşterea este de 0,18 lei(fără TVA), respectiv de la 2,47 lei pe metrul cub la 2,65 de lei pe metrul cub. Pentru canalizare saltul este de 0,26 lei(fără TVA), tariful pentru fiecare metru cub crescând de la 1,13 lei la 1,39 de lei. Decizia de ieri a consilierilor locali este urmare a unei hotărâri a Consiliului Judeţean de la finele săptămâna trecute, de introducere a tarifului unic la 7 unităţi de servicii comunale de sub gestiunea operatorului regional ACET. Este vorba despre cele din Suceava, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca, până acum în cele 7 unităţi administrativ-teritoriale preţurile la apă şi canalizare fiind diferite. Necesitatea introducerii tarifelor unice la cele două servicii este justificată prin aceea că aşa obligă prevederile contractului de delegare a gestiunii acestora către operatorul regional ACET, precum şi normele europene privind atragerea de finanţare pentru modernizarea sistemelor de apă şi canal în localităţile membre ale Asociaţiei Judeţene pentru Apă şi Canalizare(AJAC). Conform iniţiatorilor proiectului de hotărâre, noile tarife vor acoperi cheltuielile fixe şi de operare, redevenţa care se constituie în fond de întreţinere-dezvoltare, precum şi un nivel minim de rentabilitate a societăţilor care şi-au delegat serviciile către ACET.
Potrivit directorului general al societăţii de utilităţi comunale, Ştefan Groza, creşterea tarifelor este urmarea scăderii numărului de consumatori, mai ales a celor, industriali, dar şi scumpirii, în ultimul an, a materialelor, energiei, precum şi a altor imput-uri.

Administrator lăsat fără atestat pentru nereguli în folosirea fondurilor asociaţiei de proprietari
· Inspectorii primăriei au constat mai multe nereguli în ceea ce priveşte gestiunea de casă, cât şi la repartizarea facturilor pentru utilităţi
Un administrator de asociaţie de proprietari rămâne fără atestatul pentru ocuparea acestei funcţii. Aceasta după ce consilierii locali suceveni au hotărât în acest sens, în cauză fiind Gabriela Lungu, de la Asociaţia de proprietari H 10. Decizia este urmare a unui control de fond la această structură, efectuat de Serviciul „Asociaţii de proprietari” al executivului, în intervalul 15 martie 2010-15 aprilie 2010, prilej cu care s-au constat mai multe nereguli în ceea ce priveşte gestiunea de casă, cât şi la repartizarea facturilor pentru utilităţi.
Cu ocazia verificărilor s-a depistat neînregistrarea în registrul de casă, de către administratorul Gabriela Lungu, a unor chitanţe care totalizează aproximativ 2215 lei. De asemenea, inspectorii primăriei descoperit chitanţe înregistrate de câte 2 ori, precum şi alte asemenea formulare cu erori, suma reală de 60 lei, spre exemplu, fiind mărită prin adăugarea a încă unui zero. P de altă parte, în contabilitatea asociaţiei s-au identificat plăţi fără documente justificative către prestatori de servicii de reparaţii la interfon, subsol, coloana de apă rece sau ţeava comună.
Inspectorii Serviciului „Asociaţii de proprietari” au procedat la corectarea erorilor din registrul de casă, soldul fiind de circa 7132 de lei. Astfel, restanţele de 5126 lei către societatea de utilităţi comunale ACET, impozitul pe salariul administratorului, în valoare de 1326 de lei, precum şi alte datorii către furnizori vor fi suportate de către Asociaţia de proprietari H 10. „La data începerii verificărilor, administratorul Gabriela Lungu a dat un angajament pentru achitarea integrală a sumelor până la data de 30 aprilie 2010, acesta nefiind respectat. Pe 1 mai, dna Lungu mai avea de achitat către ACET suma de 3019 lei”, declară şeful Serviciului asociaţii de proprietari”, Mihai Hanceriuc.

În 2009,
În vistieria municipală s-au adunat doar puţin peste jumătate din veniturile scontate
Anul trecut s-a adunat un pic mai mult de jumătate din veniturile pe care administraţia locală suceveană miza. Cel puţin aşa rezultă din contul de execuţie a bugetului general al municipiului Suceava şi din situaţiile financiare anuale, aprobate ieri de aleşii locali.
Iniţial, bugetul municipiului Suceava a fost stabilit la 399,4 milioane lei, din care 286,9 milioane lei venituri proprii şi 112,4 lei prelevări de la bugetul central sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată şi subvenţiilor, inclusiv din transferuri, altele decât subvenţiile. Urmare a rectificărilor bugetare de pe toată întinderea lui 2009, prevederile bugetare definitive au ajuns la 413,5 milioane de lei. Potrivit contului de execuţie a bugetului local, din prevederile bugetare definitive, încasările efective s-au ridicat la 222,5 milioane de lei, adică la 53,80% din plan, iar cheltuielile au fost de doar 220,8 milioane de lei, adică de 53,39% din estimări.
La 31 decembrie 2009, în urma încasărilor şi plăţilor efectuate pe parcursul anului, municipiul Suceava a înregistrat un excedent de 1,63 milioane lei. Acesta survine sumelor intrate în puşculiţa bugetară graţie vânzării spaţiilor cu destinaţie medicală, fondurile urmând a fi orientate înspre realizarea unor proiecte de interes public în domeniul sanitar. Diferenţa de circa 439.137 lei va fi utilizată pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi cheltuielile anului 2010.

De la 1 ianuarie,
Toate taximetrele din Suceava vor avea culoarea galbenă
Aleşii locali au stabilit, în şedinţă ordinară, de noi reglementări referitoare la organizarea şi desfăşurarea transportului de persoane, mărfuri sau bunuri în regim taxi. Potrivit acestora, se va sancţiona cu amendă de la 100 la 500 de lei, staţionarea cu autovehiculul taxi, cu în lampa în poziţia „liber”, în scopul îmbarcării călătorilor în afara locurilor de aşteptare amenajate şi semnalizate corespunzător. Excepţie de la această regulă face situaţia în care conducătorul auto a luat o comandă prin dispecerat, stând pentru sosirea clientului. De asemenea, conform reglementărilor amintite, începând cu 1 ianuarie 2011 eliberarea autorizaţiilor este posibilă doar pentru autovehiculele taxi care vor avea culoarea galbenă, Pe de altă parte, de la 1 ianuarie 2013, toate maşinile care vor veni la vizarea autorizaţiilor vor avea această culoare, scopul fiind personalizarea acestora în trafic. În conformitate cu proaspetele prevederi, taximetriştii sunt obligaţi să ofere autorităţii de autorizare informaţiile solicitate pentru clarificări referitoare la structura cheltuielilor, demers necesar la modificarea sau ajustarea tarifelor de distanţă pentru serviciul de transport în regim taxi. Conducătorii auto autorizaţi vor avea obligaţia de a respecta nivelul tarifului de distanţă, stabilit prin hotărâre a Consiliului Local şi să notifice autoritatea de autorizare cu privire la intenţia de modificare sau ajustare a acestuia.

Reguli stricte la atribuirea autorizaţiilor pentru taximetrie
Primăria Suceava va atribui o serie de autorizaţii pentru practicarea serviciului de transport în regim taxi pe raza urbei reşedinţă de judeţ. „Datorită faptului că serie de transportatori au renunţat la autorizaţiile taxi, în momentul de faţă există autorizaţii taxi disponibile”, a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi.
Adjunctul şefului executivului local preciza, cu puţin timp în urmă, că o parte din retraşi s-au orientat înspre alte slujbe, alţii dintre ei au maşini prea vechi, iar posibilităţile financiare personale nu se ridică la nivelul reclamat de costurile înlocuirii autoturismului mai vechi de 10 ani cu unul nou sau cu altul cu mai puţin de 5 ani de viaţă. Viceprimarul Harşovschi mai arăta că atribuirea are la bază mai multe criterii, precum cele referitoare la vechimea autoturismului, calificarea acestuia în conformitate cu normele de poluare „euro”, volumul portbagajului, gradul de confort şi siguranţă, precum şicel referitor la vechimea transportatorului în acest domeniu. Atribuirea autorizaţiilor s-a făcut cu acordul asociaţiilor profesionale existente, în limita unui total de 370 de autoturisme care au capacitatea de a asigura şi minimul de taximetre necesare pe timp de noapte.
Şoferii pot să presteze activitatea de taximetrie, iar procedura de atribuire a noi autorizaţii pentru activităţi de transport în regim taxi şi de închiriere este declanşată doar în situaţia în care se decide majorarea numărului acestora din urmă prin hotărâre a Consiliului Local. Atunci când transportatorii autorizaţi renunţă la autorizaţiile taxi, dacă acestea sunt retrase, ori dacă numărul autorizaţiilor creşte în condiţiile legii, respectivele documentaţii de transport de persoane vor fi atribuite transportatorilor înscrişi în lista de aşteptare. În lista de aşteptare deschisă de autoritatea de autorizare, care este publică, orice transportator autorizat se poate înscrie o singură dată.

CET va fi trasă pe dreapta din martie anul viitor
· O nouă centrală de cogenerare de înaltă eficienţă, dimensionată pe necesarul real de căldură al Sucevei, va fi dată în funcţiune în maxim 3 ani de zile
Aleşii locali vor analiza, în şedinţa ordinară de astăzi, strategia de dezvoltare şi eficientizare a societăţii comerciale Termica prin atragerea capitalului privat. În principal, strategia se referă la identificarea unui investitor privat, care să construiască o nouă centrală de cogenerare de înaltă eficienţă, dimensionată pe necesarul real de căldură, obiectivul urmând a fi dat în funcţiune în maxim 3 ani de zile. În acelaşi timp, „revitalizate” vor fi vechile capacităţi de producerea a energiei termice din fosta zonă industrială Burdujeni, acestea intrând în reparaţii capitale. În aceste condiţii, din martie 2011 se va renunţa la instalaţiile centralei electrotermice(CET), măsură ce va fi luată funcţie de modul în care la Termica se va implica sectorul privat şi de rezultatele economice de până atunci. „În cazul în care se finalizează cu succes ambele acţiuni de eficientizare, atât realizarea noii centrale, cât şi continuarea asigurării energiei termice din CET pe cărbune, este posibilă preluarea majorităţii personalului actual. În contextul realităţii economice actuale se va implementa o politică de personal adecvată surselor care vor rămâne în funcţiune, prin diminuarea etapizată, funcţie de instalaţiile existente”, arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre, primarul Ion Lungu. Ambele acţiuni se raliază iniţiativelor lansate la nivel guvernamental, precum şi liniilor directoare ale strategiei naţionale privind sistemele de termoficare în sistem centralizat. În 10 aprilie şi 29 mai anul trecut au fost organizate două licitaţii de înstrăinare a pachetului de acţiuni de la Termica, însă la acesta nu s-a prezenta niciun doritor. Viitorul proprietar al firmei de termoficare trebuia să scoată din buzunar 18,3 milioane de euro contravaloarea pachetului de acţiuni, aproximativ 12 milioane de euro datorii ale Termica la bănci, precum şi 35 de milioane de euro pentru investiţii de mediu.

Drepturile salariale ale cadrelor didactice, asigurate doar până la finele lui septembrie
· Pentru ultimele 3 luni ale lui 2010 mai rămân doar 191.600 de lei
Bugetul municipal este rectificat cu suma de 2,54 milioane lei, demers justificat de alocarea sumei respective de la centru. Demersul are loc potrivit prevederilor HG nr.369/2010 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev sau preşcolar, suplimentarea provenind din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru susţinerea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, şi municipiilor pe anul în curs. Fondurile disponibilizate de la bugetul de stat iau calea finanţării cheltuielilor cu salariile, sporurile indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege în sistemul de învăţământ din reşedinţa de judeţ. Astfel, 2,35 milioane lei vor fi destinate acoperirii necesarului din trimestrul al treilea al anului, în timp ce pentru ultimele 3 luni ale lui 2010 mai rămân doar 191.600 de lei.
Recent, şeful executivului local, Ion Lungu, declara că, deocamdată, primăria se află la zi cu plăţile personalului din învăţământ, domnia sa reliefând că deficitul de până la finele anului va putea fi apreciat doar o dată cu rectificativul de la Ministerul Educaţiei. Edilul şef sucevean critica finanţarea „per capita” a învăţământului, relevând că şcolile cu multe cadre didactice sunt puse într-o poziţie financiară defavorabilă faţă de grădiniţe cu educatori puţini, dar cu preşcolari din abundenţă

Încă 42 de suceveni subvenţionaţi de primărie la reabilitarea termică a blocurilor
· Primăria vine în contul acestora cu un total de 47.810 lei
Aleşii locali var putea aproba, în şedinţa ordinară de astăzi, facilităţi financiare pentru familiile sau persoanele singure nevoiaşe care nu îşi pot onora partea de lor de contribuţie la programul de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe. Este vorba despre 42 proprietari de apartamente, plata parţială sau integrală a sumelor cu care aceştia trebuie să participe fiind suportată de la bugetul local. Aceştia locuiesc în 8 blocuri a căror anvelopare a fost finalizată acum aproape o lună, 14 beneficiari având parte de scutire de 25%, 16 de 50%, iar restul de 100%, primăria venind în contul acestora cu un total de 47.810 lei.
Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, sucevenii cu venituri lunare de sub 600 de lei pe familie nu contribuie cu niciun leu; cei ce realizează între 600 şi 800 de lei achită doar 50% din partea ce le revine, cei cu venituri de 800 până la 1000 de lei plătind doar 25% din suma ce le revenea. Reabilitarea termică este finanţată în proporţie de 50% de la bugetul de stat, de 30% de la bugetul local şi de 20% de la beneficiari. Programul naţional privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe urmăreşte reducerea consumului de energie şi asigurarea unui climat termic corespunzător în interiorul apartamentelor.

Scutiri de penalităţi de peste 70.000 de lei pentru facturi de încălzire neachitate la timp
Un număr de 51 de familii sucevene scapă de majorările de întârziere la plata serviciilor de încălzire şi apă caldă. Aceasta dacă plenul aleşilor locali va fi de acord cu anularea penalităţilor aferente debitelor achitate la zi către asociaţiile de proprietari şi reprezentând contravaloarea facturilor la consumul de energie termică.
Măsura a fost luată prima dată în 2005, după ce, din cauza numărului ridicat de facturi restante, Termica a sistat serviciul de alimentare cu agent termic a zeci de asociaţii de pe raza urbei. În vederea evitării debranşării, numeroşi datornici au contractat credite prin care şi-au onorat obligaţiile financiare către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică. Banii nu le-au ajuns însă şi pentru achitarea penalităţilor de întârziere, drept pentru care conducerea executivului a venit cu propunerea de anulare a acestora.
În acest an, ca urmare a situaţiei materiale precare, mii de familii din reşedinţa de judeţ nu şi-au onorat obligaţiile financiare pentru serviciile livrate. Suma totală cu titlu de penalităţi scutită de la plată se ridică la peste 70.000 de lei, de cea mai mare „ştergere”, de 5180 de lei, beneficiind o proprietară de pe strada „Muncii” din cartierul Burdijeni. De menţionat este faptul că pentru a beneficia de această facilitate, consumatorii vizaţi trebuie să-şi achite restanţele la zi, iar în urma unei anchete sociale să rezulte că aceştia au cu adevărat probleme financiare.

PRM Suceava cere judecarea celor care se fac vinovaţi de distrugerea economiei naţionale
Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare atrage atenţia asupra eşuării marilor privatizări din România şi a neseriozităţii investitorilor respectivi. Vicepreşedintele Marcel Murariu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că este bine ştiut că nici o ţară din lume nu renunţă la sectoarele de importanţă strategică şi că statul nu-şi ia niciodată în totalitate mâna protectoare de pe acestea. Dl Murariu este de părere că România este cunoscută drept teren al ingineriilor dubioase de tot felul, mulţi dintre aşa zişii investitori strategici, nefăcând altceva decât să profite cât mai mult, după care au părăsit unităţile, fără a fi traşi la răspundere. „Politica de privatizare cu orice preţ a activelor rentabile s-a dovedit a fi, aproape fără excepţie, de-a dreptul catastrofală. Ne întrebăm dacă oare, în România, statul este un prost gospodar ori se dovedeşte incapabil să înţeleagă importanţa capitală a acestor principii elementare? Ne punem, de asemenea, întrebarea, de ce a fost obligatorie privatizarea Băncii Comerciale Române, unitate aducătoare de profit, bani atât de necesari bugetului naţional secătuit?”, s-a întrebat retoric dl Murariu, menţionând că vândute au fost rezervele de petrol şi gaze, precum şi sistemul de producere a energiei electrice, tarifele la acestea fiind stabilite după bunul plac al companiilor externe. Vicepreşedintele PRM Suceava crede că Guvernul trebuie să revadă modul de privatizare a fostelor întreprinderi de stat şi să se ia măsuri drastice acolo unde legea a fost încălcată. „După 20 de ani de capitalism sălbatic, ţara noastră a ajuns într-o situaţie jalnică. De aceea, cei care se fac vinovaţi de distrugerea economiei naţionale trebuie judecaţi şi pedepsiţi”, a conchis Marcel Murariu.

Lucrările ISPA cad la testul ploilor
· Din cauza nerespectării tehnologiei specifice, asfaltul s-a scufundat, iar prundişul a fost dus la vale de şuvoaie
Constructorii din cadrul Programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare din municipiul Suceava au fost admonestaţi, ieri, în cadrul comandamentului de la sediul primăriei, pentru proasta calitate a demersurilor de aducere la starea iniţială a terenului supus anterior săpăturilor. Viceprimarul Viorel Seredenciuc le-a reproşat oficialilor societăţilor constructoare că tehnologia specifică nu a fost respectată, asfaltul scufundându-se, iar prundişul fiind dus la vale de şuvoaie. „Săptămâna trecută a fost momentul adevărului în ceea ce priveşte refacerea carosabilului după lucrările ISPA. În urma ploilor au apărut multe locuri în care carosabilul s-a lăsat, iar în alte perimetre pietrişul a fost spălat. Insistenţa noastră este ca infrastructura afectată să fie refăcută, astfel încât să se poată circula pe străzile din oraş”, precizează dl Seredinciuc. Adjunctul şefului administraţiei locale şi-a exprimat speranţa că ritmul execuţiei va creşte o dată cu ameliorarea vremii, în zilele care vin, împreună cu responsabilii societăţii de utilităţi comunale ACET, urmând a fi identificate zonele care au avut de suferit de pe urma averselor. Viceprimarul Seredenciuc spune că dacă nu-şi vor face treaba, constructorii de la reţelele de apă şi canalizare riscă şi măsuri punitive. „Îi lăsăm să-şi facă treaba, dar dacă nu vor respecta câteva reguli, unele dintre ele şi de bun simţ, vom aplica şi amenzi”, relevă dl Seredenciuc, Viceprimarul precizează că acestea din urmă nu se referă la neîncadrarea în graficele ale căror termene limită expiră începând cu luna următoare, ci doar la aspectele legate de neaducerea terenului la starea de dinaintea intervenţiilor. În ceea ce priveşte, intensificarea ritmului lucrărilor prin prelungirea programului sau organizarea muncii în schimburi, oficialii constructorilor Pfeiffer şi TMUCB au invocat reglementările europene restrictive. „Dumnealor au spus că se integrează în regimul de lucru european, potrivit căruia nu pot să lucreze în mai multe schimburi”, a explicat Viorel Seredenciuc.

Inspectorii primăriei, pe urmele celor care îşi duc molozul din renovare la containere
· Persoanele care vor fi surprinse în această postură vor fi sancţionate contravenţional, amenda ajungând până la 2500 de lei
Conducerea administraţiei locale avertizează pe sucevenii care fac renovări în apartamente sau case individuale să nu mai arunce resturile din construcţii în containerele de colectare a deşeurilor menajere. Avertismentul aparţine viceprimarului Lucian Harşovschi, care a declarat ieri, că persoanele care vor fi surprinse în această postură vor fi sancţionate contravenţional, amenda ajungând până la 2500 de lei. „În municipiul Suceava oamenii s-au învăţat să facă demolări şi să arunce molozul la buncărele de gunoi. Acest lucru nu este legal şi, pe viitor, vom face verificări, iar persoanele identificate vor fi amendate”, pune în vedere dl Harşovschi. Potrivit unei adrese a Administraţiei fondului de mediu, de la 1 iulie este obligatoriu ca 15% din deşeurile rezultate din activitatea casnică să fie colectate selectiv, respectiv pe categorii de resturi. În caz contrar, pentru procentele nerealizate, administrativul local va fi sancţionat cu o penalizare de 100 de lei pe fiecare tonă neselectată. „Prin urmare, la cât colectăm noi în momentul de faţă, dacă nu selectăm nimic, ar trebui să achităm, către Administraţia fondului de mediu, aproximativ 45.000 de lei pe lună”, subliniază adjunctul şefului executivului municipal, reamintindu-le sucevenilor că molozul poate fi transportat pe platforma închisă a urbei reşedinţă de pe Mirăuţi. Pe cele circa 22 de auto-speciale, cu 122 de tone, care zilnic sunt transportate pe rampa de deşeuri menajere de la Fălticeni, lucrătorii firmei de salubritate Rosal au reuşit să facă o preselectare de materiale recuperabile de circa 10%. La aceasta se adaugă încă 15% deşeuri din activităţi de renovare şi construcţii, fapt care face ca, deocamdată, Suceava să scape de represaliile pecuniare ale Administraţiei fondului de mediu. „Fac apel la populaţie să colecteze selectiv deşeurile, în acele containere speciale pentru hârtie şi pet-uri, altfel, toată lumea va fi trebui să plătească mai mult pentru transportul gunoiului”, explică Lucian Harşovschi.
Municipiul are 130 de puncte amenajate pentru adunarea selectivă a deşeurilor reciclabibile.

Flutur cere fiscului şi poliţiei să combată evaziunea şi infracţiunile economico-financiare
· Solicitarea este motivată de criza economică prin care ţara trece, dl. Flutur adăugând că este necesară o stimulare a plăţilor, dar şi reducerea muncii la negru
Conducerea administraţiei judeţene cere Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean să se implice mai mult în combaterea evaziunii fiscale, respectiv a infracţiunilor economico-financiară. Apelul a fost făcut de şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, cu prilejul prezentării unui raport al activităţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică(ATOP) pe primul trimestru al anului, solicitarea fiind motivată de criza economică prin care ţara trece. „Trecem printr-o perioadă grea – ştiu că vi se cere şi de la Bucureşti – şi cu toţii suntem de acord că atât poliţia, cât şi fiscul, trebuie să intensifice acţiunile privind combaterea evaziunii fiscale”, s-a adresat dl. Flutur responsabililor celor două instituţii, adăugând că este necesară şi o stimulare a plăţilor, dar şi reducerea muncii la negru. Pe acelaşi fond al fenomenelor specifice crizei, preşedintele Consiliul Judeţean a pus accent şi pe creşterea siguranţei cetăţeanului. „Autorităţile judeţene şi locale trebuie să ceară acţiuni pe linia creşterii siguranţei cetăţeanului, inclusiv prin poliţia de proximitate. Trebuie asigurat confortul cetăţeanului, de aceea este necesară vigilenţă, ia cei abilitaţi să fie la datorie”, a explicat Gheorghe Flutur. Preşedintele ATOP, Petru Carcalete a apreciat activitatea lucrătorilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean, enumerând unele rezultate pe care le-a catalogat ca fiind excepţionale. Astfel, IPJ se situează pe locul 11, deasupra mediei pe ţară, la infracţiunile economico-financiare în care s-a declanşat urmărirea penală, aceeaşi poziţie fiind deţinută şi la infracţiunile la Codul silvic şi fals, precum şi la totalul faptelor penale soluţionate. De asemenea, Suceava deţine locul 3 la nivel naţional în ceea ce priveşte constatările în domeniul criminalităţii care aduce atingere unor activităţi de interes public. Totodată, a exemplificat şeful ATOP, la infracţiunile judiciare în care s-a început urmărirea penală IPJ Suceava este pe poziţia a 42-a din totalul de 42, iar la cele contra patrimoniului pe locul 41. „Aceasta înseamnă că poliţia din judeţul Suceava îşi face treaba, stăpânind fenomenul infracţional”, a subliniat Petru Carcalete.

Primăria cesionează creanţe pentru stocurile de cărbune de la Termica
· Urmează o iarnă grea şi pentru că nu se ştie cum va evolua criza financiară, cea mai bună soluţie este aprovizionarea din timp
Municipalitatea suceveană salută intenţia Guvernului de a menţine, până la finele anului 2010, subvenţia de 45% la constituirea stocurilor de combustibili la producătorii de agent termic destinat încălzirii locuinţelor, potrivit OG nr. 36. Primarul Ion Lungu spune că, pe fondul crizei financiare, Termica va demara din timp procedurile pentru achiziţionarea cărbunelui. Firma suceveană de termoficare în sistem centralizat are nevoie de 130.000 de tone de huilă, alte 15.000 tone rămânând în depozite din iarna 2009-2010. „În măsura în care vom reuşi ca până la începutul sezonul rece să avem această cantitate de cărbune în curte va fi un lucru bun, pentru că urmează o iarnă grea, iar criza financiară nu se ştie cum va evolua. De aceea cred că cea mai bună soluţie este constituirea din timp a stocurilor, în vederea asigurării încălzirii sucevenilor”, relevă ocupantul fotoliului din Areni. Dl. Lungu subliniază că, în următoarea perioadă va fi ţinută licitaţia pentru aprovizionare, primăria participând în solidar cu Termica la finanţarea cantităţilor de combustibili necesare. „Nu vom garanta un eventual credit, cea mai probabilă fiind o cesiune de creanţe de la primăriei către Termica, în acel contrat cu un potenţial furnizor de cărbune”, a precizat edilul şef Ion Lungu, menţionând că administraţia locală are la producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic datorii de 25 de milioane de lei.

Scumpire cu 10% a preţului energiei termice consumate de populaţie
· De la bugetul local se vor acorda ajutoare pentru familiile sau persoanele cu probleme financiare grave
Tariful de referinţă la agentul termic pentru încălzirea apartamentelor şi prepararea apei calde destinate consumului populaţiei din municipiul Suceava va creşte cu 10%, anunţă primarul Ion Lungu. Edilul şef spune că va propune Consiliului Local aprobarea unei hotărâri în acest sens, dl Lungu precizând că nu este de acord cu tăierea integrală a subvenţionării diferenţei dintre costul real al producerii gigacaloriei şi cel achitat de beneficiarii casnici. Aceasta ar însemna ca racordaţii la sistemul centralizat municipal de termoficare să scoată din buzunar circa 380 de lei pentru fiecare gigacalorie, inclusiv cel puţin o dublare a facturilor la căldură, situaţie în care la Termica şi primărie ar apărea grave blocaje financiare. Şeful municipalităţii sucevene arată că, în condiţiile în care iniţiativa sa va trece de legislativul local, consumatorii casnici vor achita 195 de lei pe fiecare gigacalorie în loc de 178 de lei pe gigacalorie în prezent, un preţ considera destul de acceptabil.
Pe de altă parte, primarul precizează că, şi în această iarnă, potrivit celor mai recente semnale de la Guvern, pensionarii, şomerii şi persoanele cu handicap vor beneficia de sprijin financiar la încălzire şi că, de asemenea, de la bugetul local se vor acorda ajutoare pentru familiile sau persoanele cu probleme financiare grave. „În măsura în care vom majora preţul gigacaloriei cu 10%, intenţionăm să intrăm în Consiliul Local, şi, pe anumite tranşe de venituri, să acordăm sprijin financiar pentru categoriile cele mai defavorizate”, pune în vedere edilul şef Ion Lungu.

Prima celulă a depozitului ecologic de deşeuri de la Moara ar putea fi construită până la finele anului
În zile care vin se va semna contractul de execuţie al gropii ecologice de deşeuri menajere de la Moara, de lângă municipiul Suceava, condiţii în care, până la finele acestui an, măcar o parte a obiectivului ar putea fi dat în folosinţă. Anunţul este făcut de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care precizează că săptămâna trecută Ministerul Mediului şi Pădurilor şi-a dat avizul asupra studiului de fezabilitate al întregului sistem integrat de gestionare a deşeurilor din judeţul Suceava. În avizul forului ministerial din capitală se precizează că eventualele modificări ale studiului de fezabilitate nu vor afecta construirea centrului de management al deşeurilor de la Moara, precizarea care lasă cale liberă semnării contractul cu firma câştigătoare a licitaţiei, Alpine Bau GmbH Wals. „Avem organizată licitaţia, încă nu s-a semnat contractul, dar dorim ca cest demers să aibă loc cât mai rapid. Aceasta înseamnă ca în 6 luni de aici încolo, până în toamnă târziu, să finalizăm lucrările de la Moara şi să putem duce deşeurile în această locaţie”, reliefează şeful administraţiei judeţene, adăugând că, în consecinţă, municipiul Suceava nu va fi silit să-şi mai transporte gunoiul pe platforma de la Botoşani, aşa cum în prezent se preconizează că se va întâmpla de 16 iulie, după închiderea rampei de la Fălticeni.
Judeţul Suceava, prin Consiliul Judeţean Suceava, este beneficiarul Proiectului ISPA privind întocmirea documentaţiilor aferente Sistemului de management integrat al deşeurilor necesare obţinerii finanţării de aproape 48 de milioane de euro din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Sectorial(POS) Mediu. Consultanţa şi proiectarea au fost atribuite, de către Ministerul Mediului şi Pădurilor, consorţiului de firme C&E, Poyry şi Louis Berger. Consiliul Judeţean a ţinut procedurile de licitaţie pentru lucrărilor de la prima celulă a depozitului ecologic de la Moara, cât şi pentru asistenţa tehnică de supraveghere a contractelor de execuţie. Demersurile survin obligaţiei respectării termenelor de închidere a tuturor gropilor de deşeuri din mediul rural, lucru realizat de la 16 iulie 2009, dar şi de sistare a depozitării resturilor urbane pe rampele de la Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Siret, iar de la 16 iulie 2010 şi pe platforma de la Fălticeni. „Suntem contra-cronometru pe drumul deschiderii a unei capacităţi care să primească deşeurile menajere, la această dată majoritatea localităţilor fiind obligate să ducă deşeurile fie la Gura Humorului sau Fălticeni, fie la Cîmpulung Moldovenesc”, a conchis şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur.

Ziua internaţională a biodiversităţii
APM a luat în custodie rezervaţiile Fâneţele seculare Ponoare şi Frumoasa
· Judeţul Suceava are 27 rezervaţii naturale cu o suprafaţă totală de 5248,3 de hectare
În week-end, de Ziua internaţională a biodiversităţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, în calitate de partener al instituţiilor de învăţământ în cadrul Programului internaţional eco-şcoală, a participat la numeroase activităţi de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la păstrarea curăţeniei localităţilor şi promovarea comportamentului civilizat faţă de mediul înconjurător.
Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Implementare politici de mediu”, spune că APM acordă o atenţie sporită acestui domeniu, mai ales că judeţul are o zestre de 27 rezervaţii naturale cu o suprafaţă totală de 5248,3 de hectare. „Faptul că, recent, APM Suceava a câştigat atribuirea în custodie rezervaţiilor Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa, constituie un prim pas în susţinerea angajării instituţiei noastre în acest domeniu. Printr-o colaborare efectivă cu instituţiile de învăţământ, cu ONG-urile, cu toate autorităţile administraţiei publice, ne vom implica în acţiuni comune în vederea protejării mediului înconjurător, conştienţi fiind că fără acestea nici un progres tehnic sau economic nu are şanse la continuitate, nu are viitor”, relevă dl Cocriş.
Anul 2010 este declarat Anul internaţional al biodivesităţii, sărbătorirea varietăţii de specii de plante şi animale care trăiesc într-un anumit habitat fiind pe 22 mai 1992, când s-a adoptat textul Convenţiei pentru diversitate biologică, de la Nairobi, Kenia. „Faptul că judeţul Suceava are cel mai mare număr de eco-şcoli din ţară denotă că acţiunile educative şi-au atins în mare măsură scopul, iar prin exemplul copiilor, al tinerilor de toate vârstele, se poate ajunge mai uşor la remodelarea conştiinţei civice a adulţilor, la crearea unui parteneriat între om şi natură, ca prim pas în asigurarea dezvoltării durabile a societăţii”, arată Iluţă Cocriş.

Sucevenii, solicitaţi să presteze ca stagiari la îngrijirea animalelor din Danemarca
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă că sucevenii amatori au la dispoziţie, în această perioadă, o ofertă de 132 de locuri de muncă în străinătate. Astfel, angajatorii din Danemarca solicită un tâmplar, un zugrav şi 30 de stagiari pentru îngrijirea animalelor; cei din Marea Britanie cer 10 farmacişti; italienii vor 6 muncitori în bucătărie; iar suedezii sunt interesaţi de un medic chirurg. Cea mai consistentă ofertă de job-uri aparţine ciprioţilor, ale căror firme au un deficit de 19 sudori, 4 brutari, 4 strungari, 3 operatori chimişti, 6 îngrijitori de persoane în vârstă, 4 desenatori tehnici, 3 electromecanici reparaţii moto-stivuitor, 4 mecanici moto-stivuitor, 6 farmacişti, 3 operatori pe maşină de produse farmaceutice, 4 ingineri mecanici, 3 medici generalişti, 5 asistente medicale şi 2 frigotehnişti. De asemenea, nu este de neglijat nici solicitarea angajatorilor din Bulgaria, care sunt în căutarea a 30 recepţioneri informaţii clienţi.De asemenea, până joi, în judeţul Suceava sunt disponibile 136 de locuri de muncă, dintre care 20 pentru muncitori necalificaţi la ambalarea produselor solide şi semi-solide, 16 pentru confecţioneri-asamblori de articole textile, iar 10 sunt destinate muncitorilor necalificaţi în silvicultură. Totodată, operatorii economici suceveni vor să angajeze 7 şoferi de autobuz, 5 şoferi de autocamioane şi maşini de mare tonaj, 4 tâmplari universali, 4 cameriste de hotel, dar şi 4 muncitori necalificaţi în pescuit şi vânătoare. În aceste zile o slujbă şi-ar putea găsi şi un director de societate comercială agricolă, un programator, un inginer electrotehnist, un inginer de sunet, un inginer în domeniul autovehiculelor rutiere, un inginer specializat în tricotaje-confecţii şi un consilier pentru îndrumare şi formare profesională.

PRM Suceava decretează:
Criză fără precedent în agricultură
Agricultura românească, inclusiv cea a suceveană, trece printr-o criză profundă, acest sector al economiei naţionale fiind la mare distanţă de standardele europene, atrage atenţia conducerea organizaţiei judeţean a PRM Suceava. Vicepreşedintele Marcel Morariu a reliefat, într-o conferinţă de presă, că dezideratele europene nu pot fi nici pe departe atinse în condiţiile în care doar 0,3% din gospodăriile ţărăneşti sunt performante, în timp ce 70% dintre ele funcţionează la limita subzistenţei. Pe de altă parte, relevă viceliderul judeţean al PRM, suprafaţa medie a unei exploataţii este de maxim 3 hectare, iar despre dotare tehnică modernă nici nu se poate vorbi. „Familiile respective ară pământul cu plugul tras de cai sau de boi, iar produsele obţinute nu i-au calea pieţei, ci sunt destinate auto-consumului. Astfel, cu greu se poate relua ciclul agricol, în condiţiile în care preţul combustibililor, îngrăşămintelor şi pesticidelor cresc tot timpul. Ca să nu mai vorbim despre cele ale tractoarelor şi utilajelor agricole, care devin inaccesibile. Legea fondului funciar din 1990 a dus la fărâmiţarea excesivă a suprafeţei agricole şi vinovată de acest lucru se face şi o bună parte a actualilor oameni politici”, subliniază dl Murariu. Marcel Murariu evidenţiază că importurile de produse agricole au crescut de la an la an, de peste graniţe fiind aduse legume şi fructe care ar trebui să se găsească din belşug în România. Spre deosebire de ţara noastră, susţine Marcel Murariu, membrele UE practică un sistem extrem de consistent de susţinere a fermierilor, subvenţiile acoperind în jur de 40% din costuri. „La noi se taie şi cel câteva sute de lei la hectar, lăsându-i pe agricultori fără niciun suport financiar”, explică Marcel Murariu, vicepreşedinte al organizaţie judeţean a PRM Suceava.

Judeţul Suceava-40 de luni de la intrarea României în UE
Sâmbăta viitoare, la Centrul economic „Bucovina” de lângă Aeroportul „Ştefan cel Mare” se va ţine şedinţa Consiliului Euroregiunii „Prutul de Sus”, din această din urmă structură făcând parte, pe lângă judeţele din nord-estul României, mia multe raioane din Republica Moldova, precum şi regiunile Ivanofrankovsk şi Cernăuţi din Ucraina.
Cu acest prilej, preşedinţia euroregiunii va fi preluată de judeţul Suceava, pe agenda de lucru a întrunirii fiind teme legate de gestionarea transfrontalieră a factorilor de mediu, căile de transport, turism, dar şi de constituirea unui forum al oamenilor de afaceri, organism care, cu implicarea camerelor de comerţ. IMM şi asociaţilor profesionale, va avea menirea de a contribui la intensificarea relaţiilor economice trilaterale.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, anunţă că Biroul regional va face şi o informare privind depunerea şi implementarea proiectelor transfrontaliere din cadrul Programului Operaţional Comun(POC). Şeful administraţiei judeţene sucevene arată că, în mod inedit, participanţilor li se vor prezenta şi o evoluţie a judeţului Suceava în cele 40 de luni de când România este membru al Uniunii Europene. „Vom prezenta un catalog al celor 40 de luni de când suntem membri ai Uniunii Europene, în principal în ceea ce priveşte realizări le pe fonduri europene”, a explicat dl Flutur.
La şedinţa Consiliului Euroregiunii „Prutul de Sus”, prilej cu care Judeţul Suceava va prelua ştafeta de la Regiunea Cernăuţi, sunt aşteptaţi circa 100 de participanţi, de la nivelul cel mai înalt al executivelor celor 3 ţări, printre care miniştri ai mediului, transporturilor, dezvoltării regionale, culturii şi turismului. Invitat este primul ministru al României, Emil Boc, primul ministrul al Republicii Moldova, Vlad Filat, precum şi vicepremierii din Ucraina şi Moldova.
La Centrul economic „Bucovina” urmează funcţiona Secretariatul Consiliului Euroregiunii Prutul de Sus, precum şi comisiile de specialitate ale acestei din urmă structuri.

Complexul muzeal „Bucovina” se transformă în Muzeul „Bucovinei”
· Revenirea la un mai vechi nume purtat de instituţia judeţeană este considerată o reparaţie morală obligatorie, patrimoniul muzeelor sucevene reflectând, în mare parte, istoria Moldovei şi cea regională
Complexul muzeal „Bucovina” va purta denumirea de Muzeul „Bucovinei”. Aşa au decis ieri aleşii judeţeni întruniţi în şedinţă ordinară şi care au luat în calcul susţinerile potrivit cărora actuala denumire este depăşită, nemaifiind corespunzătoare patrimoniului mobil şi imobil, precum şi realităţilor contemporane. Revenirea la un mai vechi nume purtat de instituţia judeţeană este justificată şi prin aceea că patrimoniul muzeelor sucevene reflectă în mare parte istoria Moldovei şi cea regională, piesele cele mai importante fiind concentrate pe două direcţii: evul mediu şi istoria Bucovinei.
De asemenea, aflate în fostele limite ale Bucovinei istorice, muzeele sucevene sunt legate organic de istoria acestei provincii şi de personalităţile sale, excepţie făcând doar două case memoriale. Totodată, potrivit expunerii la proiectul de schimbare a denumirii, patrimoniul instituţiei, de aproape 400.000 de piese, justifică denumirea de Muzeu al Bucovinei, întrucât o parte importantă a patrimoniului cultural mobil se încadrează în categoria „tezaur”; Muzeul de istorie reflectă Moldova medievală şi Bucovina; Muzeul satului cuprinde, cu două excepţii, obiective care ilustrează doar Bucovina, iar Muzeul de ştiinţele naturii are, în proporţie ridicată, tematica şi, evident, patrimoniul mobil, legate de Bucovina. În componenţa actualului Complex muzeal „Bucovina” intră Muzeul de istorie, Muzeul de ştiinţele naturii, Muzeul etnografic, Muzeul satului bucovinean, Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul de istorie Siret, Fondul documentar „Simion Florea Marian”, Muzeul „Ciprian Porumbescu”, Casa memorială „Ciprian Porumbescu”, Casa memorială „Nicolae Labiş” Mălini, Casa memorială „Eusebiu Camilar” Udeşti, Casa etnografică Solca, Casa etnografică Bilca, Laboratorul zonal de restaurare şi Laboratorul de conservare - restaurare etnografie. „Patrimoniul instituţiei se află într-un amplu proces de clasare, pentru a se putea efectua clasificarea. Toate acestea conduc la concluzia că titulatura de , se justifică şi reprezintă o reparaţie morală obligatorie”, se evidenţiază în expunerea de motive, semnată de vicepreşedintele Consiliul Judeţean, Vasile Ilie.

Anul trecut,
O cincime din veniturile estimate au ocolit puşculiţa judeţeană
· Cauza: dificultăţile întâmpinate în vânzarea unor bunuri din domeniul privat al judeţului
Doar patru cincimi din veniturile planificate au ajuns anul trecut în vistieria bugetară judeţeană. Aşa reliefează conturile de execuţie şi situaţiile financiare anuale ale judeţului Suceava pe anul 2009, aprobate ieri, în şedinţa Consiliului Judeţean. Potrivit datelor amintite, anul trecut execuţia bugetului propriu judeţean s-a încheiat cu realizări de 81,59% la partea de venituri şi de 79,28% pe cea de cheltuieli.
Veniturile totale prevăzute în buget pe 2009 au fost de 357,1 milioane lei, în timp ce suma adunată s-a ridicat la 291,4 milioane lei, adică 50,2 milioane lei venituri proprii, 133,9 milioane lei defalcări din TVA, 78,2 milioane lei subvenţii şi 28,8 milioane lei sume primite pentru derularea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, reprezentând, în principal, prefinanţări. „Nerealizarea veniturilor la nivelul prognozat este cauzată, în principal, de neîncasarea veniturilor din capital, neîncasare care are la bază dificultăţilor întâmpinate în vânzarea unor bunuri din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. În ceea ce priveşte cheltuielile, faţă de 357,1 milioane lei prinse în buget, execuţia este 283,1 milioane lei, rămânând nefolosite circa 74 milioane de lei. La finele lui 2009 s-a înregistrat un excedent de casă de 8,2 milioane lei, sumă rezultată din surplusul de fonduri externe nerambursabile de 11,7 milioane lei, inclusiv din deficitul aferent activităţii curente de 3,5 milioane lei, acesta din urmă acoperit fiind din fondul de rulment. „Concluzionând asupra modului cum s-a derulat exerciţiul bugetar în anul 2009, se poate aprecia că acesta a reuşit să asigure în general o funcţionare normală a unităţilor direct subordonate Consiliului Judeţean Suceava”, se precizează în proiectul de hotărâre.

Preţ unic la apă şi canalizare în 7 localităţi urbane din judeţ
· ACET nu a scăpat ocazia şi a majorat uşor şi tarifele
Operatorii din mai multe localităţi urbane din judeţ vor practica servicii similare la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare-epurare. Astfel, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat ieri în şedinţă ordinară de către aleşii judeţeni, de la 1 iulie 7 unităţi de servicii comunale de sub gestiunea operatorului regional ACET vor livra un metru cub de apă potabilă la preţul de 2,65 de lei(mai puţin TVA), iar pentru apa aruncată la canal, în vederea epurării, vor percepe 1,39 lei(fără TVA) pe metrul cub. Cu acest prilej, tarifele au suferit şi o uşoară creştere, media ponderată calculată la nivelul celor 7 oraşe fiind, anterior şedinţei, de 2,4 lei(fără TVA) la apă şi de 1,16 lei(fără TVA) la canalizare. Potrivit directorului general al societăţii de utilităţi comunale, Ştefan Groza, creşterea este urmarea scăderii numărului de consumatori, mai ales a celor, industriali, dar şi scumpirii, în ultimul an, a materialelor, energiei , precum şi a altor imput-uri.
Necesitatea introducerii tarifelor unice la cele două servicii este justificată prin aceea că aşa obligă prevederile contractului de delegare a gestiunii acestora către operatorul regional ACET, la această dată în cele 7 unităţi administrativ-teritoriale preţurile la apă şi canalizare fiind diferite. Potrivit iniţiatorilor proiectului de hotărâre, noile tarife vor acoperi cheltuielile fixe şi de operare, redevenţa care se constituie în fond de întreţinere-dezvoltare, precum şi un nivel minim de rentabilitate a societăţilor care şi-au delegat serviciile către ACET şi care fac parte din Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare(AJAC). Este vorba despre cele din Suceava, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur a declarat că judeţul Suceava are circa 200.000 de abonaţi la servicii de apă şi canalizare şi că, în continuare, în cadrul Programului Operaţional Sectorial(POS) urmează a fi derulat un proiect de extindere şi modernizare a reţelelor în valoare de 120 de milioane de euro. Acesta din urmă vizează un număr de 5 aglomerări urbane, după încheierea lucrărilor în sistem urmând intra încă aproximativ 100.000 de consumatori.
Până acum, în municipiul Suceava populaţia plăteşte 2,94 lei(inclusiv TVA) pe metrul cub de apă potabilă şi 1,34 lei(inclusiv TVA) pentru metrul cub de apă deversată la canal, ultima majorare fiind făcută la 1 august 2009.

Din lipsă de bani,
Arhiepiscopia renunţă la imobilul gratuit pentru amenajarea Muzeului religiilor
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor renunţă la un imobil proprietate publică a judeţului, pe care l-a primit în folosinţă gratuită de la Consiliul Judeţean. Transferul a fost statuat printr-o hotărâre a deliberativului judeţean din septembrie 2009, la acea dată Arhiepiscopia intenţionând ca, în locaţia de pe strada Sucevei din municipiul Fălticeni, să amenajeze un centru cultural-social, respectiv un muzeu al religiilor. Demersul înaltei instituţii bisericeşti este motivat prin aceea că aceasta nu mai dispune de fondurile necesare. „Revenim la solicitarea de dare în folosinţă gratuită a imobilelor şi terenului aferent de pe strada Sucevei nr. 47 din municipiul Fălticeni, pentru construirea unui centru cultural-social, anunţând că nu se mai poate realiza acest proiect, întrucât nu avem suportul financiar necesar”, se arată într-o adresă a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Asistaţii şi muncitorii, evacuaţi din internatele şcolilor
Primăria suceveană va proceda la evacuarea din internatele colegiilor din reşedinţa de judeţ a persoanelor şi familiilor asistate social. Demersul este urmare a reclamaţiilor făcute de conducerile unităţilor şcolare, potrivit cărora, pe lângă faptul că deranjează foarte mult internii, cei în cauză nici măcar nu-şi plătesc cheltuielile de întreţinere. Primarul Ion Lungu susţine că s-a apelat la această soluţie din cauza lipsei locuinţelor sociale, edilul şef menţionând că asistaţii în cauză vor fi mutaţi şi că administraţia locală le va plăti şi datoriile. „Într-adevăr este o problemă, noi fiind în culpă cu cazarea în internate a unor persoane asistate social. Facem o evaluare, respectivii vor fi evacuaţi, iar pentru cazurile cu adevărat sociale, primăria va plăti şi datoriile”, declară şeful administraţiei locale.
Dl. Lungu spune că există internate în care sunt găzduiţi muncitori, precum şi alte categorii de persoane adulte, lucru cu care nu este de acord. Ocupantul fotoliului din Areni spune că Universitatea „Ştefan cel Mare” se confruntă cu deficit de spaţii cazare şi că este preferabil ca internatele colegiilor să ofere camere studenţilor. „La începutul fiecărui an şcolar, Universitatea ne solicită locuri de cazare suplimentare. Cred că acolo unde există spaţii la şcoli, trebuie să le dirijăm înspre studenţi”, explică primarul Ion Lungu.

Angajatorii, obligaţi să se consulte cu lucrătorii pentru soluţionarea problemelor de sănătate în muncă
Până în noiembrie 2010, Inspecţia Muncii Inspectoratul Teritorial de Muncă desfăşoară o acţiune de verificare a modului în care angajatorii asigură consultarea şi participarea lucrătorilor la soluţionarea problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, în întreprinderile cu mai puţin de 50 de lucrători. Directorul coordonator Eugen Mogoş, declară că ITM îşi propune să determine modul în care angajatorii respectă prevederile legale şi, în acelaşi timp, să conştientizeze angajatorii şi lucrătorii cu privire la obligaţiile şi, respectiv, drepturile conferite de lege pentru implementarea acestui principiu. „În ţara noastră, la fel ca în toate statele membre ale Uniunii Europene, Legea cadru în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 prevede, ca principiu general, consultarea şi participarea lucrătorilor sau a reprezentanţilor lor la discutarea tuturor problemelor care ar putea avea consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă”, subliniază dl. Mogoş.
ITM a pregătit o fişă informativă care cuprinde principalele cerinţe legale, dar şi exemple de bune practici referitoare la consultarea şi participarea lucrătorilor, aceasta fiind distribuită de către inspectorii de muncă în timpul acţiunilor de control.
Rezultatele obţinute vor fi analizate, iar concluziile vor fi făcute publice. Întreprinderile cu mai puţin de 50 de lucrători reprezintă aproximativ 98% din totalul societăţilor active din economia naţională.

Finanţarea „per capita” avantajează grădiniţele şi lasă fără bani marile colegii

Finanţarea „per capita” a învăţământului îşi arată limitele. Deficienţa este remarcă de primarul Ion Lungu, care a precizează că, în virtutea reglementărilor cu specific, unităţile de învăţământ cu număr mare de copii primesc şi sume mai consistente. Aşa se face că şcolile cu multe cadre didactice sunt puse într-o poziţie financiară defavorabilă faţă de grădiniţe cu educatori puţini, dar cu preşcolari din abundenţă. „În mod special, grădiniţele au surplus de finanţare, pentru că au un număr foarte mari de copii. La anumite grădiniţe este aglomeraţie, având în vedere că nu există spaţii suficiente pentru învăţământul preşcolar”, subliniază şeful administraţiei municipale, adăugând că de suferit de pe urma alocării de fonduri „per capita” au, spre exemplu, Colegiul naţional de industrie alimentară, Colegiul naţional „Alexandru Ion Cuza” şi Colegiul naţional „Petru Muşat”. Dl. Lungu spune că, din păcate, legislaţia în vigoare nu permite transferarea fondurilor de la unităţile cu surplus la cele cu deficit, dar nici regularizări în cadrul poziţiilor bugetare. Şeful executivului local subliniază că, deocamdată, primăria se află la zi cu plăţile personalului din învăţământ, domnia sa reliefând că deficitul de până la finele anului va putea fi apreciat doar o dată cu rectificativul de la Ministerul Educaţiei. „Astăzi suntem cu plăţile la zi, am făcut unele simulări pentru sfârşitul semestrului întâi, însă aşteptăm să vedem sursele concrete care ar putea veni de la bugetul de stat”, evidenţiază primarul Ion Lungu.

Fermierii suceveni, locul al doilea pe ţară la solicitări de sprijin pe suprafaţă
· În judeţul Suceava au fost depuse 55.858 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 205.801 hectare
Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) a finalizat, luni, prima parte a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Directorul coordonator la insituţiei, Angela Coroleucă informează că în intervalul 1 martie - 17 mai în judeţul Suceava au fost depuse 55.858 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 205.801 hectare. Potrivit datelor centralizate la nivelul nivel naţional, Suceava se afla pe locul al doilea din punct de vedere al numărului de solicitări de autorizare la plată.
„Fermierii mai pot încă solicita sprijinul pe suprafaţă, însă pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 18 mai se aplică penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs”, precizează directorul coordonator Angela Coroleucă.
În 2010, pentru plata unică pe suprafaţă România beneficiază de o alocaţie financiară de 729,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 81 de euro pe un hectar.

Vasile Cerlincă:
Euro-parlamentarul sucevean Luhan, „de acord cu moartea”
Vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Vasile Cerlincă îşi exprimă indignarea faţă de euro-parlamentarii PD-L s-au exprimat, în forul legislativ european, pentru utilizarea cianurilor al exploatarea aurul de la Roşia Monatană.
Vasile Cerlincă relevă că, pe 5 mai, în Parlamentul European s-a aporbat o rezoluţie prin care se interzice utilizarea tehnologiilor din minerit pe bază de cianuri. Astfel, din 488 au fost împotriva cianurilor, 48 „pentru”, precum şi 57 de abţineri. Printre cei care s-au opus acestei rezoluţii se numără euro-parlamentarii PD-L, cu excepţia Monicăi Macovei. Dl. Cerlincă i-a enumerat printre „trădători” pe Cristian Preda, Elena Băsescu, Traian Ungureanu, precum şi pe suceveanul Petru Luhan. „Vreau să informez despre nişte trădători de neam şi de ţară, inclusiv despre suceveanul nostru Petru Luhan, care, cu toţii, sunt de acord folosirea cianurii la exploatarea aurului, deci sunt de acord cu moartea. Deci, acesta este Petru Luhan, caruia i se aduceau atâtea laude şi pentru care sucevenilor li s-a cerut votul. Şi după câte văd acum, dl Luhan vrea să distrugă şi ţara, nicidecum să ajute Suceava”, relevă viceliderul organizaţiei judeţene a PRM Suceava. Vasile Cerlincă susţine că folosirea tehnologiei pe bază de cianuri provoacă dezastru prin otrăvirea mediului înconjurător, dinamitarea a 4 munţi, distrugerea a 9 cimitire, demolarea mai multor biserici şi dispariţia a 1400 km de galerii romane recunoscute ca fiind unicat în Europa.