·
Consiliul
Local a aprobat, în 2014, construirea unui stadion îndeplinind cerinţele UEFA, cu
o capacitate de 15.000 de locuri, în tribune eliptice, investiţia fiind aproximată
la 100 de milioane de lei.
·
La
începutul lui 2013, Astaldi SPA, o firmă româno-italiană specializată a
contactat autorităţile sucevene în acelaşi scop, însă demersurile nu s-au mai
concretizat.
Printr-un parteneriat public privat,
municipiul Suceava ar putea avea, până la urmă, un stadion nou, un investitor
au australian tatonând terenul şi având,
în acest scop, o întrevedere cu autorităţile locale din reşedinţa de judeţ. „Avem
o veste în premieră. Săptămâna trecută, un investitor serios din Australia - pentru
că ştiu şi eu să citesc oamenii - a venit să investească în Suceava, să facă
noul stadion”, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion
Lungu. Edilul-şef spune că investiţia nu poate fi amortizată din taxele
practicate cu ocazia evenimentelor organizate, de aceea municipalitatea ar
putea „gira” pentru viitorul obiectiv. În acest sens, autorităţile sucevene ar
fi obligate să apeleze la un credit, pe care - având în vedere constrângerile
având în încadrarea în deficitul bugetar de 3% din PIB - Comisia de Împrumuturi
de pe lângă Ministerul Finanţelor Publice cu greu l-ar aproba. „Aşa se
întâmplă în lumea civilizată, însă pentru a face aceasta garanţie, pentru a
gira, trebuie un împrumut. Iar dacă se ia în calcul deficitul bugetar, există
posibilitatea acesta să nu încapă în acesta”, a reliefat şeful
administrativului sucevean, exemplificând cu creditul de 10 milioane de lei
pentru amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”, care o perioadă a fost blocat
tocmai din cauza pericolului ieşirii din deficitul bugetar.
Pe de altă, parte, mai există, totuşi, o speranţă, întrucât, se pare, În Uniunea Europeană, cofinanţările aferente parteneriatelor publice private nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar. Lungu crede că acestea prevederi ar trebui adoptate şi de România, „în caz contrar nu se vor putea face împrumuturi pentru a intra în aceste parteneriate”. Potrivit lui Lungu, investitorul australian s-ar fi arătat interesat de proiectul întregului Complex sportiv, însă, între timp, construirea Sălii polivalente din cadrul acestuia, a fost preluată de Compania Naţională de Investiţii. Dacă parteneriatul public privat se va perfecta, actualul stadion cu circa 10.000 de locuri ar putea fi dărâmat, pe terenul lăsat liber urmând a fi ridicat un hotel de mare capacitate, primarul Ion Lungu opinând că Suceava duce lipsă de spaţii de cazare moderne. În 2014, Consiliul Local a aprobat realizarea obiectivului de investiţii „Stadion sportiv în municipiul Suceava” cu o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite. Acesta urma a fi dotat cu instalaţie de nocturnă şi toate facilităţile, îndeplinind cerinţele UEFA impuse în vederea omologării în cadrul categoriei 4, cea de exigenţă maximă, conform regulamentelor Stadium Infrastructure Regulation Edition 2010. Stadionul trebuia amenajat pe o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi, proprietate a municipiului Suceava, aflată la ieşirea din reşedinţa de judeţ înspre municipiul Suceava. Valoarea investiţiei, derulată, pe durata a 3 ani, era prevăzută la aproximativ 100 de milioane de lei, amenajarea incluzând, de asemenea, piste de atletism, spaţii verzi, parcuri, alei pietonale, drumuri, trotuare şi parcări. La începutul lui 2013, Astaldi SPA, firmă româno-italiană specializată în ridicarea de obiective sportive de nivel european a contactat Primăria Suceava în acelaşi scop, al construirii unui nou stadion. În urma întrevederilor a rămas ca responsabilii Astaldi SPA să se adreseze autorităţilor sucevene cu o scrisoare de intenţie, însă demersurile nu s-au mai concretizat.
Pe de altă, parte, mai există, totuşi, o speranţă, întrucât, se pare, În Uniunea Europeană, cofinanţările aferente parteneriatelor publice private nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar. Lungu crede că acestea prevederi ar trebui adoptate şi de România, „în caz contrar nu se vor putea face împrumuturi pentru a intra în aceste parteneriate”. Potrivit lui Lungu, investitorul australian s-ar fi arătat interesat de proiectul întregului Complex sportiv, însă, între timp, construirea Sălii polivalente din cadrul acestuia, a fost preluată de Compania Naţională de Investiţii. Dacă parteneriatul public privat se va perfecta, actualul stadion cu circa 10.000 de locuri ar putea fi dărâmat, pe terenul lăsat liber urmând a fi ridicat un hotel de mare capacitate, primarul Ion Lungu opinând că Suceava duce lipsă de spaţii de cazare moderne. În 2014, Consiliul Local a aprobat realizarea obiectivului de investiţii „Stadion sportiv în municipiul Suceava” cu o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite. Acesta urma a fi dotat cu instalaţie de nocturnă şi toate facilităţile, îndeplinind cerinţele UEFA impuse în vederea omologării în cadrul categoriei 4, cea de exigenţă maximă, conform regulamentelor Stadium Infrastructure Regulation Edition 2010. Stadionul trebuia amenajat pe o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi, proprietate a municipiului Suceava, aflată la ieşirea din reşedinţa de judeţ înspre municipiul Suceava. Valoarea investiţiei, derulată, pe durata a 3 ani, era prevăzută la aproximativ 100 de milioane de lei, amenajarea incluzând, de asemenea, piste de atletism, spaţii verzi, parcuri, alei pietonale, drumuri, trotuare şi parcări. La începutul lui 2013, Astaldi SPA, firmă româno-italiană specializată în ridicarea de obiective sportive de nivel european a contactat Primăria Suceava în acelaşi scop, al construirii unui nou stadion. În urma întrevederilor a rămas ca responsabilii Astaldi SPA să se adreseze autorităţilor sucevene cu o scrisoare de intenţie, însă demersurile nu s-au mai concretizat.