Zilierii suceveni preferă
agricultura şi munca la pădure
·
„Preconizăm, şi în continuare, o creştere a activităţilor
desfăşurate cu acest tip de lucrători”, a declară Romeo Butnariu, şeful
ITM Suceava.
Sucevenii se împacă bine cu „munca
cu ziua”, Cel puţin aşa spun responsabilii Inspectoratului Teritorial de Muncă
Suceava, potrivit cărora în primele 7 luni ale anului 2017, comparativ cu
perioada similară anului precedent, numărul de poziţii din registrul de zilieri
a crescut de la 28.394 la 31.200. În intervalul 1 ianuarie-31 iulie 2017, „angajate” în acest regim au fost 2.469
de persoane diferite, faţă de 2.483 în perioada de comparaţie. Însă, deoarece
aceeaşi lucrători au fost solicitaţi în mod repetat de-a lungul anului, în
registre figurează mai multe poziţii, ceea ce înseamnă un volum de muncă în
creştere prestat din partea zilierilor. „Anul acesta, comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului trecut se observă o creştere a activităţilor desfăşurate cu
zilieri, în concret a numărului de poziţii
în registru de zilieri, în condiţiile în care cel al persoanelor care au
lucrat în acest a regim a rămas aproximativ acelaşi. Ţinând cont de creşterea
numărului de registre de zilieri solicitate de către beneficiarii de lucrări în
ultimii trei ani, preconizăm, şi în continuare, o creştere a activităţilor
desfăşurate cu acest tip de lucrători”, a declarat Romeo Butnariu, şeful
Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, subliniind că sucevenii preferă să
lucreze cu ziua în agricultură şi silvicultură. Conform
legii, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional
sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările
forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura,
apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi
audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural,
manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie.
Durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv
de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii către
acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice, zile cumulate pe durata
unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter
ocazional trebuie să fie de minim 16 ani.