Din cauza datoriilor la Proiectul „Suceava-Utilități şi mediu”,  

 Zeci de localităţi sucevene nu pot accesa finanţările nerambursabile  ale UE

• ·        La depunerea cererilor de finanţare este solicitat certificatul de atestare fiscală, iar în condiţiile în care acesta are înscrise datorii, accesul la fonduri europene este blocat.     

Conducerea Consiliului Judeţean cere Ministerului Finanţelor Publice să identifice o soluţie de preluare a creditului contractat de unităţile administrativ-teritoriale sucevene pentru implementarea Proiectului „Suceava-Utilități şi mediu la standarde europene”. Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, spune că problema este foarte gravă, întrucât, pe fondul complicaţiilor intervenite, respectivele localităţi ale judeţului „nu pot fi eligibile la accesarea programelor cu finanţare europeană”. Cauza o reprezintă datoriile către Fondul de risc, acestea crescând pe zi ce trece, ca urmare a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere. „La depunerea proiectelor cu finanţare nerambursabilă se solicită certificatul de atestare fiscală, document în care, dacă apar înscrise datorii către Ministerul Finanţelor Publice, proiectele sunt în situaţia de a fi respinse de la finanţare, comunităţile locale fiind condamnate la subdezvoltare”, susţine şeful executivului judeţean, care, iar după ce la nenumăratele solicitări nu a primit răspuns pozitiv, face apel inclusiv la parlamentarii suceveni, solicitându-le să iniţieze un proiect de lege de preluare a creditului cu pricina. Gheorghe Flutur crede, de asemenea, că în condiţiile în care respectivele certificate de atestare fiscală ar nu evidenţia datoriile la creditul e s-ar putea evita „condamnarea acestor comunităţi la a nu avea acces la proiecte de strictă necesitate pentru o viaţă normală, la crearea şi modernizarea infrastructurii rutiere locale şi a sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată, la crearea şi modernizarea infrastructurii educaționale”.

• ·        Sumele alocate de Ministerul Finanţelor Publice au ajuns cu întârziere, acoperind doar obligaţiile achitate către bancă, mai puţin dobânzile şi majorările.

Consiliul Județean Suceava, în asociere cu 60 de unităţi administrativ-teritoriale a contractat, în anul 2004, de la Deutsche Bank AG London, un împrumut extern de 86,3 milioane de euro. Pe partea de reabilitare a sistemelor de termoficare, cu 59 de milioane de euro, în 6 oraşe ale judeţului sau realizat centrale termice şi instalaţii aferente. De asemenea, o sumă de 27,3 de milioane de euro fost prevăzută pentru amenajarea a 232,75 km de conducte de transport gaze naturale de înaltă presiune, realizaţi efectiv fiind doar 101,4 km. În acest din urmă caz, s-a intrat în blocaj încă din 2006, în octombrie a aceluiaşi an constructorul Petrom Service București invocând pierderi financiare şi retrăgându-se de pe şantier. Pentru deblocarea situaţiei, Consiliul Judeţean Suceava a făcut mai intervenţii la Guvernul României, în anul 2009, prin hotărâre a executivului central, conductele de gaz fiind transferate către Transgaz Mediaș, în vederea continuării lucrărilor şi punerii obiectivului în funcţiune. Ulterior, sumele datorate de localităţile asociate au fost achitate din contul de disponibilităţi al creditului, însă, odată cu epuizarea soldului acestuia, şi pe fondul insuficienţei resurselor financiare proprii ale unităţile administrativ-teritoriale sucevene, începând cu anul 2015, acestea au fost nevoite să recurgă la accesarea Fondului de risc al Ministerului Finanţelor Publice. În consecinţă, din cauză că „sumele alocate de Ministerul Finanţelor Publice pentru plata obligaţiilor restante la Fondul de risc, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, au fost acordate cu întârziere, acoperind doar obligaţiile achitate către banca finanţatoare, şi nefiind alocate sume pentru dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate, foarte multe unităţi administrativ–teritoriale împrumutate au restanţe către Fondul de risc al Ministerului Finanţelor Publice”.