Iazul de decantare Tărnicioara ameninţă 1.200 de gospodării  

·        „În cei peste 40 ani de funcţionare, acesta a avut peste 20 de tentative de perturbare a stabilităţii”, se arată într-un raport al unei comisii de control, în care se menţionează că în desfăşurare sunt „ample lucrări de punere în siguranţă”.

·        În judeţul Suceava există 224 de halde de steril şi 9 iazuri de decantare, acestea având un volum de circa 60 de milioane de metri cubi şi ocupând o suprafaţă de 375 de hectare.

Depozitele de steril minier ridică în faţa administraţiilor locale şi a celei judeţene, o problematică specifică şi complexă, cu consecinţe socio-economice semnificative, se precizează în raportul comisiei  mixte, desemnată prin ordin al prefectului Mirela Adomnicăi, care a făcut inventarul depozitelor de steril din judeţul Suceava. Astfel, în urma inventarierii s-a relevat că, în judeţ, deşeurile miniere sunt depozitate 224 de halde de steril rezultat din explorarea şi exploatarea substanţelor minerale utile, ocupând o suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de 45,52 de milioane de metri cubi. La acestea se adaugă deşeurile aferente celor 9 iazuri de decantare, cu steril care provine din activitatea de preparare a substanţelor minerale utile, haldele întinzându-se pe 95 de hectare şi conţinând un volum de 14,63 de milioane de metri cubi. Dintre cele din urmă, cel mai cunoscut este Iazul de decantare Tărnicioara, din comuna Ostra, amenajare situată la 1,2 km de aşezările umane din zonă. Conform unei informări a Instituţiei Prefectului, capacitatea proiectată a iazului a fost de 9,3 de milioane de metri cubi, cantitatea de steril provenit de la flotaţia de minereuri neferoase fiind de 8,3 de milioane de metri cubi. „În cei peste 40 ani de funcţionare, acesta a avut peste 20 de tentative de perturbare a stabilităţii, legate de efectul direct al apei subterane, cât şi de sistemul de evacuare al apei limpezite. Înlăturarea pericolelor a necesitat eforturi umane considerabile, fenomenele meteohidrologice periculoase degradând elementele constructive şi punând în pericol stabilitatea obiectivului”, se relevă în raportul comisiei inter-instituţionale care şi-a desfăşurat activitatea în luna iulie şi începutul lui august. 

Sursa citată semnalează că, în cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara şi, implicit, al alunecării haldelor, afectate ar putea fi circa 1.200 gospodării, cu peste 3.000 locuitori. De suferit ar avea, totodată, infrastructura de transport auto, alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă potabilă a populaţiei, canalizarea comunei Ostra, staţia de epurare, apele de suprafaţă şi pânza freatică. Mai mult, ecosistemele din aval, din bazinul hidrografic al râului Moldova, ar fi supuse „unei poluări considerabile, din aceste considerente, la acest iaz desfăşurându-se ample lucrări de punere în siguranţă”.De menţionat ar fi şi faptul că dintre cele 9 iazuri de decantare din judeţul Suceava, 4 sunt amplasate pe valea a câte unui curs de apă, 4 şi-au găsit locul  pe versanţi, iar cel din urmă, respectiv iazul de avarii Călimani, este unul de şes. Alte 5 iazuri de decantare sunt inactive, 4  au fost ecologizate sau sunt în curs de ecologizare, însă toate „necesită lucrări importante de punere în siguranţă”. În ceea ce priveşte cele 224 halde de steril, 4 dintre ele sunt active, 51 au trecut prin lucrări de reabilitare ecologic, cu menţinea că mare parte a lor sunt inactive. „În momentul de faţă, haldele de steril din judeţul Suceava sunt în general, stabile, nepunând în pericol așezările umane. Cu toate acestea, haldele sunt monitorizate în permanenţă de către administratori, acordându-li-se o atenţie sporită”, se reliefează în precizează în raportul comisiei  mixte, desemnată prin ordin al prefectului  de Suceava, Mirela Adomnicăi.