Întârzierea finalizării depozitele ecologice, 400.000 de tone de gunoaie răspândite pe platforme improprii  

·        Întreaga cantitate va trebui mutată, cu costuri suplimentare, la noile centre integrate, atunci când acestea vor fi date în folosinţă.

·        Prima celulă a depozitului Moara, cu capacitate de aproximativ 1,38 de milioane de tone, va fi disponibilă pentru o perioadă de 10 ani.

Decalajul de timp între sistarea activităţii gropilor de gunoi neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două depozite ecologice din Moara şi din Pojorâta, cauzează o mare  dificultate în gestionarea deşeurilor colectate de pe raza judeţului Suceava, semnalează Agenţia pentru Protecţia Mediului. Potrivit unei informări a instituţiei de mediu sucevene, întârzierea finalizării mega-proeictului Sistem de management integrat la deşeurilor (SMID) a impus adoptarea unor soluţii provizorii, respectiv organizarea de spaţii pentru stocarea temporară a deşeurilor. Până la începutul, în cele 6 amenajări de această natură din Ipoteşti, Gura Humorului, Fălticeni, Ilişeşti şi Rădăuţi erau acumulate 290.348 de tone de gunoi, operatorii de salubritate fiind societăţile comerciale Diasil Service, Goscom, Ritmic Com şi Servicii Comunale. „Ca şi în anii anteriori, deşeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când acestea vor deveni funcţionale. Din informaţiile transmise de operatorii spaţiilor de stocare temporară rezultă că, în anul 2017, s-au mai stocat circa 76.630 tone, deci pe aceste amplasamente, în prezent, ar exista aproximativ 366.978 tone de deşeuri nepericuloase”, subliniază directorul executiv al APM, accentuând că resturile cu pricina „vor trebui relocate pe depozitul din Moara, în 6 luni de la intrarea în funcţiune a acestuia, potrivit celor menţionate în autorizaţiile de mediu”.  Întreaga operaţiune presupune, evident, costuri suplimentare.   

·        Contractul de administrare a depozitului de la Moara ar putea fi semnat la mijlocul lui octombrie. 

Cea mai mare cantitate de deşeuri depusă temporar aparţine municipiului Suceava. Este vorba despre cea de 131.045 de tone, stocată pe o suprafaţă de teren aparţinând comunei Ipoteşti, în ordine urmând depozitările de la Ilişeşti, cu 63.499 de tone, şi de la Fălticeni-cu 32.233 de tone. Prima celulă a depozitului Moara, cu capacitate de aproximativ 1,38 de milioane de tone, disponibilă pe o perioadă de 10 ani, a avut recepţia finală în luna martie a anului 2017. Pe 21 iunie, Consiliul Judeţean Suceava a depus solicitarea de obţinerea a autorizaţiei integrate de mediu pentru Centrul de management integrat de la Moara, iniţiind, totodată, procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de delegare prin concesiune a gestiunii de administrare a depozitului de deşeuri, a staţiei de sortare şi a centrului public de colectare aferente acestui depozit. Urmează ca, în cel mai scurt timp, respectiv în jurul datei de 15 octombrie 2017 - „dacă nu vor fi contestaţii” -, să aibă loc atribuirea efectivă a contractului. Pe de altă parte, lucrările de construire a depozitului ecologic de la Pojorâta, aflate la stadiul fizic de execuţie de 99%, vor fi finalizate cu finanţare din alocată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

·        Intrarea în funcţiune a tuturor dotărilor şi facilităţilor va duce la un serviciu rentabil.

Vasile Oşean precizează că, potrivit legislaţiei în vigoare, gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubritate către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, inclusiv cea separată; transportul; tratarea; valorificarea şi eliminarea finală a acestora. În momentul de faţă, conform sursei citate, primăriile din judeţul Suceava acţionează în mod individual, neexistând încă o abordare zonală, care să rentabilizeze acest serviciu. Şeful APM susţine că dificultate adunării taxelor de la populaţie; întârzierea achitării tarifelor către operatorii de salubritate; sistarea activităţii fostelor gropi de gunoi şi nedarea în funcţiune a depozitelor ecologice, influenţează negativ calitatea serviciului de salubritate, atât în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor în amestec, cât şi pe cea selectivă. „O parte din aceste deficienţe se vor rezolva prin stabilirea operatorilor zonali de salubritate şi intrarea în funcţiune a tuturor dotărilor şi a facilităţilor realizate prin SMID, astfel încât acest serviciu să devină rentabil şi să opereze într-o manieră ecologică, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor reciclabile”, reliefează Vasile Oşean, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.