Peste 116 milioane de lei, bani europeni pentru îndepărtarea riscului de inundaţii în Bazinul râului Suceava 

·        În 2017, cu finanţare de la bugetul de stat, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi din surse proprii ale Agenţiei Naţionale Apele Române în curs de desfăşurare sunt 7 investiţii, a căror valoare însumează  peste 18 milioane de lei.

·        Întocmite sunt 11 studii de fezabilitate, acestea urmând a fi promovate în funcţie de identificarea sursei de finanţare şi de alocarea efectivă a fondurilor necesare.         

Judeţul Suceava ar putea beneficia de o consistentă susţinere financiară pentru gestionarea riscului de inundaţii în unele zone critice de pe râul Suceava.  Aceasta după ce Administraţia de Apă Bazinală „Siret” a propus spre finanţare, din fonduri externe, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, proiectul Managementul riscului la inundaţii în Bazinul râului Suceava. Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, spune că  proiectul are o valoare de 116,52 de milioane de lei, acesta incluzând lucrări de supraînălţare a digului malului stâng a râului Suceava pe tronsonul  Vicovu de Sus-Frătăuţii Noi; îndiguire a  malului stâng al râului Suceava în zona localităţii Frătăuţii Noi; regularizarea în regim barat a pâraielor  Horodnic şi Topliţa, în localitatea Horodnic de Sus, la toate acestea adăugându-se şi amenajarea a 11 acumulări nepermanente. Şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor precizează că, în anul 2017, în curs de desfăşurare sunt 7 investiţii, a căror valoare depăşeşte  18 milioane de lei.  Este vorba despre lucrări finanţate din bugetul de stat, cum sunt cele de regularizare a malului pârâului Remezeu, din Vicovu de Jos-cu 350.000 de lei; punerea în siguranţă a barajului prizei Mihoveni-cu 2,55 de milioane de lei şi de amenajare a râului Suceava şi afluenţilor acestuia, în zona Ulma-Brodina-Straja-cu 1,1 milioane de lei. 

Totodată, cu 553.000 de lei, fonduri provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, executate sunt lucrări de amenajare a râului Moldova şi afluenţilor acestuia, pe sectorul Fundu Moldovei-Gura Humorului, o sumă de 1,71 de milioane de lei, din aceeaşi sursă, fiind disponibilă pentru amenajarea râului Bistriţa, pe sectorul Iacobeni-Sabasa, în judeţele Suceava şi Neamţ. Din surse proprii ale Agenţiei Naţionale Apele Române,  suma de 2,76 de milioane de lei este alocată în vederea executării lucrărilor de apărarea a malului drept al râului Siret în zona din amonte de staţiile de măsurare a debitelor şi de staţia hidrometrică Siret. Cu 8,13 milioane de lei, sumă disponiblizată de Agenţia Naţională Apele Române, cât şi cu 1,14 milioane de lei de la bugetul de stat, în 2017, în desfăşurare este amenajarea râului Moldova pentru apărarea frontului de captare a municipiului Suceava, la Berchişeşti. Daniel Drăgoi, directorul executiv la Sistemului de Gospodărie a Apelor Suceava mai informează că Administraţia Bazinală  de Apă Siret are în portofoliu, pentru judeţul Suceava, 11 studii de fezabilitate, acestea urmând a fi promovate în funcţie de identificarea sursei de finanţare şi de alocarea efectivă a fondurilor necesare.          

 40 de maxi taxi pirat din localităţile vecine preiau călătorii din Suceava  

·        În cauză sunt traseele nr. 10, nr. 11, nr. 14, nr. 31 şi nr. 32, autorizate de Consiliul Judeţean, doar unul-două mijloace de transport pentru fiecare rută având plăcuţe inscripţionate cu caractere negre şi mergând, efectiv, în localităţile limitrofe Sucevei.  

În municipiul Suceava, peste 40 de mijloace de transport, denumite generic maxi taxi, prestează ilegal servicii de transport  local de persoane, se arată într-o adresă înaintată Consiliului Judeţean de către Primăria Suceava, prin care executivului judeţean i se cere să ia măsuri pentru stoparea acestui fenomenului apărut după încetarea contractului cu operatorii privaţi din capital de judeţ. Conform Compartimentului „Autoritatea locală de autorizarea transport” la Primărie Suceava, respectivii transportatori se folosesc de pretextul deservirii traseelor judeţene nr. 10, nr. 11 şi nr. 14, nr. 31 şi nr. 32 oprind în toate staţiile din municipiul Suceava şi preluând călători în defavoarea societăţii de transport public local TPL. „Majoritatea acestor maxi taxi circulă doar între extremităţile municipiului Suceava, doar unul-două având plăcuţe de traseu inscripţionate cu caractere negre şi mergând, efectiv în localităţile limitrofe. Diferenţa de 8-10 maxi taxi, cu plăcuţe imprimate cu caractere roşii, circulă doar în interiorul municipiului Suceava”, se subliniază în adresa autorităţilor sucevene.  În cauză sunt traseul nr. 10 cu plecare din Pătrăuţi şi capăt de linie bulevardul „George Enescu din Suceava; traseul nr. 11 Mereni-Moara; traseul nr. 14 Obcini-Orizont; traseul nr. 31 Mitoc-Obcini şi traseul nr. 32 Sfîntu Ilie -Lipoveni. Primăria municipiului Suceava care Consiliului Judeţean să comunice numele firmele cărora li s-au atribuit traseele care se suprapun cu cele din reşedinţa de judeţ; numărul de autovehicule; programul de transport; copiile licenţelor şi a caietelor de sarcini după care funcţionează transportul între localităţi. Totodată, Consiliului Judeţean i se solicită să ia măsurile necesare pentru respectarea legislaţiei specifice de către transportatorii cărora executivul judeţean la a atribuit, traseele în cauză. Prin HCL nr. 333/2016 societăţii comerciale Transport Public Local  i s-a cordat dreptul exclusiv de a presta serviciul de transport călători în municipiul Suceava.  Atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public local de persoane s-a făcut conform Regulamentului (CE) nr. 1379 din 23 octombrie 2007 privind  serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători.    

Consilierii PSD au votat pentru lăsarea sucevenilor în frig

·        Aceştia s-au împotrivit alocării de bani de la bugetul local pentru  aprovizionarea cu biomasa necesară încălzirii în sistem centralizat.  

·        „În măsura în care vom încasa taxe şi impozite până la sfârşitul acestei luni, vom da ceva bani către Thermonet”, a spus primarul Ion Lungu.

În şedinţa de ieri a Consiliului Local Suceava, cei 7 aleşi social-democraţi prezenţi nu au fost de acord cu plata anticipată a subvenţiei către Thermonet Suceava, bani cu care urmează a fi întregite stocurile de combustibil pentru producerea de energie termică în sezonul rece 2017-2018. Este vorba despre hotărârea privind plata în avans a subvenţiei pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuire şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local facturat către consumatorii casnici. În cauză este suma de 4 milioane de lei, alocată Thermonet şi transferată producătorului Bioenergy, aceasta constituind subvenţia datorată de Primărie pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2017. Primarul Ion Lungu a spus plenului deliberativului că, înspre deosebire de sezonul anterior, de la buget se dă cu 1 milion de lei mai puţin, diminuarea fiind rezultatul direct al transferării sarcinii suportării subvenţiei, în proporţie de 75%, către consumatorii casnici, restul revenind bugetului municipal „Procedăm aşa de ani de zile, am fost la faţa locului, iar în comparaţie cu alţi ani se stă mai bine cu aprovizionarea de masă lemnoasă, dar nu suficient de bine. Aprovizionarea se mai poate face până dă zăpada, iar chiar dacă astăzi nu avem aceşti bani în cont, în măsura în care vom încasa taxe şi impozite până la sfârşitul acestei luni, vom da ceva bani către Thermonet. Dăm acum, anticipat o subvenţie pe care oricum trebuie să o plătim”, a precizat şeful municipalităţii. Poziţia PSD fusese exprimată anterior, prin declaraţii ale liderilor suceveni ai formaţiunii, care reproşau alocarea de bani publici către o firmă privată. „Nu sunt avocatul lor, dar, având în vedere legislaţia în vigoare, responsabilitatea asigurării călduri şi apei calde în oraş este a autorităţii locale, Primăriei şi în ultimă speţă, a primarului. De aceea vrem noi ca să meargă această societat, care este cea mai modernă din ţară”, a explicat edilul-şef Ion Lungu. Totuşi, în cele din urmă, în ciuda celor 7 împotriviri social-democrate, proiectul de hotărâre privind disponibilizarea avansului de 4 milioane de lei a trecut cu 12 voturi „pentru”, 3 abţineri. Reamintim că, printr-o adresă înaintată autorităţilor municipale, Thermonet, prestatorul serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură semnal că, în cazul nealocării în avans a subvenţiei, încălzirea apartamentelor locuitorilor municipiului Suceava va avea de suferit. 

Ca urmare a scăderii temperaturilor,

Thermonet face probe pentru încălzirea locuinţelor

·        Asigurarea căldurii este obligatorie după ce, timp de 3 zile consecutiv, între orele 18.00 seara şi 6.00 dimineaţa, mediile aritmetice a temperaturilor sunt mai mici de 10 grade Celsius.

·        În 2010, ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute, încălzirea locuinţelor a început pe 4 octombrie, anul trecut Thermonet dând căldură începând cu data de 11 octombrie. 

 Pe fondul scăderii accentuate a temperaturilor atmosferice nocturne, societatea comercială Thermoent Suceava face manevre de pregătire în vederea furnizării de agent termic pentru asigurarea încălzirii locuinţelor. Astfel, transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de energie termică în sistem centralizat face cunoscut că, începând  de duminică, în reţele de termoficare vor fi făcute primele probe.  „În vederea pregătirii sezonului de încălzire 2017-2018, începând cu data de 1 octombrie  se va proceda, etapizat, la umplerea instalaţiilor în vederea efectuării probelor de presiune , urmate de cele ”, informează directorul general Mugur Ovidiu Corlăţan. 
Conducerea concesionarului serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură  atrage atenţia beneficiarilor care, pe durata verii, au intervenit cu lucrări pe instalaţiile din locuinţe, să  ia măsuri de prevenire a inundaţiilor şi daunelor materiale, eventual prejudiciu de care Thermonet „se exonerează”. „Rugăm asociaţiilor de proprietari de să comunice, înaintea începerii furnizării încălzirii în municipiul Suceava, imobilele în care au avut loc deconectări sau reconectări care au produs modificări ale instalaţiilor interioare de încălzire, în vederea echilibrării hidraulice”, arată directorul general Mugur Ovidiu Corlăţan, adăugând că, dacă apar probleme, cei în cauză pot apela la numărul de  telefon 0230 520 924. Conform legii, asigurarea căldurii în apartamente este obligatorie după ce, timp de 3 zile consecutiv, între orele 18.00 seara şi 6.00 dimineaţa, mediile aritmetice a temperaturilor atmosferice exterioare înregistrate sunt mai mici de 10 grade Celsius. În 2010, ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute, încălzirea locuinţelor a început pe 4 octombrie. În 2015, în unele zone ale municipiului caloriferele s-au dezmorţit încă de pe 8-9 octombrie, când conducerea Termica în faliment făcea probele la cald. Thermonet a preluat sistemul de distribuire, transport şi furnizare a energiei termice doar cu câteva zile mai târziu, respectiv pe 15 octombrie, moment în care s-a confruntat şi cu prima avarie majoră la magistrala de pe Calea Unirii, defecţiunea lăsându-se şi cu întreruperea sistării încălzirii.

Ajunsă la fundul sacului,

Primăria Suceava execută silit populaţia şi firmele rău-platnice

·        „Vom bloca conturile agenţilor economici şi vom face popriri la populaţie, pentru că nu se mai poate”, a declarat primarul Ion Lungu, făcând apel la plata obligaţiilor scadente.  

·        Primăria a angajat încă 16 „executori”, de la firmele falimentare trebuind a fi recuperate 8 milioane de euro, iar de la fundaţii şi asociaţii 1,52 milioane de euro, datorii adunate încă din 1990.   

Primăria municipiului Suceava trece printr-o „situaţie delicată”, fiind obligată să treacă la executarea silită a contribuabililor rău-platnici. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care precizează că s-a recurs la acest demers după ce s-a constatat că obligaţiile ajunse la scadenţă, pentru acest an, sunt de 7,51 de milioane de lei, echivalentul a 1,7 milioane de euro.  Din total, circa 2 milioane de lei sunt debite scadente ale populaţiei, iar 5,45 milioane de lei, obligaţii exigibile ale agenţilor economici. „Nu avem altă soluţie, vom bloca conturile agenţilor economici şi vom face popriri la populaţie, pentru că nu se mai poate. Încasăm foarte puţin la Primărie, sumele respective fiind scadente la data de 30 septembrie”, spune şeful municipalităţii.
 Potrivit edilului-şef, în cauză sunt, în principal, impozitele şi taxele pe terenuri şi clădiri, măsura fiind luată şi după ce autorităţile locale au reuşit să capete acces, prin intermediul Curţii de Conturi, la bazele de date ale Casei Judeţene de Pensii şi Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice. „Fac apel la cei care au de plătit aceste sume scadente - ca să nu mai vorbesc de restanţe -, să se prezinte să plătească, deoarece, aşa cum se ştie, am angajat încă 16 persoane al Executări silite. Nu aveam altă soluţie, de aceea vom aplica legea şi vom face popriri pe conturi la persoanele fizice şi executări silite la persoanele juridice. Suntem într-o situaţie jenantă, vin oamenii la mine să le ridic popririle, să le anulez executările silite, care au un regim legal, dar nu pot să fac acest lucru. Ştiu că este greu, dar aceste taxe către municipalitate trebuie plătite, la fel cum plătite sunt şi celelalte”, a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Primarul Lungu a făcut cunoscut că restanţele istorice pe care administraţia locală le ar avea de încasat se ridică la 88,47 de milioane de lei, adică la aproximativ 19 milioane de euro.  Dintre acestea, sumele certe care ar putea intra în vistieria locală se ridică la 49,43 milioane de lei, adică circa 10 milioane de euro. „Am scăzut sumele incerte, care înseamnă insolvenţele, falimentele, la care suntem la masa credală. Este vorba despre 8 milioane de euro, bani de agenţi economic din fost zonă industrială şi care Dumnezeu ştie când o să îi mai încasăm. Încă 1,52 milioane de euro avem de încasat de la fundaţii şi asociaţii care, din 1990, s-au tot perindat prin Suceava, iar acum ”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că numai majorările de întârziere ajung până la aproape 5 milioane de euro. 

Suceava a sărbătorit 1.180 de cupluri de aur 

·        Media este de 100 de perechi semicentenare pe an, iniţiativa fiind luată în 2005, la cel dintâi mandat al primarului Ion Lungu. 

Sâmbătă, autorităţile locale din municipiul Suceava celebrează 29 de cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. Astfel, se ajunge la 1.180 de perechi semicentenare, felicitate în cadru festiv, începând din anul 2005, pe durata celor 4 mandate ale primarul Sucevei, Ion Lungu. „Din 2005, până în 2017, pe total vom avea sărbătorite 1.180 de cupluri de aur, în medie, practic, 100 de cupluri pe an. Este un minim gest de recunoştinţă pentru aceşti oameni care s-a sacrificat pentru oraş în trecut, dar chiar şi în prezent”, Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene.            

Ceremonia va avea loc începând cu ora 10.00, în sala de şedinţe a Consiliului Local de la etajul al cincilea, cu acest prilej primarul Ion Lungu oferind diplome de fidelitate şi buchete de flori perechilor care au rămas împreună jumătate de veac. De asemenea, cuplurile semicentenare vor primi şi câte un plic cu o simbolică „recompensă” financiară, după care se va ciocni o cupă de şampanie, inclusiv cu membrii familiilor, veniţi să-şi felicite aniversaţii. Printr-o hotărâre a Consiliului Local din martie 2017, „indemnizaţia” acordată cuplurile de aur s-a dublat, crescând de la 200 de lei la 400 de lei, de fiecare pereche aniversată. Primarul Ion Lungu susţinea, la acea dată, că pe fondul creşterii inflaţiei, dar şi a condiţiilor economice-actuale, majorarea sumei acordată celebraţilor este o măsură mai mult decât binevenită. În 2005, prin hotărârea Consiliului Local nr. 41 s-a stabilit acordarea premiului în valoare de 200 de lei cuplurilor care au împlinit 50 de ani de la oficierea căsătoriei.

Din cauza scurtării termenului de depunere a proiectelor,

Suceava pierde finanţări nerambursabile de 7 milioane de euro 

·        Guvernul a schimbat regulile în timpul jocului, reducând la jumătate perioada de întocmire şi înaintare a documentaţiei şi dând peste cap demersurile GAL-Urban Suceava.  

·        „Vom face presiuni să se revină la vechile prevederi, deoarece nu se pot depune proiecte în o perioadă aşa scurtă de timp”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.                 

Instabilitatea şi inconsistenţa prevederilor guvrnamentale pune municipiul Suceava în imposibilitatea de a mai accesa fonduri europene nerambursabile disponibile prin grupurilor de acţiune locală. Deşi iniţial documentaţia aferentă GAL-Urban trebuia depusă până în februarie 2018, o recentă modificare reduce intervalul cu 3 luni, adică până în noiembrie 2017, în opinia primarul Ion Lungu, termen imposibil de respectat.  „Nu mai înţeleg nimic, pentru că Guvernul schimbă regulile în timpul jocului. Pe 13 august, am semnat, la Bucureşti, finanţarea pentru GAL-Urban, contractul fiind valabil 6 luni, respectiv până în februarie 2018. Între timp, am depus rezervarea de nume > la Ministerul Justiţiei şi, de asemenea, actul constitutiv, la Judecătoria Suceava, aşa cum prevăd procedurile. Totodată, s-a realizat cercetarea sociologică pentru determinarea zonelor marginalizate din municipiul Suceava, iar pe 31 august am primit o scrisoare, prin care ni se duce la cunoştinţă că termenul se reduce la 3 luni, documentaţia legală trebuind a fi depusă până pe 13 noiembrie 2017, lucru imposibil de respectat”, arată şeful administrativului sucevean, menţionând că proiectul se află în impas şi ca urmare a retragerii - pe acelaşi motiv al timpului insuficient - a partenerilor Primăriei. Chiar şi în aceste circumstanţe nefavorabile, autorităţile municipale sucevene au intervenit la Organismul Intermediar aferent Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, cerând revenirea la perioada iniţială de 6 luni, deoarece, de regulă, „termenele se prelungeau, şi nu se scurtau, cum se întâmplă de această dată”.

·        În Suceava sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale, putând face obiectul proiectelor GAL, 15.149 de locuitori, adică 16,44% din totalul populaţiei.

„Suntem în imposibilitate de a depune proiecte pe GAL-Urban. Nu vreau să mă pronunţ în termeni de pierderi sau prejudiciu, dar puteam depune, pe zone marginalizate, proiecte de maxim 7 milioane de euro. Am avut discuţii şi la Asociaţia Municipiilor din România şi vom face presiuni să se revină la vechile prevederi, deoarece nu se pot depune proiecte în o perioadă aşa scurtă de timp”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei. Construirea de locuinţe sociale este un obiectiv important al  Grupului de Acţiune Locală-Urban Suceava, în cadrul căreia pot fi depuse proiecte pentru obţinerea de finanţare europeană nerambursabilă de până la 7 milioane de euro. În proporţie de 45% banii sunt asiguraţi prin Programul Operaţional Regional POR 2014-2020, diferenţa revenind Programului Operaţional a Capital Uman (POCU) 2014-2020. Prin intermediul GAL-Urban pot fi accesate inclusiv  finanţări pentru proiecte educaţionale, cât şi pentru reabilitarea şi modernizarea spaţiilor publice urbane. GAL este o asociere între autorităţile administraţiei publice locale, agenţi economici, organisme reprezentante ale comunităţilor marginalizate, în Suceava fiind expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale 15.149 de locuitori, adică 16,44% din totalul populaţiei. Aceasta în baza unui studiu al Băncii Mondiale în anul 2014, care a întocmit Atlasul zonelor urbane marginalizate.

Din cauza datoriilor la Proiectul „Suceava-Utilități şi mediu”,  

 Zeci de localităţi sucevene nu pot accesa finanţările nerambursabile  ale UE

• ·        La depunerea cererilor de finanţare este solicitat certificatul de atestare fiscală, iar în condiţiile în care acesta are înscrise datorii, accesul la fonduri europene este blocat.     

Conducerea Consiliului Judeţean cere Ministerului Finanţelor Publice să identifice o soluţie de preluare a creditului contractat de unităţile administrativ-teritoriale sucevene pentru implementarea Proiectului „Suceava-Utilități şi mediu la standarde europene”. Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, spune că problema este foarte gravă, întrucât, pe fondul complicaţiilor intervenite, respectivele localităţi ale judeţului „nu pot fi eligibile la accesarea programelor cu finanţare europeană”. Cauza o reprezintă datoriile către Fondul de risc, acestea crescând pe zi ce trece, ca urmare a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere. „La depunerea proiectelor cu finanţare nerambursabilă se solicită certificatul de atestare fiscală, document în care, dacă apar înscrise datorii către Ministerul Finanţelor Publice, proiectele sunt în situaţia de a fi respinse de la finanţare, comunităţile locale fiind condamnate la subdezvoltare”, susţine şeful executivului judeţean, care, iar după ce la nenumăratele solicitări nu a primit răspuns pozitiv, face apel inclusiv la parlamentarii suceveni, solicitându-le să iniţieze un proiect de lege de preluare a creditului cu pricina. Gheorghe Flutur crede, de asemenea, că în condiţiile în care respectivele certificate de atestare fiscală ar nu evidenţia datoriile la creditul e s-ar putea evita „condamnarea acestor comunităţi la a nu avea acces la proiecte de strictă necesitate pentru o viaţă normală, la crearea şi modernizarea infrastructurii rutiere locale şi a sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată, la crearea şi modernizarea infrastructurii educaționale”.

• ·        Sumele alocate de Ministerul Finanţelor Publice au ajuns cu întârziere, acoperind doar obligaţiile achitate către bancă, mai puţin dobânzile şi majorările.

Consiliul Județean Suceava, în asociere cu 60 de unităţi administrativ-teritoriale a contractat, în anul 2004, de la Deutsche Bank AG London, un împrumut extern de 86,3 milioane de euro. Pe partea de reabilitare a sistemelor de termoficare, cu 59 de milioane de euro, în 6 oraşe ale judeţului sau realizat centrale termice şi instalaţii aferente. De asemenea, o sumă de 27,3 de milioane de euro fost prevăzută pentru amenajarea a 232,75 km de conducte de transport gaze naturale de înaltă presiune, realizaţi efectiv fiind doar 101,4 km. În acest din urmă caz, s-a intrat în blocaj încă din 2006, în octombrie a aceluiaşi an constructorul Petrom Service București invocând pierderi financiare şi retrăgându-se de pe şantier. Pentru deblocarea situaţiei, Consiliul Judeţean Suceava a făcut mai intervenţii la Guvernul României, în anul 2009, prin hotărâre a executivului central, conductele de gaz fiind transferate către Transgaz Mediaș, în vederea continuării lucrărilor şi punerii obiectivului în funcţiune. Ulterior, sumele datorate de localităţile asociate au fost achitate din contul de disponibilităţi al creditului, însă, odată cu epuizarea soldului acestuia, şi pe fondul insuficienţei resurselor financiare proprii ale unităţile administrativ-teritoriale sucevene, începând cu anul 2015, acestea au fost nevoite să recurgă la accesarea Fondului de risc al Ministerului Finanţelor Publice. În consecinţă, din cauză că „sumele alocate de Ministerul Finanţelor Publice pentru plata obligaţiilor restante la Fondul de risc, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, au fost acordate cu întârziere, acoperind doar obligaţiile achitate către banca finanţatoare, şi nefiind alocate sume pentru dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate, foarte multe unităţi administrativ–teritoriale împrumutate au restanţe către Fondul de risc al Ministerului Finanţelor Publice”. 

Suceava aproape că îşi ia gândul de la banii promişi pentru reabilitarea termoficării 

·        Către cele 10 localităţi urbane prinse Programul „Termoficare 2006-2020” nu a fost trimis vreun leu din alocările promise, primarul Ion Lungu temându-se că finanţarea va veni prea târziu.

·        „Mai sper să vină banii de la Guvern, dar iată că intrăm în luna octombrie şi nu se întâmplă acest lucru”, reliefează ediul-şef, adăugând că se apropie sezonul de încălzire centralizată, iar şantierele vor trebui închise.

Fondurile aprobate de Guvern încă din vară, în cadrul Programului Termoficare 2006-2020” nu au ajuns nici până în prezent în municipiul Suceava. Primarul Ion Lungu, a declarat ieri, că după un şir întreg de intervenţii la „centru”, şi la fel de multe promisiuni neonorate de către oficialii guvernamentali, aproape că nu mai crede că finanţarea cu pricina va fi onorată atât cât mai este oportun.  „Din păcate, ne-am luat cumva, parcă, gândul de la banii de la Guvern, pentru că văd că nu mai vin. La modul sincer, m-am interesat să văd dacă aceştia s-au alocat politic, însă nu este adevărat, pentru că nu a fost dat nici un leu, nicăieri în ţară. Sunt vreo 10 oraşe care trebuie să primească bani pentru termoficare, însă nu a beneficiat nimeni, de niciun leu”, a precizat primarul, în cadrul comandamentului de monitorizare a investiţiilor din capitala de judeţ. Lungu spune că se intră în criză de timp, deoarece, probabil, în jurul datei de 15 octombrie, va începe sezonul de furnizare a agentului termic pentru încălzirea locuinţelor. De aceea, edilul-şef a cerut constructorilor să racordeze blocurile la conductele deja înlocuite, în Zamca şi în Centru, astfel încât, dacă este necesar, „de-a a doua zi să se poată da căldură”. Pe fondul lipsei de solicitudine a Guvernului, în cartierul Zamca nu mai încep reabilitările prevăzute pe strada „Dimitrie Cantemir”, acestea fiind amânate, la fel ca şi cele din cartierul Obcini, pentru cazul fericit în care suma de 7,3 milioane de lei va fi disponibilizată cu celeritate şi, mai ales, în integralitatea ei, pentru că numai aşa va putea fi achitată şi contravaloarea intervenţiilor de până acum.

·        În 2016, suma de 8,37 de milioane de lei s-a întors la bugetul de stat, întrucât procedurile s-au întins până a venit frigul şi nu s-a mai putut lucra.

De altfel, în acest din urmă cartier, execuţia, pe cele două ramuri în lucru, înseamnă doar 25% din totalul prins în proiect, soluţia următoare fiind trecerea în conservare.  „În varianta în care nu vin banii de la Guvern, vom lua măsuri să conservăm ceea ce s-a început şi nu s-a terminat. În acelaşi timp, urmărim să putem pune în funcţiune instalaţiile necesare pentru furnizarea căldurii şi apei calde. Mai sper să vină banii de la Guvern, dar iată că intrăm în luna octombrie şi nu se întâmplă acest lucru”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Încă de la finele primăverii, în modernizare au fost cuprinse Punctul termic Obcini IV, cu circa 2,7 km de conducte; Punctul termic "Zamca", cu aproximativ 2,1 km de reţele şi Punctul termic de pe strada "Ion Vodă Viteazu" cu 115 de metri de conducte. Restanţele către câştigătorul licitaţiei, firma constructoare Consix Bucureşti, sunt de 4 milioane de lei, Primăria alocând  doar 1 milion de lei, sumă disponibilizată din vistieria municipală şi reprezentând confinanţare proprie. În 2016, suma de 8,37 de milioane de lei, aprobată în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, s-a întors la bugetul de stat, întrucât procedurile de licitaţie şi de semnare a contractului de execuţie s-au întins până în luna decembrie, când, practic, nu s-a mai putut lucra. 

Sucevenii au mămăliga asigurată

·        În judeţ, cu 37.000 de hectare cultivate, porumbul deţine întâietatea, în 2016 obţinându-se o medie de 3.000 kg/ha.

·        „Vom avea o producţie estimată cel puţin de nivelul celei de anul  trecut”, a spune Haralampie Duţu, şeful DJA.     

În ciuda faptului că seceta s-a suprapus cu o perioadă mai sensibilă, cea de dezvoltare a ştiuletelui, în judeţul Suceava există premisele unei producţii bune de porumb, situată cel puţin la nivelul celei din 2016. Cel puţin acesta este părerea, Haralampie Duţu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care spune că, deocamdată, campania îi vizează pe micii agricultori, care adună ştiuleţii pentru a-i păstra în coşare, unde aceştia se pot usca în mod natural.         

 „Marii producători încă nu an început recoltatul mecanizat, sub formă de boabe, întrucât umiditate în bob este destul de ridicată. Însă, se pare, producţia se anunţă una bună, cu toate că precipitaţiile şi modul lor de distribuire la nivel de judeţ, au făcut să depăşim necazurile preconizate la nivelul lunii august, când a fost secetă. Aceasta ne permite să afirmăm că vom avea o producţie  estimată cel puţin de nivelul celei de anul  trecut”, a conchis Haralampie Duţu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Cultura de porumb deţine întâietatea ca întindere în judeţul Suceava, ocupând o suprafaţă de 37.000 de hectare de terenuri arabile, inclusiv cu cel pentru siloz. În 2016, fermierii suceveni au obţinut o medie de 2.956 kg la hectar.      

Ploile, mană cerească pentru înfiinţarea culturilor de cereale de toamnă

·        „În ultimul timp am beneficiat şi de o cantitate  extraordinar de binevenită de precipitaţii, realizându-se condiţii optime pentru înfiinţarea culturilor de păioase”, relevă Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole. 

Agricultorii fiind favorizaţi de ultimele căderi de precipitaţii, înfiinţarea culturilor de toamnă a demarat cu bine în judeţul Suceava. Epoca optimă de semănat se întinde până pe 15-20 octombrie. Haralampie Duţu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava fiind de părere că fermierii ar trebui să profite de vremea bună. „Am intrat în epoca optimă pentru însămânţările de toamnă. Având în vedere că în ultimul timp am beneficiat şi de o cantitate  extraordinar de binevenită de precipitaţii, s-au realizat condiţii optime pentru înfiinţarea culturilor de păioase. Pentru orz, secară, triticale şi chiar pentru grâu, se poate ieşi la semănat. De altfel, există şi producători care au făcut acest lucru”, a spune responsabilul DAJ. Duţu spune că, teoretic, de la răsăritul plantelor şi până primul îngheţ trebuie să treacă circa 45 de zile, astfel încât acestea aibă suficiente acumulări, pentru a rezista la temperaturile negative din sezonul rece. „Dar, dacă avem în vedere prognoza meteo, cu condiţii de temperaturi mai ridicate în luna octombrie şi cu o lună noiembrie mai caldă decât de obicei, aceste culturi se pot înfiinţa şi mai târziu, dar nu este recomandat. Sigur că, acum, mai sunt de recoltat cartofii, după care vine însămânţatul păioaselor şi recoltatul porumbului şi al sfeclei”, evidenţiază Haralampie Duţu, directorul executiv al DAJ, precizând că de regulă, anual, în judeţul Suceava, cu cereale sunt cultivate circa 20.000 de hectare de terenuri arabile.  

La o producţie peste cea din anii anteriori, 

Cartofii din noua recoltă sunt vânduţi la preţuri derizorii

·        Sucevenii au obţinut şi peste 20 de tone la hectar, însă, în lipsa posibilităţilor de depozitare, noua producţiei este preluată direct de la poartă, chiar şi la 0,5 lei/kg.    

·        În 2017 au fost cultivate 20.000 de hectare de cartofi, suprafaţă în continuă scădere, deoarece agricultorii orientează înspre culturi cu valorificare sigură şi rapidă.

 Judeţul Suceava se evidenţiază cu o producţie bună de cartofi, susţine Haralampie directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, potrivi căruia, în unele zone s-au recoltat chiar peste 20 de tone pe hectar. Nu acelaşi lucru se poate spune despre soiurile sensibile la lipsa de precipitaţii, care, pe fondul secetei, au fost atacate de râie. „Unele soiuri au manifestat sensibilitate la secetă, evidenţiată prin acea râie apărută pe coaja cartofului. 
În condiţiile în care nu a fost recoltată întreaga suprafaţă cultivată, există producători care au şi peste 20 de tone la hectar, dar şi unii care au obţinut şi sub 15 tone la hectar. Însă, considerăm noi, este, totuşi, o producţie bună, ţinând cont că, în anii trecuţi, nu s-a trecut de 20 de tone la hectar”, a spus şeful DJA, accentuând că rezultatele cele mai bune, atât din punct cantitativ, cât şi calitativ, sunt consemnate în zonele Dorneşti, Bălcăuţi, Rădăuţi şi Siret. Duţu arată că, din cauza neorganizării producătorilor, pentru cartofii din noua recoltă se obţin preţuri mici, care variază între 0,5 lei/kg şi cel mult 1 leu/kg.  „Este un preţ destul de mic şi aceasta deoarece, din păcate, încă nu există o piaţă pentru cartofi. De aceea, continuăm încă să vedem acele exemple de prezentare a cartofilor în saci, la poarta producătorilor”, reliefează directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava. În 2017, în judeţul Suceava a fost cultivate cu cartofi circa 20.000 de hectare de teren, iar suprafaţa rezervată acestei culturi se diminuează pe an ce trece. Cauză constă în posibilitatea redusă de valorificare, la care se adaugă şi concurenţa cartofilor de import. „Piaţa este din ce în ce mai îngustă, iar fiecare se orientează înspre culturi pentru care există valorificare mai sigură şi rapidă. La cartofi, depozitarea şi păstrarea ridică probleme deosebite, iar în lipsa depozitelor producătorii sunt nevoiţi să vândă imediat după recoltare, şi la preţuri care nu întotdeauna sunt şi cele aşteptate de către aceştia”, a explicat Haralampie Duţu, şeful DJA  Suceava.  

Păduri-parc, în preajma centrului Sucevei şi pe versantul Zamca

·        „Investiţiile pe care municipiul Suceava intenţionează să le facă se referă la amenajarea acestora drept locaţii de petrecere a timpului liber, pentru locuitorii oraşului”, se reliefează într-un proiect de hotărâre înaintat deleberativului.

·        Suceava are 322 de hectare de spaţii verzi, adică 27,73 de metri pătraţi pe cap de locuitor, faţă de cerinţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care obligă la asigurarea a 50 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.

Constituirea de amenajări de tip păduri-parc pe parcele de teren proprietate publică a statului din Parcul „Şipote” şi Pădurea „Zamca” este obiectul unui proiect de hotărâre  supus aprobării Consiliului Local. Pe parcele amintite vor fi amenajate alei realizate din materiale ecologice, piste pentru biciclete, sistem de iluminat public, puncte de informare, toalete ecologice, construcţii provizorii din lemn şi vor fi montate bănci. Totodată, prevăzute sunt şi împăduriri, cu prioritate pe locul arborilor extraşi. „Investiţiile pe care municipiul Suceava intenţionează să le facă se referă la amenajarea acestora drept locaţii de petrecere a timpului liber, pentru locuitorii oraşului, realizându-se, în acelaşi timp, o creştere calitativă  a spaţiilor din apropierea Cetăţii de Scaun şi a Mănăstirii Zamca, ceea ce va conduce la atragerea mai multor turişti în municipiu şi în judeţ”, se reliefează în fundamentarea proiectului de hotărâre, în care se accentuează că parcelele în cauză ”nu vor avea destinaţie de clădiri rezindenţiale/spaţii de locuit”. Respectivele păduri-parc vor fi constituite după obţinerea documentelor de proprietate în baza propunerii legislative privind trecerea din administrarea Romsilva a unor suprafeţe forestiere cu funcţii speciale de protecţie în administrarea Consiliului Local Suceava, proiectul de lege fiind înregistrat al Biroului Permanent la Camerei Deputaţilor cu nr.353 din 13 septembrie 2017. Municipiul Suceava are inventariate 322 de hectare de spaţii verzi, adică 27,73 de metri pătraţi pe cap de locuitor, faţă de cerinţele europene de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. După preluarea în administrare a suprafeţelor forestiere de la Romsilva, Suceava va încadra inclusiv în cerinţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care obligă la asigurarea a 50 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor. Investiţiile de amenajare din viitoarele păduri-parc ar putea să fie susţinute din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4-„Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, Prioritatea de investiţii 4.2 –„Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban”.       

Finanţare europeană de 1,6 milioane de euro pentru reabilitarea sediului Primăriei Suceava

·        „Realizarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Primăria este necesară, având în vederea construirea acesteia în anii 1995-1996”, arată primarul Ion Lungu.  

Municipiul Suceava are în pregătire documentaţia tehnică pentru  atragerea de finanţare nerambursabilă europeană pentru reabilitarea termică a sediului Primăriei. Proiectul de creştere a eficienţei energetice a clădirii urmează a fi aprobat de Consiliului Local, valoarea totală a investiţiei fiind de 7,45 de milioane de lei (peste 1,6 milioane de euro), iar lucrările se vor întinde pe durata a 24 de luni. Printre principalele intervenţii care ar urma să se desfăşoare la clădirea administrativă din Areni se numără îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirii; reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire, de apă rece şi de apă caldă; modernizarea sistemelor de ventilare şi climatizare; introducere a surselor regenerabile de  asigurarea a energiei termice; implementarea sistemelor de management energetic; montarea de corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată, la toate acestea adăugându-se schimbarea circuitelor electrice, înlocuirea lifturilor şi reparaţii la faţadă. Sursa de finanţare o reprezintă fondurile disponibile în carul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa 3-„Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiţii 3.1-„Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor”.

„Realizarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Primăria municipiului Suceava este necesară, având în vederea construirea acesteia în anii 1995-1996, necesitatea reducerii pierderilor şi a consumului de energie termică, dar şi a emisiilor de dioxid de carbon”,  se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu. Reamintim că spaţiile de la demisol, parter, etajul întâi şi etajul al doilea al actualului sediu al Primăriei au fost achiziţionate, în 2002, de la Banca Agricolă.  Începând cu anul 2003, Consiliul Judeţean a dat în folosinţă gratuită autorităţilor municipale, pe o perioadă de 99 de ani, etajele al treilea, al patrulea şi la cincilea. 

Primăria Suceava plăteşte anticipat 4 milioane lei pentru biomasa necesară încălzirii sucevenilor  

·        Neîncasarea sumelor reprezentând subvenţia în avans va conduce la riscuri în ceea ce priveşte producerea de energie termică în sezonul rece, avertizează conducerea Thermonet Suceava.

 De la bugetul municipiului Suceava vor fi disponibilizate fonduri pentru asigurarea stocurilor de combustibil, obligatorii pentru producerea de agent termic în centrala în cogenerare a Bionergy, în sezonul rece 2017-2018. În acest sens, Consiliul Local este chemat să aprobe un proiect de hotărâre privind plata în avans a subvenţiei pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuire şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local facturat la consumatorii casnici. În cauză este suma de 4 milioane de lei, aceasta constituind subvenţia datorată de Primărie pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2017. Printr-o adresă înaintată autorităţilor municipale, Thermonet, prestatorul serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură atrage atenţai că, în lipsa banilor cu pricina, încălzirea apartamentelor locuitorilor reşedinţei de judeţ va avea de suferit. „Neîncasarea, de la bugetul local, a sumelor reprezentând subvenţia în avans pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică livrată populaţiei pentru trimestrul al patrulea, va conduce la imposibilitatea constituirii de stocuri biomasă la producător şi la existenţa unor riscuri în ceea ce priveşte producerea de energie termică în sezonul rece”, avertizează conducerea Thermonet Suceava. 

Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre care va ajunge pe masa deliberativului local, la acesta dată, la sistemul centraliza de termoficare sunt până în 18.000 de unităţi de locuit, cu circa 48.000 de beneficiari. Adrian Bodea, administratorul Bioenergy şi Thermonet, declara că punctele cele mai îndepărtate de aprovizionare cu biomasă sunt cele din Ungaria, înspre vest, din Ucraina, dinspre nord, cât şi din Balta Mare a Brăilei, dinspre sud. În afară de furnizorii din zona judeţului Suceava, care contribuie cu 50% din totalul necesar, Bioenergy s-a orientat şi înspre alţii din Bistriţa, Bacău, Neamţ, Cluj şi Satu Mare. Ordonanţa nr. 36/2006 prevede că sumele de la bugetul de stat, precum şi cele prevăzute în bugetele locale se pot acorda în avans, de către ordonatorii principali de credite, furnizorilor de energie termică pentru populaţie, în vederea constituirii, la producători, a stocurilor, de combustibil pentru sezonul rece.  

Prin rectificare,

Două milioane de lei pentru salariile asistenţilor persoanelor cu handicap   

·        La rectificativ, tăiată este suma de 73.300 de lei, reprezentând alocări la „tichete de creşă şi tichete sociale pentru grădiniţă”. 

În baza unei adrese a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, municipiul Suceava primeşte, cu titlul de sume defalcate din TVA, potrivit OUG nr. 63/2017 privind rectificarea bugetului de stat, suma de 2,05 milioane de lei. Banii se duc integral pe „asigurări şi asistenţă socială în caz de invaliditate”, respectiv pentru plata salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Tot în cadrul secţiunii de funcţionare, Consiliul Local urmează a aproba, în şedinţă ordinară, virarea, din trimestrul al treilea în trimestrul al patrulea, suma de 423.000 de lei, aceasta urmând a lua destinaţia achitării salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi stabilite prin lege, inclusiv a contribuţiilor aferente, pentru mai multe unităţi din învăţământul preuniversitar de stat din reşedinţa de judeţ. În cauză sunt Şcoala gimnazială nr. 1, cu „report” de 6.000 de lei;  Şcoala gimnazială nr. 10-cu 80.000 de lei; Şcoala gimnazială nr. 11-cu 273.000 de lei, precum şi Colegiul Naţional de Artă „Ciprian Porumbescu”-cu 150.000 de lei. Deliberativul municipal sucevean va, opera, la aceeaşi secţiune de funcţionare a bugetului local, şi o rectificare negativă. Conform proiectului de hotărâre privind rectificativul, luată de la paragraful „alte cheltuieli în domeniul învăţământului” este suma de 73.300 de lei, reprezentând alocări rezervate „tichetelor de creşă şi tichetelor sociale pentru grădiniţă”.

2.500 de copii au ajuns, într-o lună, la „Urgenţe”

·        Peste 30% din pacienţii UPU Suceava sunt copii, în 2016 primind îngrijiri medicale de urgenţă circa 170.000 de minori din judeţ.

În municipiul Suceava, ar urma să se construiască un Spitalul de pediatrie, subiectul fiind pus în discuţie în cadrul unei întâlniri cu medicii specialişti din judeţ, organizată la Palatul Administrativ, de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Noua unitate spitalicească ar putea fi ridicată în curtea Spitalului vechi, va avea 250-300 de paturi, iar ca surse de finanţare sunt vizate bugetul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, bugetul Consiliului Judeţean, bugetul de stat, precum şi fondurile europene nerambursabile. „Vream să desprindem un spital de un alt spital. Vrem să facem un spital de copii, care să aibă în alcătuire toate specializările pe care le are un spital de adulţi. Ne gândim la un spital adevărat, mai ales că Suceava nu are un spital municipal, care să vină în concurenţă, în contradicţie sau să adauge anumite specialităţi la cel judeţean. Intenţionăm să construim un spital care să pornească de la un compartiment de primire urgenţe şi să ajungă până la secţia cea mai uşoară”, a subliniat Vasile Rîmbu, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, menţionând va fi amenajate vor fi inclusiv un laborator de analize medicale, un laborator de radiologie şi imagistică, ambulatoriu şi internări de zi, secţie de terapie intensivă, precum şi două săli pentru intervenţii chirurgicale. 

Rîmbu a declarat că peste 30% din pacienţii Unităţii de Primire a Urgenţelor sunt copii, în 2016 primind îngrijiri medicale de urgenţă circa 170.000 de minori din judeţ. Potrivit economistului Vasile Rîmbu, recent s-a ajuns la 2.500 de prezentări într-o lună, la un calcul simplu rezultând că media zilnică a fost de pe 80 de urgenţe pe zi.  Gheorghe Flutur Consiliului Judeţean, a declarat că aceste cifre sunt de natură să provoace îngrijorare, dar şi să vină în sprijinul iniţiativei de construire a unui spital de pediatrie. „Statistica arată că 2.500 de copii ajung la spitalul din Suceava,  dacă doar 49% dintre aceştia necesită internare, înseamnă peste 1.000 de pacienţi  pe lună, presiunea pe Spitalul Judeţean fiind una mare. Nevoia unui spital pentru copii  este demonstrată tocmai de aceste cifre”, a evidenţiat  Gheorghe Flutur, şeful executivului Judeţean, subliniind că în zona Spitalului Vechi este disponibilă o suprafaţă de 3 hectare de teren.      Medicul primar pediatru Maricela Cobuz, deputat PSD, membru al Comisie de sănătate din Camera Deputaţilor a asigurat că, din poziţia pe care o are, va susţine proiectul care va fi promovat de la nivel de judeţ. „Este un proiect pe care îl salut, care nu are culoare politică, pentru că sănătatea este pentru toată lumea. Nu contează cine pune prima piatră, susţin această iniţiativă şi voi ajuta atunci când va fi nevoie”, a  punctat parlamentarul sucevean social-democrat Maricela Cobuz. 

Contractele pentru deszăpezirea drumurilor naţionale din judeţul Suceava vor fi semnate abia în octombrie

·        În condiţiile în care, în judeţul Suceava, în ultimii ani a nins încă de mijlocul acestei luni, SDN Cîmpulung Moldovenesc are doar 364 de tone de sare din necesarul de 7.776 de tone, iar SDN Suceava s-a aprovizionat cu numai  200 de tone de sare, din planul de 6.696,8 de tone.

·        Carburanţii şi lubrifianţii ar ajunge pentru 14 zile de intervenţii, parazăpezi urmând a se monta pe circa 15 km lineari, la SDN Suceava, înspre deosebire de SDN Cîmpulung Moldovenesc, care va întinde doar 3,2 km lineari de asemenea elemente de protecţie contra viscolului.

Contractul pentru prestări de servicii de întreţinere curentă pe timp de iarnă se va încheia în luna octombrie. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare a Secţiei Drumuri Naţionale Cîmpulung Moldovenesc, prezentată în şedinţa Colegiului prefectural care a avut loc ieri , la Palatul Administrativ.

„Există un acord cadru pentru perioada 2106-2020, în baza căruia se va încheia, în luna octombrie 2017, se va încheia un nou contract subsecvent între Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi a Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere şi Asocierea dintre Florconstruct Suceava şi Calcarul Pojorîta”, se subliniază în respectiva informare. Conform sursei citate, până pe 15 la mijlucul lunii care vine se va organiza serviciul permanent de informare şi acţiune, acessta în condiţiile în care, în judeţul Suceava, în ultimii ani a nins încă de mijlocul lunii octombrie.  SDN cîmpulungeană are în administrare 276,6 km de drumuri naţionale, acţionând prin intermediul bazelor de la Cîmpulung Modovenesc, Vatra Dornei, Vatra Moldoviţei, Broşteni şi Cârlibaba. În stoc, la ceastă dată sunt carburanţi şi lubrifianţi pentru 14 zile de intervenţii, SDN Cîmpulung Moldovenesc fiind dotată cu 13 utilaje şi echipamente specifice, la care se adaugă 30 închiriate  de la asocierea de firme amintită. La cerere, în cele 5 baze se pot aduce încă 13 utilaje şi echipamente. Secţia cîmpulungeană va trebui să se aprovizioneze cu 7.776 de tone de sare, 230 de clorură de calciu, dar pe 18 septembrie în depozite fuseseră aduse numai 364 de tone de sare şi 103 tone clorură de calciu.   

De cealaltă parte, Secţia Drumuri Naţionale Suceava, cu 295,44 km de drumuri în administrare, este beneficiara acordului încheiat de DRDP Iaşi cu Transporturi Auto Botoşani, contractul fiind, la fel, încă semnat.  Activitatea Secţiei este susţinută de bazele de la Suceava, Fălticeni, Ilişeşti şi Rădăuţi, cu 18 utilaje şi echipamente proprii, 32 ale Transporturi Auto Botoşani, în caz de urgenţă putând fi mobilizate încă 12. Secţia Drumuri Naţionale Suceava are un plan de aprovizionare cu 6.696,8 de tone de sare, 135 de tone de clorură de calciu şi 10 de tone de produs ecologic, în baze, pe 11 septembrie, aflându-se doar 200 de tone de sare, 16 tone de clorură de calciu. Carburanţii şi lubrifianţii ar ajunge pentru 14 zile de intervenţii, parazăpezi urmând a se monta pe circa 15 km lineari, înspre deosebire de Secţia Drumuri Naţionale Cîmpulung Moldovenesc, care va întinde doar 3,2 km lineari de asemenea elemente de protecţie contra viscolului.