Trei firme sucevene de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate au prejudiciat bugetul statului cu circa 4 milioane de euro   

·        Judeţul Suceava avea o cincime din totalul societăţilor cu acest obiect de activitate din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, în ultimii 2 ani, 14 firme din cele 6 judeţe sustrăgându-se de la plată cu circa 14 milioane de euro, iar verificările continuă.

·        Ingineria financiară a fost demontată de inspectorii antifraudă fiscali suceveni, aceasta contând în remunerarea recrutaţilor cu salariul minim pe economia naţională, diferenţa fiind achitată sub formă de diurnă, la valoarea din ţara în care aceştia îşi desfăşoară activitatea şi pentru care la bugetul statului român nu se plăteşte nimic. 

Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava a demontat o ingineria financiară prin care se evită achitarea la bugetul statului român a impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor aferente acestuia, de către firmele autorizate de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate, pentru o perioadă de 1-6 luni. Ca mod de operare, lucrătorii autohtoni sunt angajaţi la societatea din România cu salariul minim pe economie, diferenţa fiind achitată, sub formă de diurnă, la valoarea acesteia din ţara în care îşi desfăşoară activitatea muncitorii în cauză. „La noi, toate societăţile care trimit forţă de muncă în străinătate practică această inginerie pentru a se sustrage de la plata impozitelor şi celorlalte obligaţii legale către bugetul statului”,  susţin surse demne de încredere.

Spre exemplu, un muncitor în construcţii, recrutat să  lucreze în Germania, este remunerat în România cu salariul minim brut de 900 de lei pe lună, iar diferenţa negociată de până la 1.500 de euro pe lună o primeşte cu titlul de diurnă, pe card. Societatea din România încasează banii cu pricina de la o firmă germană, beneficiară a prestaţiei sale. În consecinţă, întrucât diurna nu este asimilată unui salariu şi pentru aceasta nu sunt achitate impozit pe salariu şi contribuţiile aferente, bugetul consolidat al statului este puternic prejudiciat.   

Din cele 60 de firme în evidenţă din raza de competenţă a Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava, respectiv din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, Suceava are înregistraţi 20 de asemenea operatori pe piaţa muncii, adică o cincime din total. Pe de altă parte, la nivel regional 13 societăţi au declarat cifră de afaceri zero în anul 2013, ceea ce înseamnă că acestea nu au avut activitate.

Până în prezent, în regiunea de Dezvoltare Nord Est, din cele 47 de firme în funcţiune, inspectorii antifraudă fiscali au finalizat controlul la 14 firme de recrutare şi plasare a forţei de muncă în străinătate, prejudiciul constatat fiind de circa 14 milioane de euro.

Strict în judeţul Suceava, controalele au fost încheiate la 3 societăţi comerciale, restul firmelor fiind în curs de verificare. La cei 3 operatori deja verificaţi, lucrătorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au constat un prejudiciu de aproximativ 4 milioane de euro,  sumă neachitată la bugetul consolidat al statului în intervalul 2012-2014, adică după armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniu.  Întrucât, de altă sustragere de la plată se referă atât la obligaţiile angajatului, cât şi cele ale angajatorului, la nivel naţional paguba este una imensă, apreciată în cei 2 ani, la circa 600 de milioane de euro.

Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, cât mai ales directivelor europene în domeniul muncii, agenţii temporari de muncă care primesc o remuneraţie sub orice formă într-o ţară Uniunii Europene în care lucrează, până la nivelul salariului minim pe economie din statul respectiv, această remuneraţie trebuie obligatoriu asimilată salariului şi să fie taxată ca atare. Măsura vizează eliminarea concurenţei neloiale făcută angajatorilor din ţările în care firmele româneşti specializate  recrutează şi trimit agenţi temporari de muncă.