• Orăşenii nu îşi mai fac provizii de toamnă şi nu mai burduşesc boxele de la subsolul blocurilor la fel ca altădată
• Preţurile la producător variază între 0,3 lei şi 0,5 lei pe kg, în funcţie de mărimea cartofului, precum şi de depărtarea faţă de centrele urbane la care se află agricultorii
În judeţul Suceava, cultura de cartof a fost recoltată de pe 70% din suprafaţa cultivată, agricultorii cu suprafeţe mici fiind cei care, în mare parte, au adunat deja noua producţie, face cunoscut directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Florinel Avasiloaiei, „Au mai rămas să se recolteze la asociaţiile şi societăţile agricole, care au soiuri mai târzii sau la care vrejurile au fost distruse recent, din cauza perioadei de vegetaţie mai îndelungată”, arată Avasiloaiei. De pe cele circa 24.000 de hectare existente în judeţ se estimează obţinerea unei medii de 20 de tone la hectar, una mai bună decât în anii anteriori. Performerii sunt formele organizate din agricultura suceveană, cu 35-45 de tone la hectar, în timp ce producătorii mici strâng şi câte 15 tone la hectar. Şeful DADR opinează că impresia unei recolte mult mai abundente se datorează prezenţei în cantităţi mari a produsului pe piaţă, urmare a faptului că orăşenii nu mai fac provizii de toamnă şi nu-şi mai burduşesc boxele de la subsolul blocurilor la fel ca altădată. „Este o producţie bună, însă nu aşa cum se exagerează, că ar fi vorba despre un record. Faţă de ceilalţi ani suprafaţa cultivată a fost mai mică, lucru compensat cu cantitatea mai mare obţinută la hectar. Se spune că piaţa este aglomerată, pentru că nu este ca pe vremuri, când toată lumea dădea buzna să se aprovizioneze, atunci când se recolta cartoful”, subliniază directorul executiv. Preţurile de desfacere la producător variază între 0,3 lei şi 0,5 lei pe kg, în funcţie de culoarea şi mărimea cartofului, precum şi de depărtarea faţă de centrele urbane la care se află agricultorii. Mulţi dintre micii fermieri mai lasă din preţ, întrucât vor să facă rost de bani în vederea procurării de seminţe pentru recolta de păioase din toamnă, dar şi pentru cheltuielile cu aratul, discuitul şi semănatul. Florinel Avasiloaiei este de părere că fermierii care vor să obţină un preţ mai bun vor proceda la depozitarea cartofilor şi comercializarea acestora pe parcursul iernii, ei fiind, de fapt, şi cei care obţin cu adevărat un profit mai consistent.