Comisie pentru analizarea lipsei de eficienţă de la a Termica

• „Achitaţi subvenţia pe pierderi la Termica şi aţi făcut o compensaţie ilegală”, s-a adresat, în şedinţa deliberativului, alesul PSD, Ovidiu Donţu, către primarul Ion Lungu

• „Am făcut un lucru pe care nu l-au operat alte primării din ţară, pentru că am vrut să salvăm societatea”, a declarat edilul şef, menţionând că plata subvenţiei la energia termică este în conformitate cu legea

Alesul social democrat Ovidiu Donţu a cerut, în ultima şedinţă a Consiliului Local, înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia societăţii de termoficare în sistem centralizat, Termica. Donţu a interpelat conducerea executivului, cerându-i acesteia să explice de ce datoria către operatorul din Lunca Sucevei a ajuns la 80 de milioane de lei, din moment ce bugetul local are capacitatea de a vira în conturile societăţii peste 10 milioane de lei pe an. „Achitaţi subvenţia pe pierderi la Termica şi aţi făcut o compensaţie ilegală”, i-a spus consilierul social democrat primarului Ion Lungu. Şeful executivului a precizat că nu are nimic împotriva unei comisii de analiză, menţionând că achitarea subvenţiei la diferenţa de tarif dintre preţul de producere a gigacaloriei şi tariful achitat de populaţie este aprobată de către deliberativ şi că aceasta nu încalcă legea. Mai mult, susţine Lungu, măsura este menită a salva Termica, în condiţiile în care dările achitate de contribuabilii persoane fizice sunt de circa 1 milion de euro pe an, iar obligaţia către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic se ridică la aproximativ 5 milioane de euro anual. „Sunt discuţii care dau bine din punct de vedere electoral. Dacă am plăti toată subvenţia către Termica, ar trebui să dăm 5 milioane de euro pe an. Aceasta în condiţiile în care încasăm de la populaţie, ca impozite pe teren şi apartamente, precum şi taxe pe maşini, aproximativ 1 milion de euro. Am făcut un artificiu, un lucru pe care nu l-au operat alte primării din ţară, pentru că am vrut să salvăm societatea. Astfel, am luat toată ineficienţa de acolo şi am transferat-o la Primărie. Aceasta a condus la situaţia de astăzi, când, paradoxal, Termica stă printre societăţile care o duc cel mai bine la categoria ei”, relevă şeful administraţiei municipale, adăugând că există o hotărâre de Consiliu Local din 2006 care prevede preluarea pierderilor de la Termica, deşi reglementările legale se refereau la cel mult 10% din mărimea acestora. Edilul şef a dat ca exemplu nefericit firma de termoficare de la Iaşi, care consumă acelaşi tip de combustibil ca unitatea de la Suceava, şi care în prezent se află într-o neplăcută situaţie de insolvenţă. La fel se întâmplă şi cu societatea omoloagă de la Piteşti, care riscă falimentul. Lungu opinează că nu este corect ca întreg municipiul să aibă de suferit din cauza unei întreprinderi care nu este rentabilă din motive care ţin de nefuncţionalitatea sistemului la nivel naţional. „Aburul tehnologic nu se mai cumpără, iar energia electrică produsă în cogenerare este cea mai scumpă din ţară, după cea nucleară şi cea hidro”, a declarat ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu.

Tăieri de arbori în Parcul „Areni”

Conducerea administraţiei locale sucevene respinge acuzele potrivit cărora în parcul „Areni”, aflat în plină reabilitare, mai mulţi arbori ar fi marcaţi şi doborâţi în mod nejustificat. Primul gospodar al Sucevei, Ion Lungu, susţine că reclamaţiile nu ar fi întemeiate, marcaţi fiind doar arborii periculoşi şi cei care încurcă lărgirea aleilor. De altfel, numărul acestora este unul mic, edilul şef având parte de un tratament similar şi pe timpul modernizării Parcului central, perioadă în care primea anonime prin care era categorisit drept „criminal ecologic”. „În Parcul central, atunci când s-a făcut reabilitarea, primeam scrisori anonime în care eram ameninţat şi eram făcut criminal, pentru că, spuneau acestea, tăiam nejustificat copacii. Există oameni de specialitate care analizează şi marchează arborii care, din diferite motive, trebuie tăiaţi. Aleile vor fi lărgite şi, probabil, este nevoie şi de înlăturarea vegetaţie arboricole”, relevă şeful municipalităţii Ion Lungu, menţionând că în parcul de pe strada „Universităţii” au loc şi „toaletări”, toate intervenţiile având avizul instituţiilor mediu şi a celor silvice. Contractul de finanţare pentru reabilitarea Parcului „Areni” este semnat cu Administraţia Fondului pentru Mediu şi are valoarea de 1,48 milioane de lei, reprezentând 92,4% din total cheltuieli. Printre altele, proiectul prevede amenajarea de spaţii verzi, împrejmuirea cu garduri vii, achiziţionarea şi plantarea a 1079 de arbori şi arbuşti, amenajarea de alei ecologice, montarea de instalaţii de irigat, schimbarea sistemului de iluminat, amplasarea a 78 de bănci, dotarea cu 38 de coşuri de gunoi şi amplasarea 6 cabine ecologice de wc. La pachet cu acest proiect intră şi amenajarea unui nou parc la intersecţia din Calea Obcinilor şi Bulevardul „1 Decembrie 1910”, pe spaţiul în care tronează monumentul Unirii, proiectat de maestrul Nicolae Porumbescu.

Trafic de coşmar pe Bulevardul în asfaltare „1 Decembrie 1918”

• Până la venirea îngheţului, porţiunea dintre Galeria Mall şi centrul Sucevei, în dreptul primei parcări subterane, ar putea fi primenită cu covoare asfaltice noi

De coloane de sute de metri şi zeci de minute de opriri şi aşteptare în trafic au avut parte conducătorii auto care intrau ieri dimineaţă, în municipiul Suceava, pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Blocajele de artera cu pricina sunt urmare a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere, joi după amiază demarând asfaltarea. În cursul zilei de ieri se turna un prim strat de mixtură asfaltică pe cea dintâi bandă de pe sensul de mers dinspre Fălticeni, utilajele intervenind în faţa Complexului comercial Metro, dar şi în preajma Spitalului Judeţean de Urgenţă „Ştefan cel Mare”.

În acelaşi timp, în alte puncte de pe sensul opus de circulaţie, muncitorii scoteau bordurile vechi şi montau altele noi, proceduri care afectau şi mai mult fluenţa traficului. Firmele de construcţii trag tare şi profită de vremea fără precipitaţi, astfel încât în perioada care vine să se înainteze cât mai mult cu execuţia. Aceasta deoarece, din cauza contestaţiile la licitaţie, proiectul este în întârziere cu mai mult de 4 luni. Şeful municipalităţii, Ion Lungul, le-a cerut constructorilor ca, până la venirea îngheţului, porţiunea dintre Galeria Mall şi centrul Sucevei, în dreptul primei parcări subterane, să fie primenită cu covoare asfaltice noi, acestea urmând a fi chiar şi marcate cu marcaje rutiere. Conducerea executivului speră ca până la momentul sosirii iernii să fie modernizate mare parte din strada Metropoliei, precum şi 3 artere din cartierul Burdujeni. Execuţia a fost câştigată la licitaţie de consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica, în prezent acestea intervenind şi la parcurile de lângă Gara Iţcani şi Primăria din Burdujeni.

La Vatra Dornei:

Ziua muntelui. Ziua apelor curate.

Astăzi şi mâine, la Vatra Dornei este ţinută manifestarea intitulată „Ziua muntelui. Ziua apelor curate”. Acţiunea se desfăşoară în organizarea Consiliului Judeţean şi Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, Clubului „Eco Dorna” Vatra Dornei şi formelor Stihl Germania şi Socar Petroleum Botoşani. Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, dr. Petrea Dulgheru, informează că, în prima zi, programul include ecologizarea râului Bistriţa şi Cupa ecologiştilor la pescuit păstrăv. Duminică vor fi ţinute Cupa ecologiştilor la ciclism şi lansarea Clubului „Eco Dorna”. Pasionaţii vor lua parte la river rafting pe râul Bistriţa, participanţilor la manifestări oferindu-li-se o demonstraţie hipică, precum şi evoluţia unor aparate de zbor oşoare. Deschise vor fi, de asemenea, expoziţii de bovine, cabaline, ovine şi canine; produse agro-alimentare; legume şi fructe; utilaje agricole şi forestiere; furaje pentru animale etc. Organizat este, de asemenea, şi un spectacol folcloric cu participarea Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” şi invitaţilor săi.

Primăria umblă la „rezerve” şi plăteşte subvenţia către Termica

• Anul acesta bugetul local va contribuie cu circa 10 milioane de lei la acoperirea diferenţei dintre preţul real al gigacaloriei şi tariful achitat efectiv de populaţie

• În sezonul zece 2009-2010 subvenţia s-a ridicat la 12,5 milioane de lei, fără aceşti bani societatea de termoficare neputând funcţiona

Deliberativul municipal sucevean a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, virarea unei sume de bani în conturile societăţii de termoficare Termica. Aceasta provine din Fondul de rezervă al bugetului local şi are scopul acoperirii unei părţi din obligaţia municipalităţii către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic din Lunca Sucevei. Este vorba despre obligaţiile financiare constând în subvenţia la energia termică livrată pentru încălzirea populaţiei, demersul având loc în baza Legii finanţelor publice locale, care prevede că sumele înscrise în Fondul de rezervă bugetară pot fi utilizate la finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar. În cauză este suma de 1,5 milioane de lei şi care ia calea acoperirii diferenţei dintre costul real de producere a gigacaloriei şi tariful efectiv achitat de către consumatorii casnici. În prezent, populaţia plăteşte un tarif de referinţă de aproximativ 185 de lei pe gicalacalorie, adică unul la jumătatea costului de producţie de la Termica, de circa 360 de lei pe gigacalorie. Diferenţa este acoperită prin fonduri de la bugetul local. „În iarna 2011-2012, vom da pentru subvenţionarea diferenţei de tarif la gigacalorie în jur de 100 de miliarde de lei vechi, la fel ca anul trecut. Termenele de plată sunt valabile începând cu luna decembrie, după ce se furnizează agentul termic pentru încălzire. Partea cea mai mare a plăţilor vine în prima parte anului 2012, respectiv în ianuarie, februarie şi martie”, explică primarul. Edilul şef Ion Lungu precizat că în sezonul zece 2009-2010 subvenţia s-a ridicat la 12,5 milioane de lei, bani fără de care societatea de termoficare nu poate funcţiona.

Sucevenii renunţă la locuinţele ANL cu chirie




• Aceştia îşi cumpără case de pe piaţa liberă, motivele fiind chiriile mari şi ridicarea subvenţiilor la plata acestora

Două familii sucevene care locuiau cu chirie în apartamente construite prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe(ANL) au predat cheile Biroului „Evidenţa şi administrarea imobilelor de locuit” al Primăriei. Demersul are loc după ce chiriaşii în cauză şi-au cumpărat câte o locuinţă de pe piaţa liberă şi, evident, nu mai îndeplineau condiţiile prevăzute de lege pentru a mai sta în casele statului din Ansamblul „Priveghetorii” al cartierului Burdujeni. În aceeaşi zonă şi din motive similare, doi beneficiari au renunţat la locuinţele de necesitate repartizate prin hotărâre a Consiliului Local către Parchetul de pe lângă judecătoria Suceava şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă. În luna mai, deliberativul local a mai aprobat eliberarea unei garsoniere şi a unui apartament cu două camere din Ansamblul „Privighetorii”, în cauză fiind tineri care au trecut de 35 de ani şi care, conform reglementărilor în vigoare, nu mai au parte de chirie subvenţionată. În martie 2011, deliberativul municipal a stabilit noi chirii, acestea începând de la 317 lei pe lună pentru un apartament cu 2 camere şi cu suprafaţa de 63 de metri pătraţi şi ajungând până la 553 de lei pe lună, în cazul unui apartament cu 3 camere şi cu suprafaţă de 110 metri pătraţi. Actele normative prevăd că prelungirea relaţiei contractuale cu chiriaşii ANL se va face anual, inclusiv prin recalcularea chiriei, în conformitate cu Legea locuinţei nr.114/2006, republicată. Pentru titularii care nu au depăşit încă vârstă de 35 de ani, condiţiile iniţiale referitoare la cuntumul chiriei nu se schimbă. Chiria practicată pentru locuinţele ANL acoperă cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată, precum şi de un profit supus negocierii între părţi.

Zece milioane de lei împrumutate de la CEC iau calea asfaltării şi parcărilor

O sumă de 10 milioane de lei este necesară pentru continuarea lucrărilor desfăşurate în baza a două proiecte ale municipiului Suceava finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Este vorba, în primul rând, despre cel de reabilitare a 14 străzi, podului de peste Suceava, pasajului CFR Burdujeni, de modernizare a două parcuri şi înfiinţarea de staţii modulare de transport. De asemenea, cofinanţat pe această cale este proiectul de reabilitare a zonei centrale a municipiului, prin crearea de parcări subterane, modernizarea pietonalului şi străzilor aferente. Banii sunt luaţi din creditul bancar de 15,6 milioane de lei contractat de la Primărie de la CEC Bank Suceava, consilierii locali aprobând, ieri, într-o întâlnire ordinară, transferarea sumei amintite la subcapitolul „Străzi” a bugetului local. La această dată, în cadrul primul proiect, în plină modernizare este porţiunea rutieră cuprinsă între intrarea dinspre Fălticeni şi centrul Sucevei, strada „Mitropoliei” şi 3 artere din cartierul Burdujeni. Indicatorii economici iniţiali pentru proiectul de reabilitare au fost de circa 50 de milioane de lei, însă după licitaţie, consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica a sub-licitat, câştigând cu ofertă de aproximativ 40 de milioane de lei. Pe de altă, de precizat este faptul că, în centrul urbei reşedinţă, prima locaţie a parcărilor este gata la „roşu”, cea de a doua urmând a ajunge în acest stadiu la finele lui octombrie, după care se va interveni la interioare. Cele două sectoare pentru parcări subterane vor avea 108 locuri şi, respectiv, 55 de locuri, execuţia, inclusiv cea de la străzi şi traseele pietonale, ţinând 33 luni. Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional are valoarea totală de 37,8 milioane lei, dintre care 29,8 milioane lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Lucrările de amenajare au fost câştigate la licitaţie de firma suceveană General Construct.

Despăgubiri de peste 140.000 de lei primesc 52 de inundaţi accidental la Iţcani

Plenul consilierilor suceveni a aprobat, după dezbaterile de ieri, acordarea de la bugetul local a unor despăgubiri parţiale pentru persoanele singure sau familiile din Iţcani care au fost afectate de revărsarea pârâului Dragomirna, în urma unei deversări efectuate de Sistemul de Gospodărirea Apelor(SGA) din lacul de acumulare de la Lipoveni. În baza anchetelor sociale, 52 de familii vor fi ajutate financiar, din vistieria bugetară alocându-se, în acest sens, 141.000 de lei. Alţi 6 iţcăneni au refuzat sprijinul bănesc, aceştia motivând că pagubele pricinuite de şuvoaie la grădinile proprii sunt minore. Comisiile executivului local au constata că apele scăpate de sub control au făcut stricăciuni în 58 de gospodării, fiind afectate 35 de case de locuit, dintre care 3 au suferit avarii la structură, iar alte două sunt în pericol de prăbuşire. La fel, inundate au fost 26 de anexe gospodăreşti şi 38 de beciuri, 6 fântâni fiind colmatate.

Sprijinul financiar variază de la 500 de lei la 5000 de lei pe gospodărie, în funcţie de mărimea stricăciunilor înregistrate după inundaţiile respective. Potrivit legii, în urma aprobării în Consiliul Local, primarul poate acorda ajutoare familiilor sau persoanelor singure aflate în situaţii de necesitate cauzate de calamităţi naturale, incendii, accidente, precum şi de alte situaţii deosebite. La iniţiativa Primăriei, la cei afectaţi au ajuns şi materiale de construcţii în valoare de peste 20.000 de lei, acestea constând, printre altele, în 5 tone de var, 5 tone de ciment, 20 de metri cubi de cherestea, 500 de metri pătraţi de plăci OSB, 27 de metri cubi de nisip şi 25 de metri cubi de pietriş. Consiliul Judeţean Suceava a ajutat 32 de familii cu câte 2.000 de lei, în şedinţa de ieri a legislativului, fiind aprobată încă o completare de 3.000 de lei pentru fiecare calamitat.

După 3 ani de staţionare,

Majorare cu 1 leu a porţiei de hrană la cantina de ajutor social

• În limita alocaţiei de hrană de 7 lei, sucevenii din evidenţele Serviciului „Ajutoare sociale” au parte de două mese pe zi, respectiv de prânz şi cină

Sucevenii care iau masa la cantina de ajutor social vor avea parte de o majorare a alocaţiei financiare pentru hrana zilnică, aceasta din urmă ajungând la 7 lei. Majorarea este de 1 leu, survine unui disponibil bănesc de peste 346.000 de lei în bugetul local şi va fi valabilă pentru lunile octombrie, noiembrie, şi decembrie. În prezent, alocaţia de hrană este de 6 lei pe zi şi beneficiar, conform HG. nr.421 din 2008, aceasta nemaifiind actualizată de aproape 3 ani. Potrivit reglementărilor în vigoare, Consiliul Local, la propunerea Direcţiei de Asistenţă Socială, poate aproba un cuantum mai mare decât cel stabilit prin hotărâre a executivului central. Cantina de ajutor social din municipiul Suceava funcţionează în subordinea Serviciului „Ajutoare sociale” a Direcţiei de Asistenţă Socială, aceasta asigurând hrană pentru 325 de copii şi 75 de persoane vârstnice. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, pot avea parte de serviciile de cantinei de ajutor social copiii în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană este sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Beneficiari sunt, de asemenea, tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ, până la terminarea acestora, dar fără a se depăşi vârsta de 25 de ani; persoanele care primesc ajutor social, potrivit legii; pensionarii; izolaţii social, fără susţinători legali sau fără venituri; invalizii şi bolnavii cronici, precum şi orice persoană care nu realizează venituri, pentru o perioadă de cel mult 90 de zile pe an. Persoanele îndreptăţite care au venituri cumulate peste nivelul venitului net lunar pot lua masa la cantina de ajutor social doar după plata unei contribuţii de 30% din venitul stabilit pentru un singur beneficiar. În limita alocaţiei de hrană, sucevenii din evidenţele Serviciului „Ajutoare sociale” au parte de două mese pe zi, respectiv de prânz şi cină.

Primăria dă 50.000 de lei pentru adăpostirea şi protejarea de ger a oamenilor străzii

• În Suceava există persoane care se află în nefericita postură de a dormi pe stradă sau în parcuri, de a se adăposti în scări de bloc, gări ori canale

Municipalitatea suceveană se asociază cu Asociaţia „Lumină lină”, colaborarea având ca obiectiv asigurarea funcţionării Centrului social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”. Centrul de pe lângă Biserica „Sfânta Vineri” este singurul adăpost de noapte care oferă servicii sociale acestei categorii de beneficiari, Asociaţia „Lumină lină” fiind acreditată ca furnizor de servicii sociale. Scopul contractului dintre cele două părţi îl reprezintă susţinerea de la bugetul local a cheltuielilor de cazare şi masă, precum şi a contravalorii echipamentelor, serviciilor şi utilităţilor pentru funcţionarea serviciului amintit în ultimul trimestru al lui 2011. Această perioadă anului este cea în care, din cauza temperaturilor coborâte din sezonului rece, Centrul este ocupat la capacitate maximă, beneficiari urmând a fi, în fiecare lună, o medie de 50 de persoane fără adăpost. Astfel, de la vistieria suceveană va fi disponibilizată suma de 50.000 de lei, în aceeaşi perioadă a anului anterior, graţie parteneriatului dintre Primărie şi Asociaţia „Lumină lină” şi funcţionării Centrului de noapte, nu s-a mai înregistra niciun deces în rândul oamenilor străzii.

Beneficiarii serviciilor Centrului social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost sunt sucevenii fără un acoperiş deasupra capului, prioritate având femeile însărcinate, familiile cu copii, persoanele vârstnice, suferinzii de boli cronice netransmisibile şi persoanele cu handicap. La amenajarea obiectivului, Asociaţia „Lumină lină” a participat cu suma de peste 62.000 de lei şi pune la dispoziţie 30 de camere cu 50 de locuri de cazare. Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse a alocat fonduri de 562.000 de lei, efortul financiar al Primăriei a fost de 170.000 de lei, cheltuieli cu introducerea utilităţilor şi achiziţionarea unei bucătării „profesionale”. În municipiul Suceava există o categorie socială vulnerabilă care se află în nefericita postură de a dormi pe stradă sau în parcuri, să se adăpostească în scări de bloc, gări sau canale ori de a locui temporar la rude sau prieteni. În Suceava, în lua decembrie 2009, înainte de darea în folosinţă a Centrului, 3 oameni ai străzii au decedat ca urmare a hipotermiei.

Ultimele zile pentru renunţarea la serviciile Termica

• De luni se trece la umplerea instalaţiilor în vederea efectuării probelor de presiune şi începerea programului de încălzire

De la începutul săptămânii viitoare, sucevenii nu se vor mai putea debranşa de la termoficarea centralizată. Conducerea societăţii Termica Suceava pune în vedere că, de pe 3 octombrie, nu va mai aproba nicio deconectare de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, măsura fiind luată în conformitate cu prevederile Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de furnizare a agentului termic. Totodată, Termica avertizează pe beneficiarii de încălzire că, de luni, se va proceda, în etape, pe fiecare dintre magistrale, la umplerea instalaţiilor în vederea efectuării probelor de presiune. Conducerea producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic atrage atenţia consumatorilor că nu se va face responsabilă de eventualele pagube pe care aceştia le-ar putea avea din cauza intervenţiilor la instalaţiile din locuinţe. „Beneficiarii care au intervenit în instalaţiile proprii trebuie să ia măsurile care se impun pentru evitarea eventualelor pierderi şi a daunelor materiale, de producerea cărora Termica nu se face responsabilă”, se arată într-o comunicare a firmei sucevene de termoficare. Potrivit oficialilor Termica, în 2011 ritmul deconectărilor a fost mai mic faţă de anii anteriori, la sediul producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic înregistrându-se peste 400 de solicitări. Cele mai multe au fost consemnate în august, lună consacrată întreruperii ape calde şi reparaţiilor din sistem. Primarul Ion Lungu, recomandă sucevenilor să nu se debranşeze de la reţeaua centralizată, întrucât, din sezonul rece 2012-2013, vor va parte de servicii de calitate de la noua centrală de cogenerare de înaltă eficienţă pe care o va construi Adrem Invest Bucureşti.

Consiliul Judeţean cheltuieşte 60.000 de lei pentru târgul „Produs în Bucovina” de la Timişoara

• De la bugetul judeţean ar putea fi suportate, printre altele, costurile cu amenajarea standurilor, transportul, cazarea şi materialele de promovare

Consiliul Judeţean ar putea susţine financiar, cu aproximativ 60.000 de lei, sumă alocată de la buget, organizarea Târgului de toamnă „Produs în Bucovina”, eveniment care urmează a fi ţinut la Timişoara. În calitate de co-organizator, executivul sucevean se angajează să suporte, printre altele, costurile cu amenajarea standurilor, transportul, cazarea şi materialele de promovare a acţiunii. În acest an, Târgul de toamnă „Produs în Bucovina” se află la a III-a ediţie, oficialii CJ susţinând că, dat fiind interesul crescut al consumatorilor din judeţ, dar şi a celor din ţară, proiectul judeţean sucevean este unul de succes. „Ca şi în celelalte două ediţii, oferta din cadrul târgului se referă la prezentarea, atât a produselor alimentare bio, cât şi a meşteşugurilor specifice zonei, la toate acestea adăugându-se spectacole oferite de artişti din judeţul Suceava, precum şi pachetele turistice promovate de asociaţii de specialitate”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre de Consiliul Judeţean, care va fi dezbătut astăzi, în şedinţa ordinară a deliberativului. Reamintim că, în septembrie 2009, Consiliul Judeţean Suceava s-a asociat cu Asociaţia „Produs în Bucovina”, organizaţie constituită la nivelul producătorilor din judeţ, scopul fiind punerea în valoare a zonei Bucovinei. De la înfiinţare şi până în prezent, Asociaţia a avut numeroase acţiuni de promovare a produselor naturale din această parte a ţării.

Adrem Invest intră la pregătirea terenului pentru noua centrală de termoficare a Sucevei

De zilele acestea societatea bucureşteană Adrem Invest începe lucrările premergătoare amenajării noii centrale termice în cogenerare a municipiului Suceava, obiectiv care va fi construit tot în Lunca Sucevei, în preajma Centralei Electrice de Termoficare a Termica. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care a declarat ieri că deja firma din Bucureşti, câştigătoare a licitaţiei organizată de autorităţile locale, a făcut primele intervenţii de decopertare a terenului. „Deja cei de la Adrem s-au apucat de treabă, acolo, la Termica. Am înţeles că s-au făcut decopertări la suprafaţa de teren pe care vine ridicată noua centrală. Contractul cu Institutul pentru Proiectări Energetice este semnat şi nu mai poate fi loc de dat înapoi, pentru că deja s-au cheltuit nişte bani, sume destul de importante, care ajung până aproape de 1 milion de euro. Există unele dificultăţi, ca peste tot, dar sper că acestea vor fi înlăturate cât mai rapid”, subliniază şeful administraţiei locale, Ion Lungu. Centrala care va fi ridicată în Lunca Sucevei este destinată să producă circa 44 MWh energie electrică şi până la 120 de MWh energie termică, fiind concepută în 3 module, dintre care două vor funcţiona pe bio-masă, iar unul cu turbine pe gaze naturale. Realizarea centralei loc în etape, prima componentă, pe gaze naturale, urmând a fi gata în decembrie 2012, dată la care va începe şi furnizarea de energie termică în sistem. Următoarele două module vor intra în funcţiune în 2013 şi 2014. Centrala este automată şi va consuma o cantitate de maxim 200.000 de tone de bio-masă, unul dintre modul fiind alimentat cu combustibil forestier, iar altul cu plante energetice care vor fi cultivate în zonele vecine cu municipiul Suceava. Investiţia în primele două module se ridică la 45 de milioane de euro, cel de al treilea costând încă 20 de milioane de euro. Principalul partener de finanţare al Adrem Invest este Unicredit Ţiriac Bank, montajul financiar fiind prevăzut a se derula pe durata a 10 ani. Centrala propriu zisă va fi deservită de 40 de lucrători, la care se va mai adăuga personal pentru „gospodăria” de bio-masă. Toate modulele sunt prevăzute a funcţiona în co-generare de înaltă eficienţă, cu randament de peste 85%.

Acordat de CEC Bank Suceava,

Creditul garantat guvernamental, de aproape 4 milioane de euro, este la dispoziţia Primăriei

• „Am fost foarte inspiraţi atunci când am apelat la acest credit cu garanţie guvernamentală, care ne asigură finanţarea lucrărilor şi ne dă posibilitatea să respectăm graficele de execuţie aprobate”, explică ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu

Primarul Ion Lungu a semnat cu reprezentanţii CEC Bank Suceava contractul pentru un credit cu garanţie guvernamentală de 15,647 de milioane de lei(aproape 4 milioane de euro). „S-a semnat contractul cu CEC, iar acesta este deja funcţional. Astfel, am deja finanţările pentru două proiecte foarte importante. Vorbim despre parcajele subterane şi cel de reabilitare a străzilor, lucru foarte important, mai ales în contextul în care s-a schimbat metodologia de finanţare. Primăria mai avea de avea de primit până la sfârşitul anului prefinanţări de circa 4 milioane de euro, dar, din păcate aceşti bani nu vor mai veni. De aceea, am fost foarte inspiraţi atunci când am apelat la acest credit cu garanţie guvernamentală, care ne asigură finanţarea lucrărilor şi ne dă posibilitatea să respectăm graficele de execuţie aprobate”, explică ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu. CEC Bank a fost declarată câştigătoare după mai multe etape ale licitaţiei, unitatea întrunind 100 de puncte din 100 posibile. Rata internă de rentabilitate este de 7,351 de procente, perioada de acordare a creditului-de 20 de ani, iar totalul costurilor legate gestionare, comisioane şi dobânzi se ridică la 11,033 milioane lei. Creditul este garantat în proporţie de 80% de Guvernul României şi de 20% de Primăria Suceava. Perioada de graţie este de 2 ani, cu noul împrumut municipalitatea suceveană ajungând la un grad de îndatorare de mai puţin de 20. Cu ofertă a venit şi BCR Suceava, această instituţie financiar-bancară adunând doar 97,6 puncte şi având rate şi comisioane de valori mai mari. Suma respectivă este menită să asigure co-finanţarea proiectului POR de reabilitare a zonei centrale a municipiului şi amenajarea parcărilor subterane(5,67 milioane lei), precum şi a celui de reabilitare a străzilor, a podului de peste râul Suceava, de modernizare a parcurilor şi de înfiinţare de staţii modulare pentru transportul în comun(9,97 milioane de lei).

De pe 15 octombrie,

Căldură pe timp de noapte în apartamente

• Preţul energiei termice este cel din iarna trecută, populaţia plătind efectiv un tarif de referinţă de aproximativ 185 de lei pe gicalacalorie, adică unul la jumătatea costurilor de la Termica

De la jumătatea lunii următoare, Termica va da start programului de încălzire a locuinţelor în sezonul rece 2011-2012, a anunţat ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Potrivit edilului şef sucevean, temperaturile deja au început să scadă, căldura urmând a fi furnizată doar pe timpul nopţii. „Am convenit cu cei din conducerea societăţii de termoficare ca începând cu data de 15 octombrie să furnizăm căldură în municipiul Suceava. Suntem obligaţi şi de lege, însă cu siguranţă, pe timp de noapte va fi necesar să asigurăm încălzirea, chiar dacă ziua va fi cald. Sigur, se va funcţiona la un randament mai redus la Termica, iar dacă nu doresc să aibă căldură, asociaţiile de proprietari au posibilitatea să închidă robinetul de la gigacalorimetrul de intrare în bloc”, subliniază primarul Ion Lungu. De precizat este faptul că, potrivit contractelor pe care le are, de la 15 octombrie, Termica este obligată să pornească Centrala Electrică de Termoficare(CET) şi să furnizeze energie electrică în sistemul energetic naţional. Preţul energiei termice este cel din iarna trecută, populaţia plătind efectiv un tarif de referinţă de aproximativ 185 de lei pe gicalacalorie, adică unul la jumătatea costurilor de la Termica. Diferenţa este acoperită prin fonduri de la bugetul local. Printr-o hotărâre a Consiliului Local din vara trecută, tariful de referinţă la energia termică furnizată populaţiei a crescut de la 178 de lei/gigacalorie, la 185 de lei/gigacalorie, respectiv cu 5%, reprezentând influenţa majorării taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%. Anul acesta, consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar de la bugetul de stat în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi de 1.082 lei, în cel al persoanei singure. În 2010, ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute, încălzirea locuinţelor a început pe 4 octombrie.

Vasile Cerlincă, vicepreşedinte PRM Suceava:

Toţi mai mulţi copii iau calea pribegiei, alături de părinţi, în ţările UE

Specialiştii şi muncitorii calificaţi români pleacă la muncă peste hotare, în timp ce acasă rămân milioane de pensionari şi şomerii, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă, menţionând că, pe termen lung, acest fenomen va avea consecinţe nebănuite. „Este foarte grav că într-o ţară de 22 de milioane de locuitori, 4 milioane pleacă în afară să lucreze, iar alţi peste 6 milioane sunt pensionari şi încă aproape 1 milion sunt în şomaj. Şi mai trist este faptul că ne pleacă peste hotare medicii, profesorii şi cei mai buni meseriaşi”, subliniază vicepreşedintele peremist. Mai presus de toate, Cerlincă spune că nimeni nu a desluşit de ce este o aşa de mare coadă la Serviciul „Paşapoarte” Suceava, domnia sa explicând că este vorba despre părinţii care fac formalităţile pentru a-şi lua copiii alături de ei, peste graniţă. Vasile Cerlincă subliniază că, doar într-o zi şi de la o singură zi firmă de transport auto internaţional, au luat calea vestului Europei 3 autocare cu suceveni, mulţi dintre ei cu minori în braţe. Pe de altă parte, mulţi micuţi rămâneau cu bunicii sau alte rude apropiate, plângând după mamele sau taţii îmbarcaţi în autobuze. „Paşapoartele, în majoritatea, se fac pentru copiii mici, ca să se poată trece graniţa şi aceştia să ajungă lângă părinţi în ţările din vest. De ce trebuie ca băieţii şi fetele noastre să plece să facă şcoala în străinătate şi nu se creează condiţii să rămână, să înveţe literatura, istoria şi geografia României?”, se întreabă viceliderul PRM Suceava. Vasile Cerlincă este de părere că românii iau calea pribegiei din cauza nevoilor şi sărăciei, spre deosebire de odraslele politicienilor, care merg în străinătate la studii sau ca turişti. Vicepreşedintele judeţean al Partidului România Mare, evidenţiază că premierul Emil Boc a promis că noul Cod al muncii va duce la crearea de sute de noi locuri de muncă, însă acestea nici vorbă să apară.

Uscăciunea pământului împiedică însămânţările de toamnă

• Umiditatea în sol este una scăzută, de vină fiind temperaturile ridicate şi mişcările atmosferice puternice

• Ca urmare a lipsei apei, plantele de rapiţă au răsărit doar în foarte mică măsură

Însămânţările la culturile de toamnă bat pasul pe loc. Terenul este uscat iar agricultorii nu pot trece la pregătirea terenului şi semănatul efectiv. O parte dintre arăturile pentru cereale de sezon au fost făcute după ultimele precipitaţii, însă, nici acum condiţiile nu sunt prielnice. Umiditatea în sol este una scăzută, de vină fiind temperaturile ridicate şi mişcările atmosferice puternice. Vasile Tofan, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală spune că nu este nimic pierdut, epoca optimă pentru semănat expirând pe 20 octombrie, în unii ani însămânţări având loc şi la început de noiembrie. „Din cauza vântului şi căldurii, apa din stratul de suprafaţă s-a epuizat, iar terenul nu poate fi pregătit aşa cum trebuie. Semănatul ar fi trebuit să înceapă pentru o parte a culturilor de toamnă, însă, pentru grâu, cea predominată, nu este prea târziu. Grâul se seamănă după 25 septembrie, până pe 20 octombrie. Aşteptăm o ploaie, astfel încât semănatul să aibă loc în condiţii cât de cât mai bune”, subliniază Tofan. Responsabilul DADR arată că au fost semănate suprafeţele programate de rapiţă, iar ca urmare a lipsei apei, plantele au răsărit doar în foarte mică măsură. În cauză sunt aproape 700 de hectare ocupate cu această cultură, existând şanse puţine de recuperare. „Va fi o problemă, deoarece plantele nu au răsărit decât pe alocuri. Atât pentru rapiţă, dar şi la cereale trebuie o ploaie obligatorie”, explică Vasile Tofan, menţionând că pentru începutul lunii octombrie sunt anunţate precipitaţii, la fel ca şi noiembrie, la sfârşitul acestei luni urmând a cădea şi primii fulgi de nea. Cu păioase, în judeţul Suceava urmează a fi semănate 25.000 de hectare de terenuri.

Judeţul Suceava primeşte peste 540.000 de lei din Fondul de Solidaritate al UE

Judeţul Suceava primeşte suma de 540.762 lei pentru refacerea unor obiective de infrastructură rutieră afectate de inundaţiile din 2008. Banii vin pe relaţia Secretariatului general al Guvernului, în calitate de autoritate coordonatoare şi de management pentru Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, fondurile urmând a fi prinse, prin rectificare, în bugetul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri. Consiliul Judeţean Suceava a depus 12 proiecte de refacere a infrastructurii de transport rutier aferente drumurilor comunale, afectate de calamităţile naturale din anul 2008, proiecte care au fost considerate eligibile şi care au condus la încasarea, în buget, a acestei sume. „Propunerea noastră este să alocăm această sumă Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava la reparaţii curente, în completarea resurselor financiare alocate până în prezent”, se precizează într-un proiect de hotărâre al executivului judeţean.


Viiturile din vara lui 2008 au distrus, în diferite proporţii, drumuri comunale în lungime de 1004 km, 2 km de drumuri naţionale şi aproape 80 km de drumuri judeţene. Stricăciuni au suferit 81 de poduri şi 563 de podeţe. Pagubele la drumurile judeţene şi podurile din administrarea Consiliului Judeţean fuseseră estimate la 100 de milioane, alte 200 de milioane de lei regăsindu-se la drumurile comunale, podeţe sau alte obiective din raza de competenţă a administraţiilor locale.

Angajaţii Spitalului Judeţean şi Muzeului Bucovinei au asigurate integral salariile pe acest an

• În acest sens, DGFP Suceava a aprobat o suplimentare de peste 1 milion de lei

Două unităţi subordonate executivului judeţean vor avea fondurile necesare pentru plata integrală a salariilor până la finele anului 2011. Aceasta graţie unei adrese a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, prin care se comunică majorarea plafonul cheltuielilor de personal aferent bugetului judeţului Suceava, pe anul 2011, cu peste 1milion de lei.

Aprobarea creează posibilitatea suplimentării fondului de salarii la două unităţi subordonate Consiliului Judeţean. Astfel, Muzeul Bucovinei va avea parte de 126.500 lei, măsura survenind creşterii veniturilor încasate de această instituţie. De asemenea, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava se alege cu 900.000 lei, majorarea fiind posibilă ca urmare a semnării unor acte adiţionale cu Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. Ambele unităţi nu aveau acoperite în totalitate cheltuielile de personal până la sfârşitul acestui an, întrucât, conform prevederilor bugetare, executivul judeţean a fost nevoit să se încadreze în plafonul de cheltuieli de personal acordat iniţial judeţului Suceava.

La reabilitarea străzilor sucevene se lucrează zi şi noapte

• Măsura a fost luată şi din cauza ştrangulării traficului, pe timpul zilei, în zonele ocupate de utilajele constructorilor, circulaţia auto desfăşurându-se cu greutate

La proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere din municipiul Suceava se intervine şi pe timpul nopţii, lucrările înaintând în ritm rapid. Măsura a fost luată şi din cauza ştrangulării traficului, pe timpul zilei, în zonele ocupate de utilajele constructorilor, circulaţia auto desfăşurându-se cu greutate. Astfel, pe magistrala principală dinspre Fălticeni cu scoatere bordurilor şi decopertarea stratului vechi de asfalt s-a ajuns în intersecţia din Areni, primarul Ion Lungu declarând că ţinta din această toamnă este turnarea covorului asfaltic până în centrul Sucevei. „Tragem tare atât cât ne mai permite timpul, pentru că, din păcate, lucrările au fost întârziate din caua contestaţiilor la licitaţii. Însă, sperăm, să recuperăm cât mai mult din rămânerea în urmă”, subliniază edilul şef, adăugând că dacă altă dată, sucevenii cereau să se intervină pe timp de noapte, acum sunt nemulţumiţi de acest lucru. În acelaşi timp se lucrează pe strada „Mitropoliei”, unde este suplimentat numărul de benzi, în cartierul Burdujeni, pe străzile „Plevnei”, „Victor Babeş” şi „Cpt. Grigore Andrei”, la parcurile de lângă Gara Burdujeni, precum şi la cel de lângă Primăria Burdujeni. Conform contractului, execuţia din proiectul cu finanţarea europeană în cadrul POR urmează a fi încheiată la finele lui 2012. Conducerea executivului speră ca până la venirea iernii să fie modernizată porţiunea cuprinsă între intrarea dinspre Fălticeni şi centrul Sucevei, mare parte din strada Metropoliei şi una sau două artere din cartierul Burdujeni. Indicatorii economici iniţiali pentru proiectul de reabilitare au fost de circa 50 de milioane de lei, însă după licitaţie, consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica a sub-licitat, câştigând cu ofertă de aproximativ 40 de milioane de lei.

Abundenţă de cartofi pe piaţa suceveană

• Orăşenii nu îşi mai fac provizii de toamnă şi nu mai burduşesc boxele de la subsolul blocurilor la fel ca altădată

• Preţurile la producător variază între 0,3 lei şi 0,5 lei pe kg, în funcţie de mărimea cartofului, precum şi de depărtarea faţă de centrele urbane la care se află agricultorii

În judeţul Suceava, cultura de cartof a fost recoltată de pe 70% din suprafaţa cultivată, agricultorii cu suprafeţe mici fiind cei care, în mare parte, au adunat deja noua producţie, face cunoscut directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Florinel Avasiloaiei, „Au mai rămas să se recolteze la asociaţiile şi societăţile agricole, care au soiuri mai târzii sau la care vrejurile au fost distruse recent, din cauza perioadei de vegetaţie mai îndelungată”, arată Avasiloaiei. De pe cele circa 24.000 de hectare existente în judeţ se estimează obţinerea unei medii de 20 de tone la hectar, una mai bună decât în anii anteriori. Performerii sunt formele organizate din agricultura suceveană, cu 35-45 de tone la hectar, în timp ce producătorii mici strâng şi câte 15 tone la hectar. Şeful DADR opinează că impresia unei recolte mult mai abundente se datorează prezenţei în cantităţi mari a produsului pe piaţă, urmare a faptului că orăşenii nu mai fac provizii de toamnă şi nu-şi mai burduşesc boxele de la subsolul blocurilor la fel ca altădată. „Este o producţie bună, însă nu aşa cum se exagerează, că ar fi vorba despre un record. Faţă de ceilalţi ani suprafaţa cultivată a fost mai mică, lucru compensat cu cantitatea mai mare obţinută la hectar. Se spune că piaţa este aglomerată, pentru că nu este ca pe vremuri, când toată lumea dădea buzna să se aprovizioneze, atunci când se recolta cartoful”, subliniază directorul executiv. Preţurile de desfacere la producător variază între 0,3 lei şi 0,5 lei pe kg, în funcţie de culoarea şi mărimea cartofului, precum şi de depărtarea faţă de centrele urbane la care se află agricultorii. Mulţi dintre micii fermieri mai lasă din preţ, întrucât vor să facă rost de bani în vederea procurării de seminţe pentru recolta de păioase din toamnă, dar şi pentru cheltuielile cu aratul, discuitul şi semănatul. Florinel Avasiloaiei este de părere că fermierii care vor să obţină un preţ mai bun vor proceda la depozitarea cartofilor şi comercializarea acestora pe parcursul iernii, ei fiind, de fapt, şi cei care obţin cu adevărat un profit mai consistent.

Crescătorii din zonele defavorizate se întrec pentru a lua ajutorul pe cap de vacă de lapte

• Anul acesta au depus cereri de subvenţie aproximativ 300 de fermieri în plus

Tot mai mulţi crescători din zonele de favorizate ale judeţului Suceava depun dosare pentru obţinerea ajutorului specific pe cap de vacă de lapte. Potrivit Angelei Coroleucă, directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), în 2011, după campania recent încheiată, înaintate au fost 8.709 cereri pentru 26.483 de capete, în creştere faţă de anul 2010, când s-au contabilizat 8.406 de solicitări, pentru 23.398 de vaci de lapte. Coroleucă declară că mărimea sprijinului financiar specific pe cap de vacă de lapte este de cel mult 250 euro şi se va calcula după finalizarea verificărilor, prin raportarea numărului de animale eligibile la plafonul de 22,4 milioane de euro pus la dispoziţie în cadrul acestei scheme de plată. Perioada pentru depunerea solicitărilor de plată pe anul 2011 de către producătorii de lapte de vacă din zonele defavorizate a expirat pe 20 septembrie, după ce aceasta a suferit şi o prelungire. De acest sprijin comunitar pot beneficia crescătorii de vaci de lapte, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, precum şi întreprinderile individuale sau cele familiale. Beneficiarii sunt fermierii care deţin un efectiv de 2 până la 15 capete de vaci de lapte, adică de femele din categoria bovine care au fătat cel puţin o dată, iar viţelul este identificat şi înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor(RNE). Este obligatoriu ca solicitantul ajutorului să figureze în sistemul de administrare a cotelor de lapte, cu cota de lapte pentru livrări sau vânzări directe, iar vacile de lapte din exploataţie să fie înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor. Sediului exploataţiei trebuie să fie în zonele defavorizate, efectivul de vaci de lapte pentru care se cere sprijinul specific anual urmând a fi menţinut cel puţin până la data efectuării plăţii.

Învăţământ românesc în nuanţe gri

• Unităţi şcolare desfiinţate, discriminare între elevii de la ţară şi cei din oraşe, precum şi cadre didactice nemotivate, aşa vede liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, şcoala din ţara noastră

Cadrele didactice, elevii şi părinţii, deopotrivă, sunt în faţa unui nou an şcolar foarte greu, a opinat, într-o conferinţă de presă, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Gheorghe Acatrinei, desriind în nuanţe gri situaţia din învăţământul românesc. Liderul PRM a dat ca exemplu desfiinţarea sau comasarea a mii de unităţi şcolare, condiţii în care copiii din zonele izolate de la ţară sunt obligaţi să facă naveta până la şcoala din reşedinţa de comună. „Din cauza mijloacelor de transport, mulţi dintre copii sunt nevoiţi să meargă pe jos kilometri întregi, ceea ce înseamnă timp pierdut. Elevii ajung obosiţi la şcoală, iar în condiţiile unei alimentaţii precare, ca urmare a sărăciei de la ţară, randamentul la învăţătură este scăzut”, opinează Acatrinei. În acelaşi context, liderul judeţean PRM remarcă discriminarea dintre elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, opinând că şansele celor dintâi de a accede la învăţământul superior sunt mult scăzute. Cauzele ar consta în posibilităţile financiare reduse ale părinţilor, mijloacele didactice necorespunzătoare şi profesorii mai puţin competenţi, deseori suplinitori. „Copiii dotaţi de la ţară nu-şi permit să urmeze o facultate din cauza lipsei banilor pentru plata unui loc de muncă în cămin sau a unei gazde, a mesei la cantină sau a celorlalte cheltuieli de întreţinere. Mulţi dintre elevi nu mai sunt interesaţi de facultate pe motiv că obţinerea unei funcţii sau promovarea nu se fac decât în baza apartenenţei la un partid politic şi nu în urma unui concurs corect”, explică ex-senatorul PRM de Suceava. Gheorghe Acatrinei îi deplânge şi dascăli, arătând că aceştia sunt dezamăgiţi de modul în care sunt trataţi, dar şi nemotivaţi. din cauza salariile mici pe care ale au.

După Bursa de ieri,

Aproape 30 de absolvenţi vor lucra pe calculator, ca asistent relaţii publice ori vânzător

• Alţi 337 dintre participanţi au fost selectaţi în vederea susţinerii unui interviu şi a eventualei încadrări ulterioare

Doar 29 de persoane au fost angajate în cursul zilei de ieri, pe loc, la târgul de job-uri pentru absolvenţi, se arată într-un comunicat al Agenţiei Judeţene pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava, potrivit căruia participanţi la acţiunea organizată în Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc au fost 1295 de persoane. Fericiţii în cauză provin atât din rândul tinerilor care au promovat în acest an cursurile unei instituţii de învăţământ, cât şi din cel al şomerilor, iar după perindarea pe la standurile angajatorilor, 337 dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă au fost selectaţi în vederea susţinerii unui interviu şi a eventualei încadrări ulterioare. Per total, în judeţul Suceava, cei 67 de operatori economici ofertanţi au venit la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi cu 404 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind disponibile în Suceava(186), Rădăuţi(102) şi Fălticeni(80). Cu mai puţine slujbe vacante s-au prezentat agenţii economici din Cîmpulung Moldovenesc. Conform comunicatului AJOFM, persoanele cu asigurări de angajare la faţa locului vor lucra ca operator pe calculator, asistent în relaţii publice şi comunicare sau ca vânzător.