Viitoarea recoltă de cartofi este ameninţată de mană

·        "Sperăm să fie menţinut foliajul verde o perioadă cât mai lungă, astfel încât tuberculii să se dezvolte", a declarat Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole, reliefând că producţia poate creşte şi să fie una de calitate, însă numai în condiţiile aplicării întocmai tratamentelor.

Culturile de cartofi din judeţul Suceava ar putea avea suferit din punct de vederea cantitativ, dar şi calitativ, ca urmare a atacurilor dăunătorilor şi bolilor, în principal ale Gândacului de Colorado şi manei. Semnalul de alarmă este tras de Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, care precizează că mulţi dintre agricultori au folosit sămânţa din producţia proprie din 2018, an în care mana a proliferat.  "Suntem în pericol mare de a avea unele pierderi, din cauza manei, cu atât mai mult cu cât au fost şi situaţii în care boala s-a transmis şi prin sămânţa pe care au deţinut-o producătorii agricoli. Aceasta ca urmare a condiţiilor pe care le-am avut anul trecut, când mana s-a instalat pe culturi, coborând şi tuberculi", arată şeful DAJ. Duţu spune că din moment ce boala se instalează, aceasta  afectează frunzele şi vrejurile, după care şi tuberculii, "nemaivând loc depuneri, întrucât distrusă este bucătăria plantei". "Sperăm să fie menţinut foliajul verde o perioadă cât mai lungă, astfel încât tuberculii să se dezvolte. La aceasta dată, o estimare a producţiei este puţin concludentă, pentru că - se ştie - cartoful cere umiditate mai mare, dar bineînţeles, în condiţiile în care se ţin în frâu mana şi celelalte boli", a precizat specialistul DAJ. În judeţul Suceava au fost cultivate circa 20.000 de hectare de cartofi, Duţu reliefând că există posibilitate ca producţia să crească şi să fie una de calitate, însă doar în condiţiile aplicării întocmai tratamentelor. Pe de altă parte, în ciuda faptului că, din cauza temperaturilor scăzute, a fost semănat mai târziu, pe fondul precipitaţiilor ulterioare, căldurii şi folosirii îngrăşămintelor, "porumbul s-a dezvoltat corespunzător, făcându-se şi praşile". "Culturile prăşitoare, respectiv porumbul, floarea soarelui şi altele arată destul de bine la aceasta dată", a conschis Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.