Vaccinare "suboptimală" în judeţul Suceava

·        Conform DSP, gradul redus este urmare a refuzului asumat al părinţilor, cât şi celui indirect, prin neprezentare cu copiii la aplicarea vaccinului

·        Pe fondul unei "izbucniri a cazurilor de rujeolă",  organizate sunt de campanii de vaccinare de tip "door to door", cu implicarea mediatorilor sanitari

Gradul de acoperire vacccinală în judeţul Suceava, pe vârste şi tipuri de vaccin, este unul "suboptimal". Acestea sunt concluziile unei anchete epidemiologice efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Suceava, în baza metodologiei Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în luna februarie acestuia an. Astfel, dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un grad minim de 95%, în judeţul Suceava, la vârsta de 18 luni, gradul de vaccinare cel mai mare a fost de 93,24%, respectiv cel pentru vaccinul BCG. Urmează a apoi grade descrescătoare de 82,52%, la vaccinul ROR de 80,09%, la vaccinul hepatic B, cât şi de 78,93% pentru fiecare dintre vaccinurile DTPa, HIB şi poliomielitic. "Principalele motive de nevaccinare sunt reprezentate de refuzul asumat sau mascat (prin neprezentare) al părinţilor", se precizează într-o informare a Direcţiei de Sănătate Publică, în care se menţionează că, în 2019, nu au existat disfuncţionalităţi majore în aprovizionarea cu vaccinuri, instituţia suceveană dispunând de suficiente stocuri şi care asigură necesarul până la sfârşitul anului.  În acelaşi context, "de evoluţie a unei izbucniri a cazurilor de rujeolă",  reliefat este faptul că, o atenţie specială este acordată identificării comunităţilor cu acoperire vaccinală suboptimală şi organizării de campanii suplimentare de vaccinare de tip "door to door". Vizată este "recuperarea restanţierilor",  iar implicaţi sunt atât medicii de familie, cât şi asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari.Dreăt urmare, doar în cursul lunii iulie, vaccinaţi au fost peste 100 de copii din comunităţi defavorizate precum cele din Vicovu de Sus şi Capu Codrului.  La această dată, în judeţul Suceava activează 65 de asistenţi comunitari şi 5 mediatori sanitari, Direcţia de Sănătate Publică recomandând autorităţilor administraţiilor publice locale să iniţieze "demersuri în vederea completării statelor de funcţii cu aceste posturi specifice". 

Nereguli la firmele de textile, pielărie şi încălţăminte

·        Pe linie de protecţia muncii au fost sancţionaţi toţi angajatorii controlaţi, în timp ce în domeniul relaţiilor de muncă unii agenţi economici s-au opus verificărilor.     

O campanie de verificare a modului de respectare a prevederilor privind timpul de muncă şi cel de odihnă, precum şi a dispoziţiile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii pentru lucrătorii din cadrul unităţilor de produse textile, confecţii,  a celor de pielărie şi încălţăminte a desfăşurat, în luna iulie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că la acţiunile de control au participat 13 inspectori de muncă suceveni, verificările vizând 28 de angajatori. Astfel, în urma deficienţelor constatate aplicate au fost 4 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 4.000 lei. Printre neregulile depistate în domeniul relaţiilor de muncă se numără neeliberare de documente; împiedicarea controlului şi neevidențierea timpului de muncă prestat de salariaţi. Pe linie de securitate şi sănătate în muncă controlaţi au fost 17 angajatori la care lucrau 364 de persoane. Sancţionaţi au fost toţi angajatori verificaţi,  cele 36 de amenzi date însumând  5.000 lei. Inspectorul-şef Romeo Butnariu precizează că, pe durata controalelor s-au descoperit nereguli precum neasigurarea echipamentului individual de protecţie corespunzător riscurilor; căi şi ieşiri de urgenţă nesemnalizate sau blocate; locuri de muncă neamenajate, precum şi lipsa responsabilului autorizat pentru supravegherea tehnică a echipamentelor de muncă aflate sub incidenţa ISCIR. De asemenea, s-a constatat că la unii agenţi economici nu era asigurat iluminatul general corespunzător, iar controlul medical periodic nu fusese făcut. Nu în cele din urmă, lipseau semnalizărilor de securitate, dar şi dovada acordării echipamentului individual de protecţie.

Incinerator mobil de 500 de mii de euro, pentru pesta porcină africană 

·        "Din fericire, până la această dată, în judeţul Suceava nu avem confirmat focar de pestă porcină",  arată prefectul Mirela Elena Adomnicăi.

·        PPA, pentru care nu există vaccin, are o mortalitate de 95%, singurul mod de eradicare a bolii fiind asomarea şi incinerarea animalelor contaminate.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară (DSVSA) Suceava va avea în dotare un incinerator mobil. Anunţul fost făcut de Mirela Elena Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava, în cadrul şedinţă Colegiului prefectural de analizare a Planului de acţiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2018-2020. Astfel, la capitolul "Politici agricole şi dezvoltare rurală", dotarea cu incineratorul amintit face parte dintre acţiunile aferente obiectivului  de implementare a măsurilor în sectorul alimentar şi în sectorul creşterii animalelor privind combaterea pestei porcine (PPA), a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţă alimentară, dar şi a măsurilor de biosecuritate în exploataţiile de creştere a porcinelor. "De remarcat este faptul că la nivelul DSVSA se are în vederea achiziţionarea unui incinerator mobil în valoare de 483.000 de euro. Din fericire, până la această dată, în judeţul Suceava nu avem confirmat focar de pestă porcină",  a subliniat Mirela Elena Adomnicăi.  În ultimii  ani, focare de pestă porcină au fost confirmate în judeţele Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Botoşani. În ceea ce preveşte judeţul Botoşani, pe 26 februarie 2019, la filtrul organizat la punctul de control dintre Vârfu Câmpului din Botoşani şi Zvoriștea din Suceava, s-a descoperitm într-o auto-utilitară, doi porci şi un viţel fără documente în regulă. Animalele au fost confiscate şi dirijate înspre asomare, sacrificare şi incinerare, proprietarul fiind sancţionat contravenţional. De asemenea, Judeţul Suceava are graniţă cu Ucraina, un factor de risc fiind porcul mistreţ,  principalul purtător de virus. În conformitate cu procedura Centrului Local pentru Combaterea Bolilor, în punctul Vamal Siret au fost instituite dezinfectoare, atât pentru persoane, cât şi pentru vehicule. Pesta porcină africană, pentru care nu există vaccin, se răspândește rapid, are o mortalitate de 95%, singurul mod de eradicare a bolii fiind sacrificarea şi incinerarea animalelor contaminate.

Întârzieri la obiectivele judeţene sucevene de investiţii

·        Acestea sunt cauzate de aprobarea târzie a bugetului pe acest an, termenelor îndelungate ale procedurilor de achiziţie, dar şi de lipsa de ofertanţi, susţine Gheorghe Flutur, preşedintele CJ

·         În cazul PNDL, "unele obiective se află încă în procedură de achiziţie", "alocarea subvenţiei de la bugetul de stat efectuându-se în baza situaţiilor de lucrări efectuate"

Intrările la bugetul judeţean au fost, în primul semestru al anului, au fost de 145,291 de milioane de lei, însemnând 70,15% din prevederile pentru această perioadă din 2019. Aşa se arată, proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetare, de remarcat fiind că, potrivit analizei execuţiei bugetare judeţene, veniturile proprii au fost de 46,71 de milioane de lei, cu 10,52% mai mari decât cele estimate prin proiectul de buget pe anul acesta. Conform sursei citate, defalcările din taxa pe valoarea adăugată au fost de aproximativ 87 de milioane de lei, adică de 69,88% din prevederea bugetară, cauza nerealizării constând în aceea că "sumele pentru echilibrarea bugetului judeţean nu au fost solicitate de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice la nivelul prognozat, neavându-se cheltuielile realizate, urmare a procedurilor de achiziţie publică, acestea reportându-se pentru trimestrele următoare". La sumele precizate se adaugă 5,30 de milioane de lei subvenţii de la bugetul de stat, reprezentând finanţările aferente drepturilor persoanelor cu handicap, Programului Naţional de Dezvoltare Naţională şi cea de la bugetul de stat pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cât subvenţia pentru activitatea de neutralizarea deşeurilor de animale. În ceea ce priveşte PNDL, în expunerea de motive la proiectul de hotărâre se arată că "încasările reflectă necesităţile de finanţare până în prezent, unele obiective aflându-se încă în procedură de achiziţie". Încă 5,11 milioane de lei reprezintă  sume de la Uniune Europeană pentru proiectele cu finanţare nerambursabilă, iar 1 milion de le constă în subvenţii încasate de Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" de la Primăria municipiului Suceava. În ceea ce priveşte cheltuielile, după prima jumătate a anului în curs acestea au fost de 134,805 milioane de lei, adică de 60,02% din program. Pe secţiuni, execuţia pe partea de funcţionare a atins nivelul de 79,11%, în timp ce la partea de dezvoltare, execuţia s-a situat la numai 4,69% din prevederi. În acest din urmă caz, un grad scăzut de realizarea a indicatorilor se înregistrează, în principal, la "Transporturi", respectiv proiectul Axei rutiere strategice 1 Iaşi-Suceava, aflat în procedură de licitaţiei, precum şi la investiţiile în drumurile judeţene, atât cele finanţate din PNDL, cât şi din surse proprii, prin Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. "Gradul mai scăzut de realizare a cheltuielilor primului semestru al acestui an, în special cele de dezvoltare, sunt cauzate de faptului că suntem încă în proceduri de achiziţie publică pentru multe dintre obiectivele înscrise în obiectivele  de investiţii aprobate, proceduri care, deşi au fost demarate imediat după aprobarea bugetului pe acest an, urmare a termenelor legale minime de desfăşurare, uneori de 90 de zile, dar şi din cauza lipsei de ofertanţi, care ne poziţionează într-un decalaj faţă de prognoza bugetară", subliniază în expunerea de motive Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, în care se mai menţionează că încasările mai mici la finanţarea PNDL are la origine şi faptul că "alocarea subvenţiei de la bugetul de stat s-a efectuat în baza situaţiilor de lucrări efectuate".                           

Peste 200 de fermieri suceveni cu supradeclarări de terenuri

·        Agricultorii sunt sancţionaţi prin reducerea sumei cuvenite sau prin scoaterea de la plată a suprafeţelor în cauză, corecturile impuse fiind operate în bazele de date

Mai multe cazuri de supradeclarări, dar şi alte nereguli, au fost identificate în judeţul Suceava, în urma controalelor încrucişate efectuate în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS). Potrivit unei informări prezentată în şedinţa Colegiului prefectural, care a avut loc ieri, lucrătorii Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava au descoperit că s-au aflat într-o asemenea situaţie 59 de blocuri fizice. Astfel, 218 de fermieri au fost implicaţi în supradeclarări de terenuri, rezolvarea neconcordanţelor din urmă făcându-se prin notificarea celor implicaţi şi introducerea, în aplicaţia IACS, de către personalul APIA Suceava, a documentelor de corectare a declaraţiilor. Documentele cu pricina sunt urmare directă a controalelor clasice pe teren, cât şi a celor prin teledetecţie, în baza de date fiind introduse, de asemenea, şi corecturile administrative făcute inclusiv de fermieri. De precizat este faptul că reglementările europene în domeniu sunt drastice, suprapunerile sau supradeclarările de terenuri puse în sarcina  agricultorilor beneficiari ai sprijinului financiar fiind sancţionate prin reducerea sumei cuvenite solicitanţilor sau prin scoaterea de la plată a suprafeţelor în cauză.

Depozitul ecologic de deşeuri din Moara are operator oficial şi definitiv  

·        Este vorba despre asocierea Florconstruct, Fritehnic şi Ritmic Com, câştigătoare a licitaţiei, căreia i s-a dat dreptate în procesele cu Diasil Service şi Tahal România, precum şi cu  Eco Sud

·        Consiliul Judeţean va aproba tarifele prestate de operator, respectiv unul de 0,15 lei pe tonă pentru sortarea deşeurilor reciclabile şi cel de 44,07 lei pe tonă în cazul activităţii depozitare efectivă a deşeurilor.

Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii activităţii de administrare a Depozitului de deşeuri, Staţiei de sortare şi Centrului public de colectare a deşeurilor, obiective din Moara, va fi atribuit asocierii dintre firmele Florconstruct, Fritehnic şi Ritmic Com. Aceasta potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din data de 31 iulie a Consiliului Judeţean Suceava, în a cărui expunere de motive se arată că după o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi mai multe acţiuni adresate instanţelor de judecată, contractul de atribuire va fi semnat, totuţi, cu asocierea amintită şi care a fost declarată - pe 17 decembrie 2018 - câştigătoare a licitaţiei lansată de autorităţile judeţene sucevene. După desemnarea câştigătorului competiţiei, procedura de achiziţie publică a fost contestată de societăţile comerciale Diasil Service şi Tahal România la CNSC, iar de către Eco Sud, la Tribunalul Suceava. Ambele demersuri au fost respinse, însă firmele cu pricina au făcut recurs la Curtea de apel Suceava. Ambele acţiuni au fost respinse definitiv, drept nefondate, cea mai recentă sentinţă fiind cea de pe 26 iunie 2019, referitoare la acţiunea Eco Sud.  

Reamintim că, la finele lunii februarie 2019, Consiliul Judeţean Suceava a adoptat o hotărâre privind delegarea temporară a administrării depozitului ecologic de deşeuri din Moara. Soluţia delegării operării a fost considerată a fi una „limitată în timp, până la finalizarea procedurii competitive” de desemnare a  operatorului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Moara. Măsura luată la acea dată de autorităţile administraţiei publice judeţene  venea pe fondul „constatării situaţiei de urgenţă de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, iar delegarea s-a făcut prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Având ca temei situaţia de urgenţă constată, la negociere a fost invitat operatorul economic desemnat câştigător al procedurii de delegare prin concesionare a gestiunii activităţii de administrare a Depozitului de deşeuri, Staţiei de sortare şi Centrului de colectare ale Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), licitaţie înregistrată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu nr. 2897 din 17 mai 2017, adică asocierea Florconstruct, Fritehnic şi Ritmic Com. Contestaţii au fost înregistrate şi cu acest prilej, dar acestea au fost, de asemenea, respinse, iar Centrul de Management Integrat al Deşeurilor din Moara s-a deschis în luna mai. Tot în şedinţa Consiliului Judeţean din această săptămână, urmează a fi aprobate şi tarifele prestate de operatorul oficial şi definitiv, respectiv unul de 0,15 lei pe tonă pentru sortarea deşeurilor reciclabile şi cel de 44,07 lei pe tonă în cazul activităţii depozitare efectivă a deşeurilor.   

Sucevenii au primit apă cadă cu 3 zile mai repede

·        "Lucrările desfăşurate în perioada reviziei vor permite ca, în viitor, să fie diminuate semnificativ timpii de intervenţie în cazul unor avarii majore", asigură conducerea Thermonet.

·        Intervenţiile fuseseră programate a avea loc până pe 28 iulie, însă cu ajutorul unei alte firme sucevene,  acestea au fost terminate încă de vineri 26 iulie.     

Societatea comercială Thermonet Suceava a reluat furnizarea apei calde menajere, vineri, 26 iulie, începând ora 12.00. Conform unui comunicat de presă al transportatorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic, pentru început s-au făcut probele de funcţionare, în cursul serii aceleiaşi zile atingându-se parametrii optimi de funcţionare pentru tot municipiul Suceava. Conform anunţului iniţial, jumătate din populaţia municipiul Suceava racordată la sistemul centralizat de termoficare urma să se bucure din nou de beneficiile apei calde curente de luni 28 iulie, însă, pentru a grăbi intervenţiile, operatorul serviciului a apelat la ajutorul Termo Calor Instal, firmă suceveană specializată. "Lucrările desfăşurate în perioada reviziei vor permite ca, în viitor, să fie diminuate semnificativ timpii de intervenţie în cazul unor avarii majore.
Mulţumim tuturor sucevenilor pentru înţelegere şi răbdare, precum şi colegilor noştri pentru profesionalismul de care au dat dovada. Mulţumim şi celor de la societatea Termo Calor Instal, cu ajutorul cărora am reuşit să reluăm furnizarea apei calde cu aproape 3 zile mai devreme decât estimarea iniţială", se precizează într-un comunicat al Thermonet. În vederea efectuării lucrărilor de revizii, mentenanţă şi reparaţii anuale programate, "acţiuni menite să pregătească desfăşurarea în condiţii optime a furnizării de agent termic pentru sezonul de încălzire 2019-2020" în cartierul Burdujeni apa caldă nu a ajuns în locuinţe timp de 5 zile, începând de pe 15 iulie. Însă,  intervenţiile au fost încheiate cu 2 zile mai repede decât se preconiza, respectiv pe 19 iulie. În celelalte cartiere ale Sucevei, Thermonet a anunţat sistarea furnizării apei calde pentru două săptămâni, respectiv pentru intervalul 15 iulie-28 iulie 2019. În 2018, intervenţiile în sistemul centralizat de termificare au fost programate pentru intervalul 3-7 septembrie 2018. Thermonet a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava pe data de 15 octombrie 2015, având ca acţionari, la acea dată, pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani.

În luna iunie

Muncă nedeclarată descoperită  la 17 de firme

•        Inspectorii de muncă suceveni au prins 27 de persoane muncind fără contract individual, valoarea amenzilor aplicate fiind de 120.000 lei

În luna iunie, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat 315 de controale, dintre care 231 în domeniul relaţiilor de muncă şi 84 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu anunţă că, în perioada respectivă, urmare a deficienţelor depistate, controlorii au dat 217 de amenzi ale cărora valoare a totalizat 246.300 de lei. Pe linie de relaţii relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au constatat 96 sancţiuni contravenţionale, cei în neregulă fiind taxaţi cu un total 201.800 lei. În luna iunie, inspectorii de muncă au depistat 44 de lucrători care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 12 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; 27 de persoane prinse muncind fără contract individual de muncă, precum şi încă 5 persoane care munceau în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului individual de muncă cu timp parţial. "Pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 17 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 120.000 lei", a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Pe lângă cele deja menţionate,  deficienţele frecvent constatate în domeniul relaţiilor de muncă au constat în nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, a dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat şi a prevederilor privind acordarea concediilor de odihnă, dar şi în încălcarea reglementărilor cu privire la  repausul săptămânal. Pe linia securităţii şi sănătăţii, inspectorii de muncă suceveni au întreprins 84 de acţiuni de control, neregulile descoperite lăsându-se cu 121 de amenzi însumând 44.500 lei.

În cele dintâi 6 luni din 2019,

Doar o zecime din cheltuielile bugetului local au luat drumul dezvoltării municipiului Suceava

·        Cauzele constau în aprobarea cu întârziere a bugetului, nivelul scăzut al sumelor primite de la UE, precum şi vremea nefavorabilă, care nu a permis realizarea lucrărilor de investiţii.

·        Măsura guvernamentală de creştere a cotei defalcate din impozitul pe venit de la 41,75% la 60% a adus, în bugetul local, un plus de 15 milioane de lei, în raport cu încasările din prima jumătate a lui 2018.    

În prima jumătate a anului 2019, la bugetul local al municipiului Suceava au intrat 129,74 de milioane de lei, dintre care 101,91 de milioane de lei sunt venituri proprii. Drept urmare, la data de 30 iunie, gradul de încasare a veniturilor, ca raport între planificare şi realizări pentru primele două trimestre, este unul de 56,51%. La secţiunea de funcţionare a bugetului local, cu intrări de 116,06 de milioane de lei, gradul de realizare a veniturilor este 69,76%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare, cu încasări de 13,67 de milioane de lei, gradul de realizare este doar 21,64%. „La indicatorul venituri proprii, la finele trimestrului al doilea al anului 2018 s-a încasat cu 15,25 de milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt datorat şi creşterii cotei de alocare din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul municipiului Suceava, de la 41,75% la 60%”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea conturilor de execuţie a bugetelor municipiului Suceava dezbătut în şedinţa ordinară de ieri a Consiliului Local. La partea de cheltuieli, în primul semestru al anului curent, din bugetul sucevean s-au făcut plăţi de 129,64 de milioane de lei, dintre care 115,98 de milioane de lei în cadrul secţiunii de funcţionare, iar 13,65 de milioane de lei în cadrul secţiunii de dezvoltare. În consecinţă, gradul de efectuare a cheltuielilor, ca raport între ceea ce s-a programat şi ceea ce s-a realizat efectiv la finele a două trimestre din anul 2019, este unul 55,88%, respectiv de 69,71% pentru secţiunea de funcţionare şi de 20,81% în interiorul secţiunii de dezvoltare. „Ponderea plăţilor din secţiunea de funcţionare în total plăţi la nivelul primului semestru al anului este de 89,47%, iar ponderea plăţilor din secţiunea de dezvoltare în totalul plăţilor este de 10,53%. Cauzele nivelului scăzut a plăţilor pentru dezvoltare o constau în aprobarea cu întârziere a bugetului de stat şi, implicit, a bugetului centralizat al municipiului, nivelul scăzut al sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate în cadrul proiectelor FEDR, precum şi vremea nefavorabilă, care nu a permis realizarea lucrărilor de investiţii”, se evidenţiază în expunerea de motive. În totalul cheltuielilor cele dintâi 6 luni ale anului 2019, „Învăţământul” are ponderea cea mai mare, una de 16,87%, alocările financiare fiind făcute, efectiv, pentru bunuri şi servicii. Pe locul al doilea este „Protecţia mediului”, capitol la care s-au cheltuit 11,47% din total, ponderea cea mai mare deţinând-o contravaloarea serviciilor de salubritate.  Urmează "Asigurările şi asistenţa socială", cu 10,96% din total, partea cea mai mare fiind orientată înspre plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap şi a indemnizaţiei de handicap.   „Transporturile” figurează cu 10,27% din cheltuieli, bani alocaţi, în special, pentru reparaţii de străzi, dar şi pentru derularea proiectelor cu fonduri europene. 

Centura ocolitoare a Sucevei va fi gata de asfaltat înainte de sfârşitul lunii august

·        Pe infrastructura rutieră de rang naţional din judeţul Suceava este forfotă mare, "de vină fiind" lucrările de întreţinere, reparare şi investiţii la drumuri şi poduri.   

·        "Iată că, cel puţin, şi din perspectiva drumurilor naţionale, şi a podurilor, lucrurile se mişcă, existând preocupare pentru infrastructura din judeţ", arată prefectul Mirela Elena Adomnicăi.

Judeţul Suceava se aseamănă cu un şantier, cel puţin din perspectiva  prefectului de Suceava, Mirela Elena Adomnicăi, care a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, intervenţiile de la infrastructura rutieră de drumuri şi poduri din judeţ. Astfel, în ceea ce priveşte şoseaua ocolitoare a municipiului Suceava, "ritmul este unul alert, mai mare decât cel din calendarul prestabilit", asigură Adomnicăi. "Se recuperează pauzele în care pe varianta ocolitoare nu s-a intervenit din cauza precipitaţiilor pe care le-am avut într-un interval de peste o lună de zile. Din discuţiile purtate, a reieşit că, undeva în doua jumătate a lunii august, vom avea strat de uzură pe toată această variantă, deci va fi asfalt", a spus reprezentatul Guvernului în teritoriu, precizând că lucrările adiacente vor fi încheiate ulterior. Pe DN18, pe lotul al treilea a început marcarea rutieră pentru siguranţa traficului, indicatoarele verticale fiind montate în proporţie de peste 40%. Referitor la covoarele asfaltice, Mirela Elena Adomnicăi arată că pe DN2, pe porţiunea de 4 km dintre Buneşti-Cumpărătura, asfaltul a început să fie turnat  pe durata zilei de ieri, după care utilajele vor mutate pe porţiunea Spătăreşti-Drăguşeni a aceluiaşi drum naţional, unde asfaltări se vor face pe o lungime finală de 24 km. Conform prefectului, astăzi este la încheiere lucrarea contractată pe porţiunea de 4 km Vicovu de Jos-Vicovu de Sus, executată de firma Florconstruct, într-o săptămână estimându-se a fi terminat covorul asfaltic de pe ultimii 10 km din DN17, respectiv partea neexecutată dintre Chiril şi Dorna Arini. La fel, în raza de acţiune a Secţiei" Drumuri Naţionale" Cîmpulung Moldovenesc, între Palma şi Ciumîrna, pe DN17 A, 5 km de asfaltări vor fi gata tot săptămâna viitoare. Abordate, urmează a fi lucrările dintre Păltinoasa şi Marginea, pe DN2; Suceviţa-Rădăuţi şi Rădăuţi-Ratoş, pe DN17 A, precum şi cel din Vama-Pojorâta, pe DN17. De asemenea, prefectul de Suceava a anunţat că în săptămâna care vine, recepţionate vor fi lucrările de la podul din Paltinu, de pe DN17 A, vechi din 1956, reparat capital începând cu 2018,  pentru o sumă de 1,6 milioane de lei.  În urma unei proceduri de achiziţie în regim de urgenţă, ca urmarea a precipitaţiilor puternice, intervenţii urmează a se face la podurile de la Capu Codrului, la km 28, pe DN2 E; cel de la Ciumîrna, km 31, pe DN17 E şi la cel din Crucea, km 33, pe DN 17 B. "Sunt poduri care au fost avariate anul trecut, pentru care am întocmit procese-verbale de calamitate, le-am înaintat către DRDP Iaşi,  iar anul acesta avem în vedere să le executăm într-o procedură de achiziţii în regim de urgenţă", a subliniat reprezentatul Guvernului în teritoriu. Adomnicăi a mai a specificat că, în Suceviţa, la podul avariat de torentele din anul acesta, este aşteptată semnarea contractului de proiectare. Totodată, documentaţia tehnică a fost întocmită pentru podul din Vatra Moldoviţei, pe DN17A, la km 23. "Iată că, cel puţin, şi din perspectiva drumurilor naţionale, şi  a podurilor, lucrurile se mişcă, existând preocupare pentru infrastructura din judeţ" a conchis Mirela Elena Adomnicăi, prefect de Suceava.         

În "pixul" ministrului de Finanţe,

Cinci milioane de euro pierdute de municipiul Suceava în primele 3 luni ale lui 2019

·        Este vorba despre suma neîncasată de primării de pe urma creşterii cotei defalcate din impozitul pe venit din cauza aprobării cu întârziere a bugetului de stat, în condiţiile în care în perioada amintită în sarcina acestora au fost puse şi alte cheltuieli.

·        "Se pare că domnul Eugen Orlando Teodorovici s-a sucit", a declarat primarul Ion Lungu, precizând că, deşi premierul Dăncilă ar fi promis acordarea integrală a "pierderii" cu pricina, ministrul Finanţelor ar  intenţiona o repartizare în funcţie de situaţie financiară a primăriilor.   

Municipiul Suceava ar trebui să primească la rectificarea bugetară din luna iulie, o sumă de circa 5 milioane de euro, a arătat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Luni, şeful municipalităţii sucevene va participa la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) unde se va discuta, în mod aplicat, inclusiv problematica rectificării bugetului de stat. Aceasta după ce, la începutul lunii iulie, primarii de municipii s-au întâlnit la Palatul Victoria şi cu premierul Viorica Dăncilă, întrevedere în cadrul căreia, în absenţa lui Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor, şeful executivului central ar fi promis că diferenţele rezultate din creşterea de la 41,75% la 60% a cotei defalcate din impozitul pe venit, adunate din lunile ianuarie, februarie şi martie, vor fi acordate integral. Însă, potrivit şefului executivului sucevean, ministrul de Finanţe s-ar eschiva, căutând o portiţă de ieşire din această situaţie.  "Din păcate, în termeni neacademici, se pare că domnul Eugen Orlando Teodorovici, s-a sucit, a inventat că trebuie să se facă analize la primării, iar în funcţie de situaţia financiară a acestora, să se acorde sumele de la rectificare. Lucru care nu este corect, deoarece,  noi avem obligaţia de a plăti drepturi de asistenţă socială pe 12 luni, în condiţiile în care cota majorată de 60% se acordă doar pe 9 luni", a precizat ocupantul fotoliului din Areni, susţinând că, astfel, "se vor lua bani de la localităţile mari şi vor duşi la localităţile mici, ceea ce s-a mai întâmplat şi la fundamentarea bugetului pe anul 2019". Edilul-şef sucevean precizează că, la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România, se va menţine, "fără tăgadă", punctul de vedre conform căruia la rectificarea de la finele acestei luni, să fie acordată integral diferenţa pentru primele 3 luni ale lui 2018 în care bugetul de stat nu fusese aprobat, iar creşterea cotei repartizate din impozitul pe venit nu a fost operaţională. "Este evident că localităţile mari au avut cel mai mult de suferit, iar ca o consecinţă ar avea şi cel mai mult de încasat. Sper ca, la sfârşitul lunii iulie, Guvernul României să-şi ţină promisiunea, pentru că este vorba cuvântul dat de doamna prim-ministru Dăncilă în faţa primarilor", a declarat primarul municipiului Suceava. Reamintim că la jumătatea lunii februarie 2019, Ion Lungu reliefa că, urmare a majorării cotei defalcate din impozitul pe venit de la 41,75% la 60%, Primăria Suceava ar trebui să aibă o alocare de 27,19 milioane de lei, echivalentul a 5,78 de milioane de euro. „Este, aici, vorba despre cele peste 5 milioane de euro pe care le-am pierdut începând cu anul 2017. Dar, în acelaşi timp, ni se pune în cârcă toată asistenţa socială, să o finanţăm de la Primărie. Aceasta înseamnă că, pentru 423 de indemnizaţii de însoţitor şi 403 de indemnizaţii pentru persoane cu handicap, Primăria va plăti 22,20 de milioane de lei. Rămâne un plus de 4,49 de milioane de lei, deci aproape 1 milion de euro faţă de anul trecut, dar cu circa 4 milioane de euro în minus, sumă de dinainte de diminuarea cotei pe impozitul pe profit de 16% la 10%, care s-a făcut începând cu 31 octombrie 2017”, sublinia atunci primarul Ion Lungu, opinând că finanţarea drepturilor asistenţilor personali şi însoţitorilor persoanelor cu handicap să se facă din cote defalcate din taxa pe valoare adăugată, la fel ca în 2018, când 10% din obligaţiile în cauză revenise autorităţilor locale, iar 90% provenise de la bugetul de stat.

Vechiul Cinema "Arta" din Iţcani, transformat, cu finanţare europeană, în sediu de primărie 

·        În cazul în care nu se înregistrează contestaţie la licitaţie, contractul cu firma constructoare câştigătoare va fi semnat săptămâna viitoare, execuţia efectivă urmând a dura 24 de luni.

Licitaţia pentru execuţia lucrărilor prevăzute în proiectul cu finanţare nerambursabilă europeană "Centrul multifuncţional Arta" din cartierul Iţcani al municipiului Suceava a fost câştigată de asocierea de firme sucevene Casa Grup şi Loial Impex. Suma adjudecată este de 4,82 de milioane de lei, iniţial la Primăria reşedinţei de judeţ înregistrându-se 3 oferte, respectiv una a asocierii Loial Impex&Casa Group şi cele ale societăţilor Con Bucovina şi Building House. Ion Lungu, primarul Sucevei, spune că în cazul în care nu va fi înregistrată vreo contestaţiei, conform "obiceiului" din ultimii ani, contractul cu constructorul ieşit învingător din competiţie va fi parafat luni, 29 iulie. "Dacă nu este contestaţie, la începutul săptămânii viitoare vom semna contractul, în aşa fel încât să demarăm lucrările la acest obiectiv important, cunoscut de suceveni sub denumirea de sediul Primăriei din cartierul Iţcani", a precizat Ion Lungu, şeful executivului din reşedinţa de judeţ. Proiectul Centrului multifuncţional „Arta” Iţcani, a fost depus pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, Suceava fiind primul municipiu din Moldova care a făcut acest demers. În epoca de aur, imobilul în cauză a găzduit cinematograful "Arta", sediul reabilitat şi modernizat al Primăriei din Iţcani fiind prevăzut a avea 1.156 de metri pătraţi, 826 de metri pătraţi la parter, iar 329 de metri pătraţi la etaj. Bugetul local contribuie cu peste 100.000 de lei, termenul de realizare a investiţiei fiind de 36 de luni de la semnarea contractului de finanţare, cu 24 de luni de execuţie efectivă. În clădirea modernizată a fostului cinematograf „Arta” vor funcţiona servicii ale Primăriei Suceava, imobilul având, în acelaşi timp, un birou al Poliţiei Locale, un cabinet medical, un centru de activităţi recreative, un centru de consiliere şi informare, un centru educaţional şi grupuri sanitare. Pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, Primăria Suceava are proiecte de 3,62 de milioane de lei pentru construirea unei grădiniţe în Burdujeni-sat şi a alteia în zona centrală a urbei reşedinţă de judeţ.

Elevii suceveni eminenţi vor premiaţi de Primărie după vacanţa de vară 

·        Clasaţii pe locul I vor primi câte 500 de lei, cei de pe locul al II-lea se vor bucura de câte 300 de lei, iar cei de pe poziţia a III-a vor fi răsplătiţi cu câte 200 de lei fiecare.

Primăria Suceava premiază excelenţa în sport, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Astfel, de la bugetul local, cu 7.000 de lei este premiată performanţa boxerului sucevean Cristinel Măzăreanu, de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) Suceava, care a luat medalia de argint la Campionatul european pentru juniori. Cu 5.000 de lei este răsplătit şi Alexandru Vornicu, antrenorul sportivului CSM. Premierile performerilor la competiţii externe se face în conformitate cu un regulament local intrat în vigoare în 2018, şeful administrativului municipal spune că, în perioada care urmează, de premii consistente se vor bucura şi cei mai buni elevi din unităţile de pe raza reşedinţei de judeţ. "Lucrăm la o situaţie centralizată, la nivelul unităţilor de învăţământ, în aşa fel încât în luna august să intrăm cu un proiect de hotărâre care să aprobăm premierea tuturor elevilor cu performanţă, conform Regulamentului trecut luna trecută de Consiliul Local", a declarat primarul Ion Lungu, precizând că elevii merituoşi vor fi răsplătiţi după vacanţă, adică în luna septembrie Conform Regulamentului aprobat în luna iunie, pentru rezultatele superioare la învăţătură, elevii clasaţi pe locul I la nivelul unei unităţi de învăţământ vor primi câte 500 de lei, cei de pe locul al II-lea câte 300 de lei, iar cei de pe poziţia a III-a câte 200 de lei fiecare. În situaţia fazelor naţionale a olimpiadelor şcolare, concursurilor şi competiţiilor naţionale, recompensaţii cu medalii de aur se vor bucura, din bugetul local, de câte un premiu în valoare de 3.000 de lei. Competitorii care au luat medalii de argint vor fi premiaţi de autorităţile locale cu câte 2.500 de lei, iar cei care au obţinut medalii de bronz vor primi câte 2.000 de lei. În cazul echipelor de 1-5 sportivi, echipa, per ansamblu, va lua premiul corespunzător medaliei obţinute. În cazul echipei cu 6 până la 10 sportivii, valoarea premiului corespunzătoare medaliei se dublează, în timp ce echipele cu mai mulţi de 10 membri vor beneficia de valoarea nominală triplată a premiului. La propunerea consilierului local Daniel Prorociuc (PNL), premiaţi vor inclusiv profesorii care i-au pregătit pe elevii performanţi, cât şi antrenorii sportivilor în cauză. 

Salarii "mai mult decât bune" la Primăria Suceava

·        "Însă se va întâmpla ceva, întrucât nu se poate merge aşa, la infinit, cu aceste discrepanţe între mediul public şi mediul privat", a opinat primarul Ion Lungu, menţionând mai toate firmele au "necazuri mari".

·        Primăria are de recuperat, în special de la agenţii economici, datorii de circa 20 de milioane de euro, Lungu crezând că, în vederea evitării blocajelor, Guvernul ar trebui să aprobe scutirea de penalităţi.

Primăria Suceava face eforturi pentru încasarea obligaţiilor datorate de către contribuabilii persoane fizice şi cei persoane fizice, primarul Ion Lungu  arătând că încasările nu sunt tocmai cele programate prin bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2019.  Dacă la populaţie suntem cât de cât în grafic, probleme mari avem cu agenţii economici. Se vede că aceştia întâmpină dificultăţi din punct de vedere al echilibrului financiar, firme de top având restanţe la bugetul local", a declarat Lungu. Edilul-şef sucevean spune că, deşi Codul fiscal prevede măsuri drastice împotriva rău-plătnicilor, compartimentul specializat al executivului manifestă o oarecare îngăduinţă, deoarece blocarea imediată a conturilor ar dăuna şi mai mult activităţii acestora. Lungu crede că, în aceste circumstanţe, Guvernul ar trebuie să ia unele măsuri de aşa-zisă "relaxare fiscală",  precum cea de anulare a penalităţilor de întârziere pentru neachitarea în termenul legal a obligaţiilor fiscale. Pe lângă aceasta, necesară ar fi sprijinirea angajatorilor care nu mai găsesc forţă de muncă, din cauză că sectorul privat nu se poate ridica la nivelul creşterilor salariale acordate bugetarilor.        "Sperăm să se întâmple ceva pentru aceste firme, să se găsească o soluţie, în sensul acordării unor facilităţi fiscale. Sunt toate blocate, iar acest lucru s-a întâmplat o dată cu trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajat la angajator, după care a venit creşterea salariilor bugetarilor, ceea ce făcut ca multe firme să rămână fără forţă de muncă. Astfel, cei care nu lucrează la stat, la primării, şi-au făcut un calcul, considerând ce este mai bine să meargă la muncă în străinătate", subliniază Lungu, adăugând că, "în proporţie de 80%, banii la buget se adună din sectorul privat".                      Primarul Sucevei este de părere că, în afara oportunităţilor precum ajutoarele financiare de minimis şi proiectele cu finanţare europeană, condiţiile pentru mediul de afaceri nu sunt tocmai "prietenoase", "marea masă a microîntreprinderilor sau chiar a firmelor mari având necazuri mari".

·        "Încercăm să facem economii la fondul de salarii şi să ne mai echilibrăm financiar", a precizat primarul Lungu.

Şeful municipalităţii sucevene este de părere că, potrivit principiului autonomiei locale, primăriile şi instituţiile publice ar putea avea la dispoziţie o anumită "anvelopă salarială", funcţionarii în cauză urmând a fi plătiţi "după merite". Aceasta după ce s-a constatat că "cei care nu făceau treabă înainte, nu fac nici acum, după mărirea salariilor". "La Primărie, şi nu numai, salariile sunt mai mult decât bune. Nu zic că nu trebuiau făcute majorări, însă se va întâmpla ceva, întrucât nu se poate merge  aşa, la infinit, cu aceste discrepanţe între mediul public şi mediul privat", a opinat Lungu. Primăria Suceava are în organigramă aproximativ 90 de posturi vacante neocupate, iar în condiţiile în care recuperate ar urma să fie datorii de circa 20 de milioane de euro,  angajări vor avea loc la serviciul de executare silită a obligaţiilor restante. "De ce să nu recunoaştem, aparatul bugetar din România este umflat, începând cu ministere, agenţii şi continuând primăriile. Cu aceste 90 de posturi vacante încercăm să facem economii la fondul de salarii şi să ne mai echilibrăm financiar, după majorările salariale de până acum. Deşi vrem să păstrăm o anumită măsură, să nu facem executări silite chiar a doua zi, vom face totuşi angajări la compartimentul financiar, pentru că este mult de lucru cu urmărirea, cu insolvenţele şi înscrierile la masa credală, pentru  că trebuie să ne recuperăm şi noi banii", a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. 

Universitatea "Ştefan cel Mare" are liber la modernizarea Internatului nr. 2 de la Colegiul Alimentar

·        Reabilitarea este făcută pe cheltuiala USV, lucrările de investiţii realizate urmând să fie predate proprietarului, respectiv municipiului Suceava.

·        Printre altele, imobilul este spus consolidării şi mansardării, în final urmând a oferi până la 250 de locuri de cazare, cu baie în fiecare cameră.  

Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava sa adresat Primărie şi Consiliului Local al municipiului Suceava, cerând aprobarea pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a căminului Colegiului Naţional de Industriei Alimentară, preluat în administrare de instituţia academică din reşedinţa de judeţ. Imobilul a avut destinaţia de locuinţe sociale, iar pentru a putea fi utilizat, lucrările de reabilitare şi adaptare vizează consolidarea şi mansardarea clădirii, renunţarea la grupurile sanitare comune şi înfiinţarea unei băi în fiecare cameră, amenajarea unei centrale termice pe gaze naturale şi construirea unei noi scări de acces. De asemenea, în vederea conformării la cerinţele de siguranţă la incendii, va fi realizat un drum perimetral aferent imobilului, lărgită urmând a fi, la două sensuri de circulaţie, şi lăţimea aleii carosabile care leagă căminul cu poarta de intrare în Colegiul Tehnic Alimentar. Luând în calcul că intervenţiile vor avea loc pe cheltuiala Universităţii "Ştefan cel Mare", Primăria este de acord cu efectuarea acestora, cererea urmând a fi aprobată şi în Consiliul Local. "Având în vedere faptul că destinaţia actuală a căminului este aceea de cazare a studenţilor şi găzduire a activităţilor cultural-educative care decurg din acestea - fiind diferite de cele prevăzute pentru cazarea elevilor în instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat - considerăm oportună aprobarea solicitării Universităţii Ştefan cel Mare Suceava pentru realizarea, pe cheltuiala administratorului, a lucrărilor de reabilitare a Internatului nr. 2, cu condiţia ca lucrările de investiţii realizate să fie predate proprietarului, respectiv municipiului Suceava", se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de joi a deliberativului municipal sucevean. Darea în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" Suceava a Internatului nr. 2 de la Colegiului Naţional de Industrie Alimentară s-a făcut în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 87 31 martie 2026, modificată, prin HCL nr. 87 din 29 martie 2019, ulterior, în baza acestora, Primăria municipiului Suceava cerând şi obţinând avizul Ministerului Educaţie şi Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Astfel, prin contractul nr. 18717, dreptul de administrare cu titlul gratuit pentru o perioadă de 25 de ani a fost transmis Universităţii "Ştefan cel Mare", "în scopul desfăşurării de activităţii de cazare a studenţilor şi a activităţilor care decurg din procesul de învăţământ". De menţionat este şi faptul că, în conformitate cu prevederile contractuale", "administratorul se obligă să nu efectueze, fără acordul proprietarului, a unor modificări în structura interioară a spaţiilor primite în administrare".  În urmă cu 1 an, prof. univ. dr. Mihai Dimian, prorectorul USV, anunţa că, după finalizarea tuturor demersurilor, imobilul urmează a intra în consolidare, reabilitare şi restructurare. "Vom schimba structura căminului, în sensul că vom amenaja baie în fiecare cameră sau câte una la două camere, acum toaleta fiind pe hol. Dacă va permite clădirea, o vom mansarda, de aceea este nevoie şi de o etapă de consolidare. În final vom avea între 200 şi 250 de locuri de cazare, dar în condiţii de locuit mult mai bune", a subliniat Mihai Dimian. În administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" ar putea ajunge şi două etaje ale unuia dintre căminele Colegiului „Petru Muşat” Suceava. Este vorba despre nivelurile ocupate la Colegiul amintit de către seminarişţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, după ce, în urmă cu câţiva ani, sediul Seminarului instituţiei bisericeşti  a fost mistuit de flăcări. Cele două etaje au rămas libere, după începerea anului şcolar 2018-2019, când căminul nou-construit al Arhiepiscopiei a fost dat în folosinţă.

Contractul de acordarea a finanţării europene fiind semnat,  

Parcul de autobuze electrice al municipiului Suceava devine realitate 

·        "Vom avea o societate de transport performantă, un sistem de transport public civilizat, cu preţuri suportabile pentru cetăţeni", a declarat primarul Ion Lungu.

·        Platforma de garare a Divizei electrice a societăţii a TPL este în curs de amenajare în Burdujeni-sat, modenizate urmând a fi şi staţiile pentru călători.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava şi  Vasile Asandei, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Piatra Neamţ, au semnat ieri, contractul "Sistem integrat de transport public ecologic in municipiul  Suceava". Valoarea totală a proiectului este de 116,189 de milioane de lei, echivalentul a circa 25 milioane de euro, cu durată de implementarede 30 luni, conform contractului de finanţare. Proiectul prevede achiziţionarea a 40 de autobuze electrice, amenajarea unei autobaze, reabilitarea-modernizarea staţiilor de îmbarcare-debarcare a călătorilor, înfiinţarea unui centru de supraveghere video, precum şi reabilitarea  străzii "Vasile Pîrvan" din Burdujeni-sat, la capătul căreia va funcţiona Divizia electrică a societăţii Transport Public Local (TPL). Valoarea eligibilă a proiectului este de 103,584 de milioane de lei, de la bugetul municipiului Suceava fiind suportată suma de 2,071 milioane de lei, adică 2% din total lei. "După realizarea  acestui  proiect, în municipiul  vom avea Suceava o societate de transport performantă, un sistem de transport public civilizat, cu preţuri suportabile pentru cetăţeni", a declarat ieri, Ion Lungu, primarul Sucevei. Autorităţile sucevene au întocmit proiectul „Sistem integrat de transport ecologic” încă din iarna lui 2017, însă unele primării mari din ţară au cerut amânarea termenului de depunere. La finele anului 2018, documentaţia din municipiul Suceava a ajuns la ADRNE Piatra Neamţ, termenul limită fiind pentru depunerea acestor proiecte fiind 29 martie 2019.

 Din păcate, acesta a fost s-a prelungit din nou, pentru proiectele de pe Axa 4.1 stabilindu-se data de 8 mai 2019. Pe de altă parte, în urmă cu un an, respectiv în august 2018, primarul Ion Lungu anunţa că lucrările pentru platforma de garare a autobuzelor electrice vor fi executate la capătul străzii „Căpitan Grigore Andrei”, „pe un tăpşan” din Burdujeni. Necesarul financiar fusese avansat la 2,18 milioane de lei, cuprinzând lucrările de realizarea terasamentului rutier, a unui zid de sprijin şi a împrejmuirii. Suma ar fi urmat să fie acoperită din fonduri europene, pe lângă cele menţionate finanţată fiind doar introducerea reţelelor de utilităţi. O hotărâre anterioară a Consiliului Local prevedea că platforma de garare a aşa-zisei Divizii electrice a societăţii de transport public TPL va avea 5.000 de metri pătraţi. Respectiva hotărâre includea şi o staţie de mentenanţă de 900 de metri pătraţi; birouri pe 60 de metri pătraţi; vestiarele de 80 de metri pătraţi; depozit de scule şi piese pe 50 de metri pătraţi; stand pentru verificare auto de 65 de metri pătraţi, precum şi spălătorie aut pe 65 de metri pătraţi. Suceava se află între primele 5 municipii din ţară care au realizat şi depus documentaţia necesară accesării de finanţare europeană nerambursabilă pe toate axele din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

Casa de Pensii, asaltată de femeile care au crescut cel puţin 3 copii şi care vor să iasă la pensie mai devreme

·        "Reducere acordată femeilor la înscrierea la pensie de limită de vârstă va fi aplicată de la 1 septembrie 2021, dar, atenţie!, pentru a beneficia de această reducere, este obligatoriu să fie realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani", accentuează directorul executiv Constantin Boliacu.

Casa Judeţeană de Pensii se confruntăm cu o afluenţă ridicată a persoanelor care se prezintă la ghişeele de relaţii cu publicul şi care vor să se înscrie la pensie de limită de vârstă şi să beneficieze de reducerea acordată de noua lege femeilor care au născut şi au crescut 3 copii, facilitate consacrată de noile prevederi în domeniu, respectiv de Legea nr.127 din 2019. Dată fiind starea de fapt înregistrată, Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, anunţă că, în continuare, înscrierea la pensie pentru limită de vârstă se face în temeiul dispoziţiilor "vechii" Legi nr. 263 din 2010, deoarece, cu excepţia anumitor articole, Legea nr.127 din 2019, privind sistemul public de pensii, intră în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2021. Boliacu reliefează că, în condiţiile Legii nr. 263 din 2010, valabilă în prezent, pensia de limită de vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare  şi stagiul minim de cotizare de 15 ani. În aceste circumstanţe, şeful CJP Suceava subliniază că "reducerea vârstei standard de pensionare se aplică în situaţia doar persoanelor care au realizat  stagii de cotizare în condiţii deosebite sau speciale de muncă". Pe de altă parte, Constantin Boliacu evidenţiază că, în   conformitate cu dispoziţiile art. 56 din noua Lege nr.127 din 2019, "femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază, la cerere, de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare", la această diminuare adăugându-se "câte un an în plus începând cu al patrulea copil". Totodată, reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care "numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani".  "Această reducere acordată femeilor la înscrierea la pensie de limită de vârstă va fi aplicată de la 1 septembrie 2021, dar atenţie, pentru a beneficia de această reducere, este obligatoriu să fie realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani", pune în vedere Constantin Boliacu, director executiv al Casei de Pensii Suceava. Legea nr. 127 din 2019 privind sistemul public de pensii intră în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2021, cu excepţia unor articole, printre care art. 86, alin. 2, literele a şi b. Astfel, art. 86 alin. 2, litera a intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019, iar art. 86 alin. 2 litera b, din acelaşi act normativ, este valabil începând cu 1 septembrie 2020. Acest articol vizează valoarea punctului de pensie, care de pe 1 septembrie 2019 va fi de 1.265 lei, iar de la 1 septembrie 2020 va ajunge la 1.775 lei.

Recunoscută oficial,

Ţara Dornelor devine a cincia destinaţie de ecoturism din România

·        "Sperăm ca acest statut să contribuie semnificativ la strategia de dezvoltare a brandului Ţara Dornelor, ca destinaţie de ecoturism, în spatele căruia stau demersurile de dezvoltare economică a zonei, prin extinderea reţelei de produse şi servicii ecoturistice locale”, a declarat Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei.

Recunoscută oficial de către Ministerului Turismului, Ţara Dornelor a devenit a cincia destinaţie de ecoturism din România, fiind şi singura de acest fel din Bucovina. Anunţul este făcut de Asociaţia de Ecoturism "Ţara Dornelor", conform căreia acest statut a fost acordat la iniţiativa AETD, ca rezultat al acţiunilor derulate în cadrul proiectelor de dezvoltare şi consolidare a destinaţiilor de ecoturism din România, finanţate de Romanian-American Foundation şi Fundaţia pentru Parteneriat prin Programul "Green Entrepreneurship 2.0". Conform unui comunicat de presă al AETD, statutul de destinaţie de ecoturism a fost obţinut cu sprijinul "Pactului pentru Ţara Dornelor", respectiv cel al administraţiilor publice locale din cele 10 unităţi administrativ-teritoriale de destinaţie);  administraţiei Parcului Național Călimani; Serviciului de Promovare Turistică şi Salvamont Vatra Dornei, dar şi cu implicarea sectorului privat şi a entităţilor culturale şi de învăţământ din zonă. Partener a fost Centrul Naţional de Informare Turistică Suceava, demersurile demarând în noiembrie 2018, cu pregătirea documentaţiei pentru evaluare şi depunerea acesteia la Ministerul Turismului, urmată de analizarea şi evaluarea din teren şi de luarea deciziei finale de către Comisia de evaluare. Evaluarea reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Turism, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism şi ai Asociaţiei de Ecoturism din România a avut loc în perioada 28-30 mai 2019, incluzând întâlniri cu membrii Parteneriatului local şi vizite de evaluare a diferitelor obiective culturale, naturale şi turistice din Țara Dornelor. Astfel, pe data de 26 iunie, Asociaţia de Ecoturism "Ţara Dornelor" a primit, din partea Ministerului Turismului, rezultatul evaluării, acesta certificând obţinerea statutului de destinaţie de ecoturism pentru Ţara Dornelor. "Finalul unui an de muncă pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare în procesul de evaluare a destinaţiei ne aduce o recunoaştere oficială din partea autorităţilor centrale dar, şi mai important, un parteneriat local public-privat mai puternic şi mai închegat în jurul acţiunilor de promovare şi dezvoltare sustenabilă a Ţării Dornelor, prin intermediul ecoturismului. Un turism al viitorului de care locul acesta minunat, din îndrăgita Bucovină, are mare nevoie! Sperăm ca acest statut să contribuie semnificativ la strategia de dezvoltare a brandului Ţara Dornelor, ca destinaţie de ecoturism, în spatele căruia stau demersurile de dezvoltare economică a zonei prin extinderea reţelei de produse şi servicii ecoturistice locale”, a declarat Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei ecoturistice Țara Dornelor. La această dată,  pe harta  destinaţiilor de ecoturism din România se mai află Ţara Haţegului-Retezat; Ţinutul Zimbrului din Vânători, judeţul Neamţ; Zărneşti-Piatra Craiului, din judeţul Braşov şi Mara-Coşău-Creasta Cocoşului, din judeţul din Maramureş. Arealul turistic Ţara Dornelor este situat în partea de sud-vest a judeţului Suceava, în Regiunea istorică Bucovina, fiind suprapus unităţii de relief Depresiunea Dornelor şi având în componenţă municipiul Vatra Dornei şi comunele Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Coșna și Poiana Stampei. Destinaţia este străjuită de 4 masive montane din Carpații Orientali, respectiv de Giumalău, Călimani, Suhard și Bistriţei. Asociația de Ecoturism "Ţara Dornelor" (AETD), cu rol de Unitate de Management a Destinaţiei, face parte din reţeaua naţională a destinaţiilor de ecoturism din România, reunite sub egida Asociaţiei de Ecoturism din România (AER).