Primăria Suceava este obligată să monitorizeze timp de 30 de ani haldele de zgură şi cenuşă ale Termica 

·        Consolidarea malului stâng al Sucevei şi refacerea apărării de mal sunt absolut necesare, existând riscul producerii unui "accident ecologic major", la o eventuală viitură majoră, cu posibilitatea deversării a circa 4 milioane de tone de zgură şi cenuşă în râu.

·        "Zgura şi cenuşa zburătoare au un conţinut oarecum ridicat de metale grele", monitorizate urmând a fi calitatea apei freatice, tasările apărute pe diguri şi pe corpul depozitului, cât şi vegetaţia de pe stratul de recultivare.

Municipiul Suceava îşi asumă monitorizarea post-închidere a depozitului de zgură şi cenuşă al falimentarei societăţii comerciale Termica. Conform unui proiect de hotărâre de Consiliul Local, acest lucru se va întâmpla de la momentul radierii fostului prestator al serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi se va desfăşura pentru o perioadă de 30 de ani. Hotărârea vine pe fondul revizuirii acordului de mediu pentru proiectul de "Închidere în condiţii de siguranţă a depozitului de zgură şi cenuşă", aceasta urmând a fi transmisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului. "În aceste condiţii, monitorizarea factorilor de mediu devine o responsabilitate a municipiului Suceava", a declarat primarul Ion Lungu. Depozitul de zgură şi cenuşă se află pe malul stâng al râului Suceava, la aproximativ 4 km în aval de Centrala Electrică de Termoficare (CET) ocupând 49 de hectare, cu o suprafaţă activă de 30,60 de hectare. Fiind amplasat în albia majoră a apei curgătoare, "există un proces accentuat de migrare de săruri dinspre depozit, cu posibile efecte de poluare a pânzei freatice şi a râului". Lucrările de închidere şi ecologizare, precum şi cele de consolidare a malului stâng al Sucevei şi de refacere a apărării de mal sunt absolut necesare, existând riscul producerii unui "accident ecologic major", la o eventuală viitură majoră, cu posibilitatea deversării unei cantităţi de circa 4 milioane de tone de zgură şi cenuşă în râu, "cu efecte deosebite de poluare şi distrugere a florei şi faunei". Prin documentaţia de "Închidere în condiţii de siguranţă a depozitului de zgură şi cenuşă" se stabileşte modul specific de reabilitare a haldelor, Normativul tehnic fiind aprobat încă din 2004 şi aplicându-se pentru etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare post-închidere. În baza acestuia din urmă, în aprilie 2019, a fost finalizat şi Planul de monitorizare a factorilor de mediu. Întocmit fiind de TPH Engineering, scopul acestuia constă în  "stabilirea programului de monitorizare post-închidere a depozitului de zgură şi cenuşă, gestionat de Termica Suceava".  "Zgura şi cenuşa zburătoare au un conţinut oarecum ridicat de metale grele, care se găsesc, în concentraţie mai mare, în reziduurile de la arderea deşeurilor, decât de la centralele de curent", se arată în Planul menţionat, conform căruia monitorizate vor fi calitatea apei freatice, tasările apărute pe diguri şi pe corpul depozitului, cât şi vegetaţia de pe stratul de recultivare. Reamintim că intrarea în faliment a societăţii comerciale Termica a fost dispusă prin Decizia nr. 75 din 30 iunie 2015 a Tribunalului Suceava, activitatea de lichidator judiciar fiind desfăşurată provizoriu de administratorul judiciar format din consorţiul MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, care, de altfel, a asigurat observarea şi reorganizarea în perioada procedurii de insolvenţă.