Conform execuţiei bugetare,

Descoperire de salarii în valoare de 11,5 milioane de lei la Spitalul Judeţean Suceava  

·        Estimarea corectă a necesarului de cheltuieli de personal a fost afectată de modificările legislative în materie de salarizare.

·        Salariile nu au putut fi estimate cu exactitate decât la sfârşitul trimestrului întâi, conform noii legislaţii, din care cauză execuţia bugetară nu a fost cea aşteptată.  

Încasări de numai 60,74% din prevederea bugetară aferentă trimestrul întâi al anului 2016 au fost înregistrate la instituţiile publice şi activităţile finanţate integral sau parţial din venituri proprii, aflate în subordinea Consiliului Judeţean. Pe cele două secţiuni ale bugetului, încasările au fost realizate în proporţie de 75,47%, în ceea ce o priveşte pe cea de dezvoltare, şi de doar 9,47%, în cazul celei de dezvoltare. Un procentaj scăzut de realizare se înregistrează la veniturile înscrise în bugetul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” Suceava, dintre care 11,5 milioane de lei sunt pentru acoperirea creşterilor salariale, salarii care nu au putut fi estimate cu exactitate decât la sfârşitul trimestrului întâi, conform noii legislaţii. „Execuţia sub nivelul prognozat are drept cauză imposibilitatea unei estimări corecte a necesarului de cheltuieli de personal la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” Suceava, datorită modificărilor legislative din ultima perioadă, în materie de salarizare”, se arată în raportul privind aprobarea execuţiei bugetare pentru cele dintâi 3 luni ale anului.

·        Ordonatorilor de credit li s-a atenţia cu privire la realizarea în termen a investiţiilor şi neînregistrarea de plăţi restante.

Nerealizări în ceea ce priveşte bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii, în primul trimestru al anului execuţia bugetară a fost afectată de decalarea cheltuielilor de capital care au fost prevăzute în bugetele Spitalul Judeţean  de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou”, Centrului Cultural „Bucovina”, Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava, cauza constând în „întârzierile apărute în procesul de achiziţie publică”. În acest din urmă caz, neatingerea obiectivului propus este şi urmare a declanşării cu întârziere a lucrărilor la drumurile judeţene, atât din cauza contestaţiilor apărute în procedura de achiziţie publică, cât şi a condiţiilor meteo nefavorabile”, inclusiv pentru proiectele finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Locală. La Liceul tehnologic Bivolărie execuţia bugetară sub nivelul aprobat este consecinţă a supraestimării veniturilor posibil de încasat, precum şi a cheltuielilor de efectuat în cadrul activităţii autofinaţate. „Scopul acestei execuţii bugetare este acela de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor”, arată administratorul public Irina Vasilciuc, menţionând că ordonatorii de credit AU  fost atenţionaţi cu privire la realizarea în terme a obiectivelor de investiţii pe care şi le-au propus, neînregistrarea de plăţi restante şi redimensionarea „trimestrialităţii” bugetare.  

Sancţiuni pentru proprietarii care refuză să facă împăduriri

·        Lista persoanelor fizice care au refuzat plantarea şi, respectiv, a celor care nu au răspuns în termen, au fost comunicată la Garda Forestieră, pentru luarea măsurilor care se impun, susţine Valerian Solovăstru, directorul tehnic al Direcţiei Silvice.              

 Direcţia Silvică Suceava şi-a propus, pentru anul 2018, regenerarea a 1.300 de hectare de păduri, dintre care 630 de hectare pe căi naturale, în timp ce pe 670 de hectare sunt planificate împăduriri.  Suprafaţa care se va împăduri în anul acesta şi care aparţine persoanelor fizice şi persoanelor juridice cu care Direcţia Silvică Suceava are contracte de servicii este de 100 de hectare, lucrările de împăduriri urmând a se executa, în principal, cu puieţi din speciile molid şi larice, a precizat ieri, Valerian Solovăstru, director executiv al Direcţiei Silvice Suceava, în şedinţa Colegiului prefectural. „Devizele de lucrări pentru persoanele fizice întocmite de ocoalele silvice au fost înaintate şi aprobate la Garda Forestieră, după care au fost trimise proprietarilor pentru a fi însuşite de către aceştia. Persoanele fizice care au refuzat plantarea şi, respectiv persoanele care nu au răspuns în termen, au fost comunicate de către Direcţia Silvică, prin ocoalele silvice, către Garda Forestieră pentru luarea măsurilor care se impun, conform prevederilor Legii nr. 133 din 2015”, a arătat Valerian Solovăstru, directorul tehnic al Direcţiei Silvice Suceava. În anul 2019, Direcţia Silvică Suceava va împăduri, în fondul forestier de stat, o suprafaţă de aproximativ 860 de hectare, alte 198 de hectare în fondul forestier administrat în baza contractelor de administrare, în cazul persoanelor fizice avându-se în vedere un program dimensionat cel puţin la nivelul celui din acest an.

Sediul diviziei electrice de transport călători se va construi în Burdujeni-sat

·        „Trebuie să depunem proiectul pentru cele 40 de autobuze electrice, deoarece bătălia este mare, acum toţi aducându-şi, aminte că vor autovehicule electrice”, a declarat primarul Ion Lungu, solicitînd consilierilo să fie de cord cu suprafaţa identificată de specialiştii executivului. 

·        Accesarea finanţării europene în valoare de 25,4 de milioane de lei este condiţionată de existenţa unui garaj construit pe terenul Primăriei, Hotărârea Consiliul Local urmând a fi anexată la proiectul în cauză.

Consiliul Local Suceava şi-a dat ieri, în şedinţă ordinară, votul favorabil unanim pentru construirea garajului viitorului parc de autobuze electrice ale firmei de transport public local TPL, pe  un teren identificat de către specialiştii Primărie în cartierul Burdujeni-sat. Aceasta întrucât aprobarea proiectul „Sistem integrat de transport ecologic de transport”, privind achiziţionarea cu fonduri europene nerambursabile a 40 de mijloace de transport electrice este condiţionată de construirea, pe o suprafaţă proprietate a autorităţilor locale, a unor amenajări corespunzătoare pentru adăpostirea şi întreţinerea acestora. Municipiul Suceava avea terenuri disponibile în Lunca Sucevei, la fostul operator de termificare în sistem centralizat, dar şi la actualul sediul al TPL, însă suprafeţele sunt grevate de procese cu Termica şi, respectiv, TASA.

„Conform ghidului solicitantului, terenul trebuie să fie al Primăriei şi nu al societăţilor de transport local, pe principiul că acestea pot să dea faliment, iar în caz contrar se poate pierde finanţarea. Astfel, am găsit un teren mai bun decât cel de la TPL, cu utilităţile lângă el. Sediul TPL va rămâne tot acolo, însă sediul diviziei electrice de transport călători va fi înfiinţat în Burdujeni-sat, pe un teren al municipalităţii. Noi suntem într-o fază destul de avansată, între primele 5 oraşe din ţară, şi primii în Regiunea Dezvoltare Nord-Est, cu toate documentele depuse. Trebuie să depunem proiectul pentru cele 40 de autobuze electrice, deoarece bătălia este mare, toţi aducându-şi aminte că vor autovehicule electrice”, a explicat primarul Ion Lungu. Potrivit votului de ieri, pentru noul sediu TPL a fost identificată o suprafaţa de 25.000 de metri pătraţi, pe imaşul din Burdujeni-sat, pe strada „Căpitan Andrei”, hotărârea Consiliul Local urmând a fi anexată la documentaţie pentru accesarea finanţării europene. În cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava ar putea accesa 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”.      

Inspectorii sanitari veterinari suceveni pregătesc terenul pentru mini-vacanţa de 1 Mai

·        Campania de controale vine pe fondul afluenţei mari de turişti şi al creşterii rulajului de marfă pentru unităţile din industria alimentară din zonele de agrement.

·        „Scopul acţiunii este protejarea sănătăţii consumatorilor”, susţine dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA.

Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Suceava face cunoscut cã demareazã acþiunile specifice perioadei premergãtoare sãrbãtorii de 1 Mai, intensificând controalele oficiale ºi luând mãsuri în vederea prevenirea toxiinfecþiilor alimentare. Directorul executiv dr. Dãnuþ Corneanu anunþã cã angrenaþi în campanie sunt atât medicii veterinari ai DSVSA, cei ai circumscripþiilor sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor, dar ºi cei de la circumscripþiilor sanitare veterinare zonale. Controalele se vor concentra pe modul în care sunt respectate condiþiile de igienã în unitãþile supuse controlului sanitar veterinar ºi pentru siguranþa alimentelor, situate în special în zonele de agrement ºi localitãþile de interes turistic, în care se organizeazã evenimente, precum târguri, pelerinaje la aºezãmintele de cult cu ocazia unor sãrbãtori religioase ori hramuri bisericeşti. „Scopul acţiunii este protejarea sănătăţii consumatorilor, în contextul unei afluenţe mari de turişti şi a creşterii rulajului de marfă pentru unităţile din industria alimentară din zonele de agrement şi localităţile de interes turistic”, declarară şeful DSVSA Suceava. Directorul executiv dr. Dãnuþ Corneanu reliefeazã cã, în perioada 27 aprilie-5mai 2018, va fi asiguratã permanenþa la sediul instituþiei, afiºate fiind programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil ºi numãrul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare. Totodatã, cetãþenii au dispoziþie la numãrul de telefon 0800 826 787 la call-center-ului ANSVSA, la care se poate suna gratuit din orice reþea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranþei alimentelor.

Angajaţii Primăriei Suceava primesc câte 1.450 de lei în vouchere pentru concediu 

·        Înspre aceştia se vor îndrepta tichete în valoarea totală de 1,58 de milioane de lei, în cauză fiind 1.124 de fericiţi beneficiari, inclusiv personal contractual şi asistenţi ai persoanelor cu handicap.  

·        „Respectivele vouchere sunt nominale, nu se pot transmite, nu se pot vinde sau transforma în alte bunuri”, a declarat primarul Ion Lungu.        

Primăria municipiului Suceava va ţine licitaţie publică pentru desemnarea  firmei care va tipări tichetele de vacanţă pentru propriii  salariaţi. Anunţul a fost făcut de către primarul Ion Lungu, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre un sprijin valoric de 1.450 de lei de persoană, cu respectivele tichete putându-se „plăti” servicii de natura celor turistice şi asimilate. Astfel, fiecare lucrător de sub aripa administraţiei publice locale sucevene va avea parte de câte 29 de vouchere, de 50 de lei bucata, ceea ce înseamnă, la acest nivel, de un total 1,58 de milioane de lei. Drept urmare, la funcţionarii executivului, personalul contractual al direcţiilor Primăriei, dar şi la asistenţii salariaţi ai persoanelor cu handicap de gradul întâi vor ajunge 31.759 de vouchere. Potrivit edilului-şef, este vorba despre 1.124 de fericiţi beneficiari, dintre care 724 de angajaţi ai Primăriei şi 400 de asistenţi personali. „Ca  atare, vom face licitaţiei publică pentru achiziţionarea voucherelor, în aşa fel încât cei care merg în concediu, începând cu lunile mai-iunie, să poată beneficia de acestea. Respectivele vouchere sunt nominale, nu se pot transmite, nu se pot vinde sau transforma în alte bunuri”, a declarat primarul Ion Lungu. Din formaţiile pe care le deţinem, voucherele de vacanţă pot fi folosite doar în România, iar în schimbul acestora se pot obţine, individual sau cu familia, pachete de servicii de cazare şi masă, cât şi altele conexe acestora. „Legea ne obligă să dăm la toată lumea aceste vouchere. Potrivit legii, dacă nu sunt folosite pe perioada unui an calendaristic, acesta vouchere se returnează la Primărie. Noi facem licitaţiei, le cumpărăm, iar pe măsură ce merg în concediu, angajaţii Primăriei le pot folosi”, explicat Ion Lungu ocupantul fotoliului administrativ din Areni. 

Sucevenii nu vor merge la ştrand nici în această vară 

·        „Expertiza tehnică spune că trebuie dărâmate toate cele 3 bazine, acesta fiind unele bătrâne, de peste 40 ani”, susţine primarul Ion Lungu.  

·        Iniţial, investiţia de 1 milion de euro, prevedea o instalaţie de încălzire a apei, un loc de joacă pentru copii, împrejmuirea perimetrului, iar lucrările finalizate până în sezonului cald 2018.  

Ştrandul de la Iţcani, din municipiul Suceava nu va putea fi reabilita atât de uşor cum credeau autorităţile locale. Conducerea Primăriei anunţase că obiectivul de agrement va fi redat sucevenilor în vara aceasta, însă expertiză tehnică efectuată a scos la iveală defecte structurale care nu pot fi eliminate decât în urma unor intervenţii majore. Este vorba despre fisuri extinse, recomandarea fiind de dărâmarea a celor 3 bazine şi reamenajarea a unora noi. „Ne-am dorit să reabilităm ştrandul în acest an. Expertiza tehnică spune că trebuie dărâmate toate cele 3 bazine, acestea fiind unele bătrâne, de peste 40 ani. Ca atare, trebuie să ne grăbim încet şi deja am dat comandă pentru studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici. Este clar că, în aceste condiţii, ştrandul nu mai poate fi deschis în acest an, dar sperăm să-l avem măcar în anul viitor. Nu are rost să ne grăbim, să facem o lucrare de mântuială, iar până la urmă să ne trezim că bazinele nu sunt bune”, a reliefat primarul Ion Lungu. Iniţial, investiţia era estimată la circa 1 milion de euro, proiectul incluzând  dotarea cu o instalaţie de încălzire a apei din bazine, un loc de joacă pentru copii, o împrejmuire a perimetrului, iar lucrările trebuiau încheiate odată cu venirea sezonului cald 2018. „După discuţii cu specialiştii, noul proiect este unul integrat, ergonomic, gândit de la zero, şi va include şi locuri pentru parcare”, a mai subliniat Ion Lngu, şeful executivului sucevean. Reamintim că ştrandul municipal de la Iţcani a fost concesionat unei firme sucevene, însă contractul a fost reziliat, în cursul anului 2016, după ce societatea în cauză şi-a declarat insolvenţa. Ştrandul iţcănean a fost amenajat în anii epocii comuniste, la fel ca şi cel din fost zona industrială Burdujeni, pe locul acestuia din urmă funcţionând, în prezent, un complex comercial.

Symmetrica recâştigă contractul pentru repararea cu pavele a trotuarelor din municipiul Suceava

·        La licitaţie, s-a pornit de la 6 milioane de lei, pentru 2 ani de contract, lucrările fiind adjudecate cu 4,84 de milioane de lei.

·        „Sperăm să nu fie contestaţie (...), pentru că astăzi contractul este expirat şi nu mai putem face reparaţii”, reliefat Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava a finalizat licitaţia pentru desemnarea firmei care se va ocupa cu repararea trotuarelor cu pavele, contractul cu anteriorul prestator fiind deja expirat. În competiţie au intrat două oferte, una a Asocierii dintre Fibracis Grup Suceava şi Eris Pavaje Alba, iar cealaltă a Symmetrica Suceava. Conform primarului Ion Lungu, s-a pornit de la o valoare de 6 milioane de lei, pentru o perioadă de 2 ani, iar în urma competiţiei s-a înregistrat o importantă economie. „S-a mai finalizat o licitaţie, cea pentru repararea trotuarelor. Sperăm să nu fie contestaţie. Au fost două oferte, dar, în final, a câştigat Symmetrica, cu 4,84 de milioane de lei. Există foarte multe solicitări de repararea trotuarelor în municipiul Suceava, de aceea se aşteaptă încheierea acestei licitaţie, pentru că astăzi contractul este expirat şi nu mai putem face reparaţii”, reliefat Ion Lungu, primul gospodar al capitalei de judeţ. Anterior expirării, titularul contractului a fost tot Symmetrica Vereşti, care pe fondul neorganizării procedurii de licitaţie, societatea a beneficiat cu o prelungire de încă 4 luni, conform prevederilor legale. În 2015, la licitaţia similară depuse au fost două tot două oferte venind  din partea Victor Construct Botoşani şi, respectiv, a Symmetrica Vereşti. După deliberările din comisie, câştigătoare a fost declarată aceasta din urmă, cu o ofertă de 81,58 de lei de fiecare metru pătrat amenajat, faţă de 119,69 de lei metrul pătrat, cu care a licitat firma concurentă, criteriul de departajare fiind preţul cel mai redus. În anul 2010, contractul de reparare a trotuarelor a fost câştigat tot de societatea comercială Symmetrica. Potrivit lui Ion Lungu, pe lângă aspectul estetic, pavelele se bucură şi de avantajul de scoaterii şi „re-plantării” rapide la loc, în cazul unor avarii, intervenţiilor în subteran sau de altă natură.

De Sâmbătă,

Suceava riscă să rămână fără apă caldă

·        Thermonet trebuie să plătească E-on circa 510.000 de lei, în caz contrar alimentarea cu energie a firmei urmând a fi întreruptă.

·        „Nu avem altă soluţie, o să rămânem fără apă caldă, iar multă lume o să înjure primarul”, declarat edilul-şef Ion Lungu, făcând apel la plata facturilor restante.

În doar 2 luni din acest an, restanţele consumatorilor casnici către Thermonet Suceava au ajuns la peste 1 milion de euro. Astfel, dacă la finele lunii februarie soldul era de 2,67 de milioane de lei, în prezent acesta se ridică la 4,66 de milioane de lei. „Nu este de glumă şi nici de joacă. Vă rog să faceţi eforturi, să strângem nişte bani, pentru că deja sunt nişte somaţii. Pe data de 28 aprilie, Thermonet trebuie să plătească peste 510.000 de lei la E.on. Nu ne panicăm, dar începând cu data amintită, suntem ameninţaţi că ne întrerupe alimentarea cu energie”, a arătat primarul, în şedinţa de ieri cu şefii asociaţiilor de proprietari. Lungu spune că, în sezonul rece care s-a încheiat, Primăria şi-a făcut cu vârf şi îndesat datoria, achitând din bugetul local, către operatorul de transport distribuire şi furnizare a agentului termic suma de 9,86 de milioane de lei (aproximativ 2,17 milioane de euro), autorităţile fiind la zi cu onorarea diferenţei de tarif la gigacalorie.  Şeful municipalităţii recunoaşte că a fost o iarnă mai grea, iar în lunile februarie şi martie valoarea consumurilor, implicit cea facturilor, au crescut. „Nu ţin pe nimeni cu forţa la sistemul centralizat, dar cei care rămân trebuie să plătească. Avem un sold de peste 1 milion de euro, acest bulgăre zăpadă începe să se rostogolească şi nimeni nu ne va mai putea slava.  Nu avem altă soluţie, o să rămânem fără apă caldă, iar multă lume o să înjure primarul. Faceţi tot ce puteţi să strângem nişte bani, să dăm la Thermonet”, a pus în vedere Ion Lungu, şefilor de asociaţii, adăugând că situaţia este  gravă, din moment ce producătorul de energie termică, Bioenergy, nu a încasat niciun leu pentru certificatele verzi  aferente anului în 2017. De cealaltă parte, către ACET, restanţele populaţiei pentru apa rece consumată sunt de 2,59 de milioane de lei, la 31 martie 2018.          

Dările sucevenilor acoperă doar o cincime din necesarul pentru întreţinerea şi repararea străzilor

·        De la populaţie se adună cel puţin 1 milion de euro, anul acesta, cu 5 milioane de euro,  80% din străzi urmând a intra în reparaţii, reabilitări şi asfaltări.

·        „Iată unde sunt banii dumneavoastră! Şi se mai spune că sunt hoţi, că sunt mafioţi, dar chiar toţi?”, le-a spus primarul Ion Lungu şefilor de asociaţii.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a prezentat ieri, preşedinţilor şi administratorilor de asociaţii de proprietari, priorităţile privind întreţinerea, repararea, reabilitarea şi asfaltarea străzilor din reşedinţa de judeţ. Lungu a spus că a fost interpelat de unii locuitori ai urbei care i-au reproşat că nu se fac destule lucruri cu banii pe care aceştia îi achită anual cu titlul de taxe şi impozite locale. Edilul-şef a apreciat grija manifestată de suceveni faţă de modul în care sunt cheltuite fondurile publice, precizând, însă, spre exemplu, că în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, suma adunatădrile de la contribuabilii peroane fizice acoperă doar o mică parte din necesarul pentru menţinerea străzilor în codiţii normale. „Noi încasăm de la populaţie taxe şi impozite locale, respectiv cele pe maşină, pe apartament şi pe terenul de sub bloc, în valoare de aproximativ 1 milion-1,5 milioane de euro pe an. Iar noi, în acest an, avem un buget de 5 milioane de euro, deci toţi banii din impozite se duc pentru străzi. Şi vin câte unii şi întreabă unde sunt banii lor? Iată unde sunt banii dumneavoastră! Pentru că ne chinuim cu aceste asfaltări, iar părerea mea personală este că de la Bucureşti - unde merg des -, până la Suceava sunt gropi în toate oraşele. Şi se spune că sunt hoţi, că sunt mafioţi, dar chiar toţi?”, s-a adresat diriguitorilor de asociaţii Ion Lungu, şeful executivului sucevean. Potrivit Programului de reparaţii şi întreţinere a străzilor în anul 2018, în lucrări vor intra 247 de străzi, dintre care pe 13 vor fi tunate covoare asfaltice, 130 vor fi plombate, iar 104 vor fi balastate. În 2018, din bugetul local va fi cheltuită cu infrastructura rutieră suma de 24,95 de milioane de lei, reparaţiile necesitând 20 de milioane de lei, în timp ce 4,95 de milioane de lei vor lua calea investiţiilor. Covoare asfaltice vor fi turnate pe străzile „Curtea Domnească”, „Ion Irimescu”, „Traian Tăranu”, „Lev Tolstoi”, „Eternităţii”, „Mihail Sadoveanu”, „Bogdan Vodă”, „Mărăşeşti”, „Mihail Kogălniceanu”, „Leca Morariu”, „Viitorului”, „Vasile Bumbac”, precum şi în parcarea de lângă Catedrala „Naşterea Domnului”. Zilele acestea se lucrează la balastări de străzi de pământ, pe „Traian Ţăran”, „Emil Cioran”, „Nicolae Titulescu”, „Iuliu Maniu”,  „Nichita Stănescu”, „Pietrăriei”, „Decebal”, „22 Decembrie”, „Vasile Pârvan”, „Dragomirna”, „Slt. Turturică”, „Mitropolit Dosoftei” şi  „Heraclie Porumbescu”.  

Primăria declanşează acţiunea „Cuiburile de ciori”

·        „Mai aşteptăm o săptămână-două, să apară şi ouăle, astfel încât să avem eficienţă maximă”, a spus primarul Ion Lungu.

Pe data de 7 mai, începe acţiunea „Cuiburile de ciori”. Semnalul a fost dat ieri, cadrul şedinţei organizate cu şefii asociaţiilor de proprietari, la sediul Primăriei Suceava. Remus Teodorovici, şeful Direcţiei Domeniului Public, a cerut diriguitorilor structurilor în cauză să înainteze solicitări la serviciul  specializat, astfel încât să se facă o centralizare a zonelor cu probleme, precum şi un grafic de intervenţii asupra gălăgioaselor zburătoare. Astfel, cu o macara telescopică, îndepărtate urmează a fi, printre alte zone, cuiburile din arborii din Parcul central, din perimetrul Spitalului Judeţean de Urgenţă şi a cel al Blocurilor ANL de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”.  Că toate că fac zgomot şi mizerie, acţiunea este amânată cu două săptămâni, astfel încât perioada de „cuibărit”  a ciorilor să se încheie, iar intervenţiile să aibă eficienţă. Una dintre preşedintele de asociaţii de proprietari a mers chiar mai departe, cerând ca porumbeii din centrul Sucevei să fie mutaţi în Parcul Şipote. „Astăzi problema numărul unu din punctul de vedere al disconfortului este cea ciorilor. Am avut discuţii în Primărie, am vorbit la Pompieri să ne de maşină cu scară, să le distrugem cuburile. Însă, am fost sfătuiţi să mai aşteptăm o săptămână-două, ca să apară şi ouăle, astfel încât avem eficienţă maximă”, a spus primarul Ion Lungu, subliniind că porumbeii sunt prezenţi şi în pieţele din Londra şi Paris.           

Construirea noului pod peste râul Suceava s-ar putea fi face cu finanţarea europeană nerambursabilă

·        Autorităţile sucevene ar putea depune un proiect pe o noua constituită axă a POR 2014-2020, care are ca obiectiv  îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din în oraşele mici şi mijlocii.

·        „Indiferent ce măsuri am lua noi în zona comercială, acel punct de trafic blocat se mută dintr-o parte în alta, acesta nefiind rezolvat definitiv”, a declarat primarul Ion Lungu, precizând că un pod nou este soluţia pentru „rezolvarea momentelor critice”.

Primăria municipiului Suceava ar putea întocmi şi promova înspre finanţare cu fonduri europene nerambursabile un proiect de construire  a unui nou pod peste râul Suceava. Iniţial, autorităţile municipale îşi propuneau să susţină amenajarea cu fonduri din bugetul local a obiectivului de infrastructură rutieră, însă în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 ar fi apărut încă o axa care ar fi disponibilă pentru investiţii de acest tip. Potrivit primarului Ion Lungu, partea întocmire a documentaţiei este în curs, primele demersuri urmând a fi asigurate inclusiv din creditul de 25 de milioane de lei aprobat în deliberativul sucevean.„Se lucrează la documentaţie, întocmirea acesteia urmând a fi suportată din creditul aprobat în Consiliul Local, cu care ar urma să începem şi lucrările. Ba mai mult, în POR s-a demarat o nouă Axă, axa 13, pentru infrastructură. Încercăm să depunem un proiect pentru finanţarea podului pe această axă. Realizarea documentaţiei nu este simplă, iar eu îmi doresc ca în acest an să demarăm licitaţia, pentru că o prioritate rămâne, în continuare, un nou pod peste râul Suceava. Indiferent ce măsuri am lua noi în zona comercială, acel punct de trafic blocat se mută dintr-o parte în alta, nefiind rezolvat definitiv. Un nou pod este râul Suceava este soluţia pentru anumite momente critice, fie că discutăm despre perioada Sărbătorilor de iarnă, Sărbătorilor pascale sau a celei a concediilor de vară”, a declarat edilu-şef, Ion Lungu. Ghidul solicitantului pentru Axa 13 „Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii” a POR 2014-2020, cu Obiectivul specific 13.1 „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din în oraşele mici şi mijlocii din România, a fost aprobat pe 298 martie, proiectele putând fi depuse între 30 aprilie şi 30 august 2018.  Viitorul pod peste râul Suceava, care ar urma să fie construit în aval de cel din zona Complexului comercial Bazar, ar presupune conform estimărilor iniţiale alocări de 30 de milioane de lei.  În martie 2017, Ion Lungu intenţiona să ceară Guvernului ca obiectivul de pe râul cu acelaşi nume să fie finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), la „poziţia 7” referitoare la „realizarea, modernizarea, reabilitarea de poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale”. Noua rută de ocolire a zonei supermaketurilor din Lunca Sucevei ar urma să „înţepe” Calea Unirii, la intersecţia cu strada „Aurel Vlaicu” şi să continue pe strada „Apeductului” - noul pod pe râul Suceava - strada „Energeticianului” - ieşire în DN 29, în apropierea Termica, înspre Plopeni.

Capătă amploare cererea pentru munca zilerilor

·        Anul acesta la ITM figurează deja peste 4.140 de „poziţii” de zilieri, cei mai mulţi lucrători în acest regim fiind solicitaţi în agricultură, activităţi de publicitate şi silvicultura.

Sosirea primăverii şi intensificarea activităţilor specifice sezonului au dus la creşterea cererii pentru forţa de muncă „cu ziua”.  Drept urmare, în perioada trecută din 2018, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a eliberat deja 39 de registre pentru evidenţa zilerilor, documente care, potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, au un regim special. În acest an, la ITM au fost înregistrate 4.140 de „poziţii” de zilieri, cei mai mulţi lucrători în acest regim fiind solicitaţi în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu 1.206 „poziţii”. Urmează, în ordine descrescătoare, activităţile de publicitate, cu 1.519 de „poziţii” şi silvicultura, mai puţin exploatările forestiere, cu 848 de „poziţii”. „Odată cu venirea primăverii şi a vremii bune, activităţile desfăşurate de zilieri capătă amploare”, a declarat Romeao Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Agenţii economici care apelează la „munca cu ziua” sunt obligaţi să înfiinţeze, să completeze şi să transmită la ITM registrul de evidenţă a zilierilor. Conform reglementărilor în vigoare, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. Durata minimă de muncă a zilerilor este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii de către un acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice cumulate pe durata unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani.      

Cu aproape 100.000 de lei,

Primăria Suceava susţine 25 de copii din familii aflate în situaţii de risc

·        În urma colaborării cu Asociaţia „Lumină lină”, aceştia au parte de educaţie, hrană şi asistenţă socială.  

Municipiul Suceava va semna, cu Centrul social de zi „Sfânta Vineri” a Asociaţiei „Lumină lină”, un nou contract pentru acordarea de servicii sociale. Acestea din urmă sunt orientate către 25 de copii proveniţi din familii aflate în situaţii de risc sau fără posibilităţi materiale, micuţii urmând a beneficia de servicii permanente de zi, constând în asigurarea educaţiei, hranei şi a asistenţei sociale. Conform contractului, municipiul Suceava va veni lunar cu o sumă care nu va depăşi 11.753 de lei, alocarea maximă pentru anul 2018 fiind de 94.024 de lei.  În anul 2017, Centrul social de zi a avut 88 de beneficiari, iar în 9 cazuri a avut loc externarea. Luna trecută, în evidenţele Centrului se aflau 31 de copii din municipiul reşedinţă, activitatea Asociaţiei „Lumină lină” bucurându-se şi de sprijinul profesional al voluntarilor, care oferă meditaţii, sprijin la efectuarea temelor, organizând, în acelaşi timp, activităţi creative, de socializare şi religioase.  Alte activităţi organizate în colaborare cu Primăria municipiului Suceava sunt cursurile de  educaţie parentală, consilierea psihologică şi juridică, furnizarea altor servicii sociale, prevăzute în planul aprobat prin dispoziţie a primarului. Centrul social de zi „Sfânta Vineri” Suceava a fost înfiinţat prin Programul Phare 2001, Coeziune  economică şi socială, Schema de investiţii în servicii sociale. Actul de prelungire a contractului de acordare a serviciilor sociale este supus aprobării de Consiliului Local, de la bugetul municipiului  Suceava fiind disponibilizată o sumă reprezentând 50% din costurile lunare de întreţinere. 

În primul trimestru din 2018,

Doar 13 la sută din cheltuielile Primăriei Suceava au fost făcute pentru dezvoltare

·        Anul acesta, din venituri proprii s-a încasat cu 8,59 de milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă, din total, aproape 87% s-a cheltuit pentru funcţionarea Primăriei.

·         „Menţinerea la un nivel scăzut a plăţilor pentru dezvoltare este cauzată, în principal, de nivelul scăzut al sumelor primite de la UE (...), cât şi de vremea nefavorabilă, care nu a permis efectuarea lucrărilor”, se arată în expunerea de motive la hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetare.

În primul trimestrul al anului 2018, la bugetul local al municipiului Suceava au intrat 75,71 de milioane de lei, dintre care 57,06 milioane de lei sunt venituri proprii. Astfel, pe 31 martie, gradul de încasare a veniturilor, ca raport între planificare şi realizări, este unul de 62,64%. La secţiunea de funcţionare a bugetului local, cu intrări de 66,30 de milioane de lei, gradul de realizare a veniturilor este 72,55%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare, cu încasări  de 9,40 de milioane de lei, gradul de realizare este doar 31,91%. „La venituri indicatorul venituri proprii s-a încasat cu 8,59 de milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, gradul de realizare a veniturilor proprii fiind de 63,61%”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea conturilor de execuţie a bugetelor municipiului Suceava. În ceea ce priveşte cheltuielile, în primul trimestru al anului 2018, din bugetul local s-au făcut plăţi de 71,23 de milioane de lei, dintre care 61,86 de milioane de lei în cadrul secţiunii de funcţionare, iar 9,31 de milioane de lei în cadrul secţiunii de dezvoltare.

·        În „Învăţământ”, pentru bunuri şi servicii s-a cheltuit 16,51% din total, „Transporturile” figurând cu o alocare de 15,96%, pentru străzi şi subvenţionarea biletelor TPL

Astfel, gradul de efectuare a cheltuielilor, ca raport între ceea ce s-a programat şi ceea ce s-a realizat efectiv, este unul 58,87%, respectiv cu 67,69% pentru secţiunea de funcţionare şi 31,64% în dreptul secţiunii de dezvoltare. „Ponderea plăţilor din secţiunea de funcţionare în total plăţi la nivelul primului trimestru al anului este de 86,87%, iar ponderea plăţilor din secţiunea de dezvoltare în totalul plăţilor este de 13,16%. Menţinerea la un nivel scăzut a plăţilor pentru dezvoltare este cauzată, în principal, de nivelul scăzut al sumelor primite de la UE, în contul plăţilor efectuate în cadrul proiectelor FEDR, cât şi de vremea nefavorabilă, care nu a permis efectuarea lucrărilor”, se precizează în expunerea de motive. În totalul cheltuielilor din primul trimestru al anului 2018, „Învăţământul” are ponderea cea mai mare, una de 16,51%, disponibilizările băneşti fiind făcute pentru bunuri şi servicii. „Transporturile” figurează cu 15,96% din alocări, în special pentru reparaţii de străzi şi acoperirea diferenţei de tarif la călătoriile cu autobuzele TPL; „Locuinţele serviciile, şi dezvoltare publică” au beneficiat de 13,97% din total, majoritar pentru derularea proiectelor cu fonduri europene, iar cu „Protecţia mediului” s-a cheltuit 11,87% din total, ponderea cea mai mare deţinând-o contravaloarea serviciilor de salubritate.   

La Bursa de ieri,

Cerere mare de forţă muncă

·        Peste 100 de agenţi economici se află în căutare de personal, aceştia având un disponibil de mai mult 1.000 de slujbe neocupate.    

·        „Sperăm ca şi cei care sunt în şomaj şi beneficiarii de venit minim garantat să aibă dorinţa de ocupa locurile de muncă pe care le pun la dispoziţie angajatorii”, a declarat Dănuţ Burgheaua, director executiv al AJOFM.

Forfotă mare a fost ieri, la Iulius Mall Suceava, unde Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat ediţia din 2018 a Bursei generale a locurilor de muncă. Şeful instituţiei, Dănuţ Burgheaua spune că invitate au fost peste 100 de firme, iar acestea au venit la manifestare cu mai mult de 1.000 de slujbe vacante. Directorul executiv al AJOFM a apreciat oferta variată făcută de agenţii economici la târgul de job-uri de ieri, reliefând că aceasta porneşte de la locuri disponibile în comerţ, servicii şi construcţii şi până la cele din industria de vârf, inclusiv din IT. „Există oferte din domeniul alimentar, al turism şi inclusiv din industrie. Sperăm ca şi cei care sunt în şomaj şi posesorii de venit minim garantat să aibă dorinţa de ocupa locurile de muncă pe care le pun la dispoziţie angajatorii”, a punctat şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.
 Directorul executiv a ţinut să precizeze că rata şomajului în judeţul Suceava este de 5,4%, una nu cu foarte mult peste media naţională de 3,6%. Dănuţ Burgheaua specificat că în vederea facilitării ocupării locurilor de muncă vacante, pe lângă subvenţiile acordate firmelor care  angajează absolvenţi, dar şi persoane în vârstă de peste 45 de ani, din bugetul asigurărilor de şomaj se subvenţionează şi ucenicia la locul de muncă.  „În acest an, pentru prima dată, am făcut apel şi la start-up-uri, pentru a crea o punte de legătură cu cei care doresc să îşi înceapă o mică afacere şi care, într-adevăr, doresc să fie proprii lor stăpâni. De asemenea, am apelat şi la firme de consiliere care pot pune la dispoziţie cursuri de antreprenoriat,  dar şi toate cele necesare până la punerea pe picioare a afacerii”, a precizat Burgheaua. Totodată, prezente la Bursa generală a locurilor de muncă au fost organizaţii specializate în acţiunile de voluntariat, dar şi Centrul Militar Judeţean, care caută tineri interesaţi de o viitoare carieră militară.  Directorul executiv  a făcut apel la viitorii absolvenţi ca, după terminarea liceului, ulterior datei de 25 mai, să se prezinte la AJOFM pentru a li se oferi o listă cu locuri de muncă disponibile. „Vrem să vină în calitate de persoană în căutarea unui loc de muncă, şi nu pentru un ajutor de şomaj derizoriu, valabil doar 6 luni de zile. Ne dorim să îi ocupăm şi să-i ţinem ocupaţi pe tineri”, explicat Dănuţ Burgheaua, şeful Agenţiei Judeţeane pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     

Anca Capverde, purtător cuvânt al AJOFM:

Se menţine deficitul cantitativ de forţă de muncã

·        132 de ofertanţi, faţă de 111 anul trecut, au oferit, la Bursa de ieri,  921 de locuri de muncă vacante, în comparaţie cu doar 675, în anul precedent.

·        Domeniile pentru care au selectat persoane pentru angajare sunt construcţiile, industria alimentarã, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului şi comerţul.

Bursa generală a locurilor de muncă de ieri s-a lăsat cu angajarea pe loc a 29 de suceveni, faţă de 16, cu prilejul manifestării organizate în urmă cu 1 an.  Anca Capverde, purtător cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, spune că 132 de ofertanţi - în  comparaţie cu 111 în 2017 -, au venit la Bursă cu 921 de slujbe disponibile, în comparaţie cu 675, în anul precedent. Pe la standurile ofertanţilor au trecut 1.575 de persoane fără o ocupaţie stabilă sau altele interesate să-şi găsească un nou job, mai multe, de asemenea, decât anul trecut, când amatoare s-au arătat 1.355 de persoane. Cea mai bogată ofertă s-a remarcat în municipiul Suceava, unde 58 de angajatori au scos la bătaie 508 de locuri de muncă, acestea din urmă fiind „căutate” de 725 de competitori. În municipiul Cîmpulung Moldovenesc angajată pe loc a fost doar o persoană neocupată, în zona Rădăuţi s-au făcut 6 angajări „instantanee”, iar în Suceava şi în Fălticeni s-au înregistrat câte 11 încadrări „imediate”. Pe de altă parte, selectate pentru interviuri şi eventuale angajări ulterioare au fost 836 de participanţi (794 în 2017), respectiv 380 din Suceava, 185 din Rădăuţi, 177 din Fălticeni şi 84 din Cîmpulung Moldovenesc. Conform purtătorului de cuvânt al AJOFM, domeniile de activitate care au selectat deja pentru angajare sunt construcţiile, industria alimentarã, fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului şi comerţul. „Mesajele primite de la angajatorii care au selectat candidaţi pentru al doilea interviu, sunt promiţătoare în ceea ce priveşte acoperirea deficitului de personal, cu menţiunea cã, deşi s-a acoperit parţial necesarul în structura pe meserii, se menţine deficitul cantitativ de forţă de muncă. Din acest motiv, majoritatea angajatorilor au optat pentru menţinerea ofertelor de la Bursã pe lista de locuri vacante gestionată de AJOFM Suceava”,  a declarat Anca Capverde, purtător cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.  

Gardienii forestieri au plantat 200 de “puieţi centenari”  

·        „Acțiunea este inclusă în Programul Național pentru Aniversarea Centenarului”, a declarat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere.

·        În 2017, în judeţul Suceava s-au făcut lucrări de împăduriri şi întreţinere a plantaţiilor în valoare de 851.000 de lei.

Lucrătorii Gărzii Forestiere Suceava au plantat peste 200 puieți pe raza municipiului Rădăuți, în preajma Monumentului eroilor români. Iniţiativa gardienilor silvici vine pe fondul Proiectului „Pădurea centenar”, desfăşurat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, iniţiativă constând în acţiuni de plantare a minim 30 de puieți la nivelul fiecărei localităţi pe raza căreia au fost ridicate monumente în cinstea militarilor căzuţi în Primul Război Mondial. „Acțiunea este inclusă în Programul Național pentru Aniversarea Centenarului”, a declarat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, menţionând că la operaţiune au participat inclusiv delegaţi ai Primăriei municipiului Rădăuți şi membri ai Grupul de iniţiativă „Rădăuţiul Civic”. Conform Gărzii Forestiere, în 2017, din fondul de ameliorare a fondului forestier, constituit la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor, pentru judeţul Suceava s-a alocat suma de 1,71 de milioane de lei, aceasta luând calea decontării lucrărilor de reconstrucție ecologică în perimetrele de ameliorare. Totodată, în judeţul Suceava, în acelaşi an, s-au făcut lucrări de împăduriri şi întreţinere a plantaţiilor în valoare de 851.000 de lei.  

În primele 3 luni din 2018,

Numărul firmelor nou-înfiinţate în judeţul Suceava a crescut cu peste 4%

·        În perioada 1 ianuarie-31 martie 2018, 31 de firme au intrat în insolvenţă, cu o creştere de 82,35% faţă de acelaşi interval din 2017.

·        La 31 martie 2018, la ONRC figurau ca fiind în curs de înfiinţare 27 de societăţi cu răspundere limitată-debutant, iar rezervări de nume s-au făcut pentru alte 56 de SRL-D.

În primul trimestru al anului 2018, din judeţul Suceava, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost efectuate 749 de înmatriculări, în comparaţie cu intervalul omolog din 2017, când s-au făcut 718 înmatriculări,  creşterea fiind de 4,32%. În perioada trecută din acest an, cele mai multe firme nou-înfiinţate sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), respectiv 490. Urmează, în ordine descrescătoare, cele 126 de persoane fizice autorizate (PFA), 123 de întreprinderi individuale (II), 9 întreprinderi familiale (II) şi o cooperativă agricolă (CA). În perioada 1 ianuarie-31 martie 2018, 31 de firme au intrat în insolvenţă, cu o creştere de 82,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, când procedura a fost declanşată de 17 profesionişti. Conform ONRC, în judeţul Suceava, activi juridic la 31 martie 2018 erau 27.403 profesionişti, dintre care 10.403 de persoane fizice autorizate şi 17.223  de persoane juridice. În cel dintâi trimestrul al anului 2018, şi-au suspendat activitatea 118 societăţi comerciale, cu 49,37% mai multe decât în primul trimestru al anului precedent, când au intrat în suspendare 79 de firme. Numărul agenţilor economici suceveni care s-au dizolvat în intervalul de referinţă aproape că s-a dublat, în primul trimestru al anului 2018 sporind, în raport cu trimestrul întâi din 2017, de la 110 la 210, respectiv cu 90,91%. 

Şi numărul radierilor de la ONRC a fost mai mare în primele 3 luni ale lui 2018, raportat la primul trimestru al anului anterior,  crescând  de la 463 la 474, adică cu 2,38%. La 31 martie 2018, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului figurau ca înmatriculate 477 de societăţi cu răspundere limitată-debutant (SRL-D), doar 446 fiind în funcţiune. În curs de înfiinţare sunt 27 de SRL-D, iar rezervări de nume s-au făcut pentru alte 56 de SRL-D.             

Pensii comunitare pentru sucevenii lucrători în statele membre ale Uniunii Europene 

·        „Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat”, arată Constantin Boliacu, şeful Casei Judeţene de Pensii.

·        În 2017, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat de 307 de dosare pentru pensii comunitare, în primul trimestru din 2018 fiind analizate alte 16 dosare. 

Dacă o persoană a lucrat în România, cât şi în altă ţară din Uniunea Europeană, aceasta va putea solicita acordarea drepturilor de pensie, în cazul îndeplinirii condiţiilor privind vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare prevăzute în legislaţia referitoare la domeniul asigurărilor sociale din cele două state. Precizările sunt făcute de Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii, care informează că stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obţinerea drepturilor de pensie se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare din statele membre ale UE în care solicitantul a desfăşurat activităţi profesionale. „Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat”, arată Boliacu. Potrivit şefului CJP, persoanele care au domiciliul în România se vor adresa cu o cerere Casei de Pensii, anexând şi documentele din care să rezulte faptul că a fost asigurat în altă ţară. Prin totalizarea perioadelor de asigurare realizate în ambele ţări se poate constata dacă este îndeplinită condiţia referitoare la realizarea perioadei minime de cotizare pentru care instituţia competentă poate acorda o pensie. În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (locul de şedere permanentă), care face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate. Cererea va fi însoţită obligatoriu de actele din care să rezulte perioadele de activitate din România, respectiv de carnetul de muncă sau adeverinţele eliberate, în condiţiile legii, de către foştii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Adeverinţele de vechime în muncă vor cuprinde denumirea angajatorului; datele de identificare a persoanei; perioada în care s-a lucrat; temeiul legal în baza căruia a avut loc încadrarea; funcţia, meseria sau specialitatea; salariul tarifar de încadrare; denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma dată, precum şi perioada în care s-a primit sporul, cât şi temeiul în baza căruia s-a acordat. Actele vor avea număr şi data de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea. „În vederea stabilirii drepturilor de pensie, solicitantul se va adresa instituţiei competente din statul implicat, pentru a transmite  în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele precizate mai sus. După ce instituţiile competente ale statelor membre implicate îşi comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informaţiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/instituții competente”, a evidenţiat directorul executiv Constantin Boliacu,  menţionând că, în 2017, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat de 307 de dosare, în primul trimestru din 2018 fiind analizate încă 16 dosare pentru pensii comunitare.  România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană.