·
„Încetul cu încetul, recuperăm ce am pierdut pe linie
culturală”, a declarat primarul Ion Lungu.
·
„Cultura trebuie să treacă de la un sistem subvenţionat
la unul care generează valoare”, a explicat Radu Bores, managerul
executiv al firmei care a întocmit Strategia.
Aleşii locali au aprobat
ieri, în şedinţă extraordinară, Strategia de dezvoltare culturală şi creativă a
municipiului Suceava 2015-2025, document absolut necesar depunerii candidaturii
reşedinţei de judeţ la titlul de Capitală culturală europeană. Termenul limită
este data de 10 octombrie, în noiembrie-decembrie 2015 urmând a fi anunţate
oraşele preselectate, iar până la sfârşitul anului 2016 se va organiza selecţia
finală. În vederea acceptării candidaturii, pe lângă Strategia de dezvoltare
culturală şi creativă, în dosar sunt anexate acţiunile culturale şi bugetul
proiectului, precum şi o declaraţie pe proprie răspundere a primarului, precum
că Primăria nu este în insolvenţă şi că nu a fost penalizată de Uniunea
Europeană, situaţii în care aspiranta este descalificată încă din start. Primarul Ion Lungu a precizat că, alături de evenimentele
culturale finanţate, în proiect este prinsă şi realizarea de obiective de
infrastructură, respectiv construirea unei săli polivalente, reabilitarea
Curţii Domneşti, amenajarea Parcului „Şipote”, amenajarea râului Suceava şi a
unui muzeu de artă. De asemenea, sunt prevăzute înfiinţarea Teatrului „Matei
Vişniec”, a unei mini-filarmonici şi Direcţiei de Cultură a municipiului
Suceava. „Eu cred în steaua noastră,
însă dacă nu vom fi selectaţi, rămânem cu o strategie culturală foarte bine
creionată pentru următorii 10 ani. Încetul cu încetul, recuperăm ce am pierdut
pe linie culturală”, a declarat Ion Lungu.
Radu Bores, managerul executiv al firmei Genesis, cea care a întocmit Strategia, a declarat că, spre deosebire de alte oraşe, care au strategii formale, cea de la Suceava a fost proiectată ca una valabilă incusiv în afara candidaturii la titlul de capitală culturală europeană. „Strategia este un instrument de lucru pentru toţi cei implicaţi în domeniul cultural, instituţii, persoane fizice, societate civilă, care să îi ajute gestioneze programe, să atragă finanţare, să aibă un sistem de management inteligent, să facă o evaluarea. Aceasta deoarece cultura trebuie să treacă de la un sistem subvenţionat la unul care generează valoare. Faptul că am abordat strategia în acest mod este un avantaj competitiv în faţa celorlalţi candidaţi”, a explicat Radu Bores.
Radu Bores, managerul executiv al firmei Genesis, cea care a întocmit Strategia, a declarat că, spre deosebire de alte oraşe, care au strategii formale, cea de la Suceava a fost proiectată ca una valabilă incusiv în afara candidaturii la titlul de capitală culturală europeană. „Strategia este un instrument de lucru pentru toţi cei implicaţi în domeniul cultural, instituţii, persoane fizice, societate civilă, care să îi ajute gestioneze programe, să atragă finanţare, să aibă un sistem de management inteligent, să facă o evaluarea. Aceasta deoarece cultura trebuie să treacă de la un sistem subvenţionat la unul care generează valoare. Faptul că am abordat strategia în acest mod este un avantaj competitiv în faţa celorlalţi candidaţi”, a explicat Radu Bores.
În acelaşi cadru a fost
aprobată şi contribuţia municipiului Suceava la implementarea proiectului
„Suceava-Capitală europeană a culturii 2021, oraş candidat împreună cu Bucovina”,
suma alocată în perioada 2017-2021 ridicându-se la 10 de milioane de euro. Logo-ul
este „Suceava-Capitală europeană a culturii 2021, împreună cu Cetatea de
Scaun”, iar sloganul cu care municipiul Suceava se înscrie în competiţie este „Inspiră,
imaginează, simte”. Votate au fost, totodată, asocierea municipiului Suceava cu
Asociaţia „Suceava-Capitală culturală europeană”, cât şi cu Consiliul Judeţean
Suceava, care, în intervalul 2017-2022, va veni cu o cofinanţare de 2 milioane
de euro.