Implicarea Hidroelectrica la CET, la mâna rigorilor europene de mediu

• Investiţia minimă în centrala electrică de termificare din Lunca Sucevei s-ar ridica la 30 de milioane de euro, mai puţin fondurile pentru conformarea la cerinţele de mediu

Hidroelectrica este interesată în a face o investiţie la Suceava, declară primarul Ion Lungu, după ce luni, împreună cu directorul general al Termica, Constantin Plăcintă, a avut, pe această temă, o întâlnire, în Bucureşti, cu staff-ul companiei amintite. „În perioada următoare, cei de la Termica urmează să vină la Suceava, pentru a vedea instalaţiile la faţa locului. Ca puncte tari avem reţelele existente, începând cu cele de gaze naturale, precum şi o infrastructură bună la Termica. Hidroelectrica este dispusă să facă o investiţie la Termica, într-o turbină nouă în sistem de cogenerare, însă rămân problemele pe linie de mediu”, relevă primarul Ion Lungu. Edilul şef arată că, din 2013, majoritatea centralelor termice de termoficare vor trebui să adopte şi să aplice un program de conformare pe linie de mediu, decizia Hidroelectrica fiind influenţată de amploarea şi conţinutul acestuia. Dl. Lungu susţine că, în principal, este vorba despre gestionarea gazelor rezultate din ardere, haldelor de cenuşă şi de îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice. Investiţia minimă în Centrala Electrică de Termificare(CET) din Lunca Sucevei s-ar ridica la 30 de milioane de euro, mai puţin fondurile, destul de consistente, pentru conformarea la rigorile europene de mediu. Hidroelectrica este interesată de mai multe centrale de termoficare din ţară, Suceava concurând cu municipiul Iaşi. În perioadele de secetă sau vârf de sarcină, CET retehnologizată şi modernizată ar putea furniza energie electrică în sistemul energetic naţional. Ca produs secundar, energia termică din cogenerare ar lua calea încălzirii locuinţelor din reşedinţa de judeţ. Potrivit unui studiu din anii ’80 al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice(ISPE), CET Suceava este amplasată într-o locaţie nerecomandată alimentării cu energie termică a municipiului, diferenţele de nivel şi distanţa mare presupunând, din start, o exploatare puţin eficientă şi, implicit, mari pierderi. La acea dată, studiul a fost, totuşi, aprobat, prioritatea fiind satisfacerea principalului beneficiar, Întreprinderea de Fibre Artificiale(IFA). De la intrarea în funcţiune şi până în prezent, CET a funcţionat doar cu pierderi, care, în timp, au devenit din ce în ce mai mari. Acesta din urmă sunt diminuate graţie sumelor consistente cheltuite cu reabilitarea conductelor de transport şi distribuţie a agentului termic, cât şi a punctelor termice.