Dilemă la Vatra Dornei: încălzire pe deşeuri din lemn sau de la noua centrală modernă pe gaze naturale

• „Ar fi uşor caraghios să ne plângem că o centrală din creierul munţilor nu are materie primă să funcţioneze”, evidenţiază preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur

• Noua centrală de cogenerare pe gaze naturale este uns performantă şi capabilă să satisfacă nevoile de apă caldă şi căldură, crede primarul Ioan Moraru

Centrala termică pe rumeguş de la Vatra Dornei începe să fie depăşită. Avertismentul a fost lansat cu puţin timp în urmă, într-o întâlnire de la Palatul Administrativ cu reprezentanţii primăriei dornene şi procesatorilor din lemn din judeţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, crezând că soluţia ar fi extinderea funcţionării acesteia pe tocătură de lemn sau finalizarea execuţiei la centrala în cogenerare din cadrul „Proiectului Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Obiectivul din Vatra Dornei a fost ridicat cu fonduri externe prin Proiectul „Rumeguş 2000”, iniţiativa având la bază prevederile Protocolului de Kyoto, din 1992, privind reducerea emisiilor de bioxid de carbon. Finanţarea a fost asigurată de Uniunea Europeană, prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Ministerul Mediului din Danemarca şi primăria Vatra Dornei. Dată în funcţiune în funcţiune 2005, centrala a fost proiectată să consume 12 metri cubi de rumeguş pe oră, aceasta urmând a asigura apă caldă şi căldură pentru aproximativ 20.000 de dorneni. Recenta intervenţie a autorităţilor judeţene vine pe fondul apropierii sezonului rece, primăria din Vatra Dornei plângându-se că nu are constituite stocurile necesare. „Cred că nici măcar nu puteţi dormi noaptea cu problemele pe care le aveţi şi cu o centrală total depăşită. Va trebui să se treacă şi pe tocătură de lemn, cu cheltuielile pe care le presupun noile injectoare, o şansă fiind şi noua centrală în cogenerare pe gaz metan”, s-a adresat dl. Flutur responsabililor dorneni. Şeful administraţiei judeţene relevă că s-a inspirat din experienţa austriacă, în fiecare urbe de dimensiunea oraşului staţiune Vatra Dornei putând fi văzute mari depozite de tocătură. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că schimbarea „focarelor” ar fi binevenită, în condiţiile în care în bazinul Dornelor există foarte mult lemn mărunt. „Ar fi uşor caraghios să ne plângem că o centrală din creierul munţilor nu are materie primă să funcţioneze”, a accentuat Gheorghe Flutur.

• Schimbarea soluţiei, inclusiv pe lemn mărunt, ar fi una „oarecum costisitoare”

Primarul de Vatra Dornei, Ioan Moraru, spune că s-a intrat în cel de al şaselea an de funcţionare a noii centrale şi că, în ciuda amortizării, în mare parte, a investiţiei, schimbarea soluţiei ar fi una „oarecum costisitoare”. Impedimentul constă şi în aceea că, la semnarea contractului, responsabilii de atunci au scăpat din vedere utilitatea certificatelor verzi, oportunitate neignorată, însă, de partea daneză. Pe de altă parte, chiar dacă partenerii din Danemarca au fost generoşi, participând cu 1,2 milioane de dolari, acestora nu le-a lipsit simţul practic. Aşa se face că în lipsa oricărei documentaţii, dar şi a pieselor de schimb, intervenţiile la centrala de la Vatra Dornei sunt operate, contra cost, de către specialiştii danezi. „Avem marele dezavantaj că de acele certificate verzi, pe care le aşteptam după 5 ani, dintr-o eroare neobservată în contract, beneficiază doar danezii, pentru o perioadă de 15 ani. Am umblat mult timp după cai verzi pe pereţi prin Danemarca – cum unii spuneau ironic atunci – însă obiectivul s-a conturat. Ei ne-au dat 1,2 milioane de dolari în echipamente, însă nu au asigurat şi piese de schimb, iar dacă se defectează ceva, în lipsa documentaţiei, trebuie să sunăm în Danemarca, iar în baza comenzii ne aduc ceea ce avem nevoie”, subliniază edilul şef de la Dorna. Pe de altă parte, Ioan Moraru crede că, la darea în folosinţă, noua centrală de cogenerare pe gaze naturale, în valoare de 5,4 milioane euro, este un performantă şi capabilă să satisfacă nevoile de apă caldă şi căldură a municipiului staţiune.

• 3000 de apartamente din Vatra Dornei vor fi racordate la proaspătul serviciu

Potrivit autorităţilor judeţene punerea în funcţiune acesteia din urmă ar putea să se producă în noiembrie 2011 şi, în ciuda faptului că exista zvonul retragerii din Proiectul „Utilităţi şi mediu”, cele 3000 de apartamente din Vatra Dornei vor fi racordate la proaspătul serviciu. „Noi nu am solicitat ieşirea din Proiect, ci doar suspendarea acestuia, pe motiv că nu aveam încă reţeaua de gaze naturale. În vatra Dornei există 3000 de apartamente şi toate ar putea intra la reţeaua în cogenerare. Deja, ce, mai mare parte din reţeaua de transport şi distribuţie a agentului termic este funcţională în cadrul centralei pe rumeguş”, reliefează primarul Ioan Moraru, adăugând că pentru racordul de peste 100 de metri, dintre cartierul „Unirii” şi noua centrală de cogenerare, există o documentaţie depusă la ARCE.

• Vatra Dornei trebuie ajutată să iasă din criza aprovizionării cu rumeguş pentru această iarnă

Până atunci, administraţia locală din Vatra Dornei trebuie să rezolve problema aprovizionării cu rumeguş pentru iarna 2010-2011. Necesarul reclamat pentru a se trece de Sărbători este de 30.000-40.000 de tone, în vară fiind adunate doar 10.000 de tone. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi viceprimarul Micea Rusu au lansat, în acest sens, un apel la „gateriştii din judeţ”. „Dacă, iniţial, această centrală s-a proiectat şi bazat pe cele două foste fabrici de stat UFET şi Regnafor, acum au apărut concurenţii, Kronospan şi Egger, însă trebuie să ajutăm Dorna să iasă din criză în această iarnă”, a opinat Gheorghe Flutur. La rându-i, viceprimarul Rusu a iterat că această situaţie este una provizorie, de la anul, după ce se vor plăti datoriile de aproape 1 milion de lei către transportatorii de rumeguş, intrându-se în concurenţă cu operatorii amintiţi. „Solicităm înţelegere, în această iarnă, în primul rând din partea firmelor mari, în aşa fel încât, să nu le fie afectat procesul de producţie şi cantităţile de care au nevoie în interes propriu. Este vorba despre 30.000-40.000 de metri steri care trebuie să rămâne în Dorna pentru a ne putea descurca”, a spus Mircea Rusu. La Vatra Dornei, centrala pe rumeguş funcţionează în permanenţă, cu excepţia unui interval din luna septembrie, în care are loc revizia tehnică a instalaţiilor. Consumul este de 500-650 de tone pe lună în timpul iernii şi de 200-220 de tone lunar în sezonul călduros, totalul mediu ridicându-se la 100.000-110.000 de tone de rumeguş anual.