Banii nefolosiţi la reabilitarea punctelor termice, orientaţi înspre reparaţiile din şcoli

În şedinţa deliberativului municipal de la mijlocul acestei săptămâni, aleşii suceveni vor analiza un proiect de rectificare a bugetului local, prin care iniţiatorul acestuia, primarul Ion Lungu, propune alocarea de noi sume pentru reparaţiile şi investiţiile necesare în unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Suceava. Edilul şef spune că, participând la manifestările de deschidere a noului an şcolar, a primit, de la conducerile grădiniţelor, liceelor şi colegiilor, solicitări de suplimentare a fondurilor cu destinaţia amintită. Lungu a arătat că una dintre resursele financiare pentru satisfacerea cererilor o reprezintă şi banii care, din cauza lipsei cofinanţării guvernamentale, nu mai pot fi folosiţi la reabilitarea punctelor termice.   „Este vorba despre unul dintre principalele proiecte ale ordinii de zi, prin rectificarea prevederilor unor capitole bugetare,  banii urmând a fi orientaţi înspre alte capitole, inclusiv înspre şcoli. Banii de la Guvern pentru reabilitarea punctelor termice nu au mai venit, lucrările nu mai pot fi făcute, iar fondurile prevăzute în acest sens în bugetul local, precum şi alte sume care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului, vor fi date unităţilor şcolare, dar şi pentru asigurarea necesarului de funcţionare ale altor direcţii ale Primăriei”, a spus primarul Ion Lungu. La începutul anului, Consiliul Local Suceava a votat alocarea a 1 milion de lei pentru modernizarea a două puncte termice din zona centrală a reşedinţei de judeţ, cu o vechime de peste 50 de ani. Finalizate trebuiau a fi, totodată, reţele secundare de la două puncte termice deja modernizate, din cartierele Obcini şi Burdujeni. În baza Programului guvernamental „Termoficare 2006-2015”, municipiul Suceava trebuia să primească 2,3 milioane de lei,  însă fondurile nu au mai fost disponibilizate. În anii trecuţi, prin programul amintit, în Suceava reabilitate au fost 18 puncte termice, conducte secundare în lungime de 62 km, iar reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total.