·
În 3 ani, depozitarea deşeurilor pe rampele de la
Fălticeni şi Botoşani a costat municipalitatea circa 1,5 milioane de euro
·
Autorităţile sucevene speră ca Primăria Botoşani să
obţină o aprobare de funcţionare a depozitului
din judeţul vecin până la 31 decembrie 2012
Primăriile Suceava şi
Botoşani se adresează Ministerului Mediului în vederea rezolvării impasului
creat de închiderea, pe 16 iulie, a depozitului botoşănean de deşeuri menajere.
Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, spune că s-a întâlnit cu omologul
său din Botoşani, Ovidiu Portariuc, ambii convenind asupra unei cereri de
aprobare a depozitării temporare a gunoiului în preajma actualei platformei. Lungu
crede că, în perspectiva unui acord favorabil, până la sfârşitul anului în
curs, Suceava va putea să transporte resturile menajere tot în judeţul
vecin. Lungu susţine că, în urma
discuţiilor cu preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, se
caută variante de impulsionare a demersurilor de amenajare a rampei ecologice
de deşeuri de la Moara, astfel încât, de la începutul anului 2013, prima celulă
să intre în funcţiune. „Aceasta în ideea că, nici la Botoşani nu le vom mai
putea duce. Voi insista la Consiliul
Judeţean, voi merge la Minister, să găsim soluţii de urgentare a licitaţiilor
pentru staţia de epurare. Voi inspecta la lucrările la faţa locului, împreună
cu domnul preşedinte Cătălin Nechifor, să vedem ce putem face pentru a pune
celula actuală în funcţiune”, a explicat primarul de Suceava.
Edilul şef crede că această situaţie nu mai poate
continua multă vreme, bugetul local nemaifiind în stare să suporte cheltuielile
cu transportarea deşeurilor în alte localităţi.
Acesta în condiţiile în care încasările din taxa de salubritate nu
acoperă nici pe departe contravaloarea serviciilor prestate de firma de
salubritate Rosal. „Din anul 2009, până în anul 2012, am cheltuit 60 de
miliarde de lei vechi, circa 1,5 milioane de euro cu transportul deşeurilor,
fie al Fălticeni, fie la Botoşani. Este o problemă foarte dificilă pentru
municipalitate, bugetul nu mai poate suporta acesta facturi la salubritate, pe
actuala structură”, relevă şeful municipalităţii, adăugând că, dacă
varianta Botoşani va cădea, Suceava nu putea suporta, din punct de vedere
financiar, transportarea pe una dintre platformele de la Darabani sau Săveni
din judeţul Botoşani. Lungu spune că încasările din taxa de salubritate sunt de
5 milioane de lei pe an, în timp ce obligaţiile către Rosal pe anul 2011, de
exemplu, a fost de 12 milioane de lei, diferenţa de 7 milioane de lei fiind
acoperită din bugetul local. Potrivit
unui calcul de anul trecut, factura totală se ridică la 600.000 de lei pe lună,
dintre care 200.000 de lei doar pentru curăţatul străzilor. Cel mai greu, însă,
cântăresc costurile cu transportarea şi depozitarea deşeurilor menajere pe
rampa municipiului Botoşani, acestea însumând în jur de 400.000 de lei lunar.