Seceta extremă bate la
porţile judeţului Suceava
·
Deja în judeţul Botoşani sunt mari probleme, iar dacă
într-o săptămână nu avem precipitaţii, este pericol mare”, relevă Vasile Tofan,
purtător de cuvânt al DADR
·
Porumbul nu-şi face ştiuletele, iar la rapiţă, din 740 de
hectare cultivate, de recoltat mai rămân doar 31 de hectare
Lipsa accentuată
precipitaţiilor se răsfrânge în mod tot mai negativ asupra viitoarei recolte
agricole a judeţului Suceava. În ultimele săptămâni a plouat sporadic şi pe
alocuri, iar dacă în următoarele zile nu va cădea strop de apă din cer, culturile
de toamnă sunt în mare pericol. „De
câteva săptămâni nu plouă şi există riscul să păţim ca şi cei din sudul şi
estul ţării. Acest val se apropie înspre noi, deja în judeţul Botoşani fiind
mari probleme. Dacă într-o săptămână nu avem precipitaţii, este pericol mare
pentru culturile care se recoltează în toamnă”, relevă Vasile Tofan, purtător
de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Principala
cultură afectată este porumbul, cea care ocupă şi cele mai mari suprafeţe
cultivate din judeţul Suceava. De departe, deocamdată plantele arată bine, însă
frunzele de la bază dau semne de uscăciune. „Porumbul nu leagă, nu-şi face
ştiuletele, iar acela care are deja ştiuletele nu-şi face numărul de boabe ori
acestea din urmă nu sunt pline. Se vede
că plantele suferă din cauza lipsei de apă, frunzele sunt răsucite, iar
creşterea stagnează”, subliniază specialistul DADR. Soia, care este o cultură
iubitoare de căldură, dar şi de apă, are păstăile constituite, în curs fiind
formarea boabelor. „Dacă este secetă, bobul va fi mic, uşor, iar producţia
mică. Soia este o cultură care, de regulă se recoltează la sfârşitul lunii
octombrie, şi aşteptăm un semn de sus,
pentru că sistem de irigaţii nu avem”. iterează Tofan. La cartof, faza de
creştere este pe sfârşite, fermierii care au aplicat tratamentele de rigoare şi
au păstrat aparatului foliar pot menţine cultura în stare de vegetaţie până la
mijlocul lui august. „Cultura este în proces de maturare, fiind şi aceasta,
într-o oarecare măsură, afectată de secetă. Cartoful vrea răcoare şi apă,
lucruri care, în ultima luna, nu prea s-au petrecut”, evidenţiază purtătorul de
cuvânt, adăugând că producţia mai mică va compensată printr-un preţ mai bun pe
care îl vor încasa agricultorii.
Dezastru se înregistrează
la cultura de rapiţă, din 740 de hectare cultivate în toamnă, o parte nu a
ieşit din iarnă, iar alta a fost calamitată
ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase, astfel că de recoltat
mai rămân doar 31 de hectare. „Mare parte a suprafeţelor de rapiţă au fost
cultivate în zonele Rădăuţi şi Siret, pe unde a bătut valul de gheaţă şi le-a
distrus în totalitate”, a încheiat Vasile Tofan.
