Podul reabilitat de pe Suceava va fi redat  traficului la sfârşitul săptămânii

Lucrările de reabilitare a căii de rulare a podului de peste râul Suceava ar putea fi gata, în mare, la sfârşitul săptămânii, s-a avansat ieri, la comandamentul pe teme de investiţii de la sediul Primăriei municipiului Suceava. Vicerimarul Ovdiu Doreftei a declarat că vor mai rămân de făcut intervenţii minore, însă circulaţia rutieră urma să fie reluată la întreaga capacitate şi fără restricţii de tonaj. „Lucrurile decurg conform aşteptărilor la cel mai important punct de investiţii, ca impact asupra vieţii de zi cu zi, podul de peste apa Sucevei.  Sperăm ca, la sfârşitul săptămânii, acesta să fie redeschis pentru trafic, Vor mai fi de făcut unele amenajări minore, dar  acestea nu vor afecta traficul”, a subliniat adjunctul şefului executivului local.

Doroftei spune că, de săptămâna viitoare, vor începe lucrările de reabilitare acelui de al doilea obiectiv important de pe traseu, pasarela de peste calea ferată de la Burdujeni. În acest sens, CFR va trebui să întocmească un grafic cu orele între care se va putea interveni la infrastructura podului, intervale în care reţeaua de medie tensiune va fi decuplată. „Acolo avem o situaţie specială, dat fiind faptul că pe sub pasarelă trece linia de medie tensiune de 27.000 kv, de aceea se va lucra doar în anumite condiţii. Astfel, la infrastructură se pate interveni doar în momentul în care se întrerupe tensiunea.  Acesta lucru îl va face doar o firmă specializată, autorizată, rămânând în sarcina executantului să o găsească”, a precizat Ovidiu Doroftei.        

Constructorii au demarat intervenţiile pentru realinierea căii de rulare la nivelul iniţial, pe 8 iulie, după ce, în urma viiturilor de acum 2 ani, respectiva platformă s-a lăsat, încovoindu-se. De atunci, în mod alternativ, două dintre cele 4 benzi de circulaţie au fost indisponibilizate,  traficul înspre şi despre Burdujeni  desfăşurând-se pe câte un singur fir. Podul a putut fi traversat doar de autovehicule de sub 7,5 tone şi autobuzele pentru transportul în comun, chiar şi pentru acestea fiind impuse restricţii de viteză. Pentru traficul greu s-a impus un ocol, fiind acesta dirijat prin cartierul Iţcani, pe străzile „Gheorghe Doja” şi „Traian Vuia”. Reamintim că podul de peste râul Suceava a avut de suferit de pe urma viiturilor din anii 2008 şi 2010. Lucrările de reparaţii amenajarea care face legătura între cartierul Burdujeni şi restul reşedinţei de judeţ, au demarat pe 17 octombrie 2010, prima etapă încheindu-se în martie 2011. Constructorul a fost SCCF Group Colas Iaşi, iniţial cea de a doua etapă a intervenţiilor fiind prevăzută a demara în primăvara anului trecut. Pentru prima etapă, cea de reparare a pilonului înclinat, s-au cheltuit  circa 37 de milioane de lei(aproape 1 milion de euro), în cazul celei de a doua trebuind a se aloca tot în jur de 1 milion de euro.

Recoltat fulger la cerealele păioase  

·        Campania s-a încheiat cu două săptămâni mai devreme şi,  chiar dacă 9% din grâu a căzut sub grindină, producţia este aproximativ egală cu cea de anul trecut.  

·        La fel ca întotdeauna, necesarul pentru panificaţie este acoperit din judeţele Botoşani şi Iaşi, dar şi de peste graniţe, respectiv din Ungaria.

Campania de recoltare a păioaselor este la final în judeţul Suceava. La grâu, secară şi triticale procentajul de realizare a ajuns la 91%, însă agronomii cred că restul reprezintă suprafeţele calamitate de ultimele căderi de grindină şi de vijelii. Din totalul celor 12.473 de hectare, bătute de combine au fost 11.350 de hectare, în hambare ajungând 33.500 de tone din noua recoltă. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Vasile Tofan informează că, producţia medie este de 2.950 kg la hectar, una aproximativ similară celei de la nivelul celei din anii anteriori, de 3000 kg pe hectar. „Din punct de vedere calitativ putem spune că o parte din grâu, care a fost semănat în perioada optimă, este corespunzător din punct de vedere al indicatorilor de gluten şi panificaţie. Pe suprafeţele semănate mai târziu şi afectate de secetă calitatea este mai slabă, însă acestea nu sunt întinse”, arată Tofan. Recoltatul a debutat mai devreme decât de obicei şi s-a desfăşurat mai rapid. Temperaturile ridicate au grăbit maturarea, iar dacă în alţi ani se treiera chiar până la jumătatea lui august, acum recoltatul este, practic, încheiat.     „Campania de anul acesta a fost mai scurtă, datorită condiţiilor meteorologice. În iunie, am avut o perioadă cu temperaturi excesive, la o medie de peste 30 de grade Celsius, care au grăbit coacerea. Dacă, de regulă, în zona de nord se recolta mai târziu, iar în est mai devreme, anul acesta s-a recoltat în toate zonele o dată. În alţi ani, soiurile la soiurile extra-timpurii se intra după 20 iulie şi ne prindea chiar şi Sfânta Maria”, relevă purtătorul de cuvânt la DADR.  La orz, treierate au fost în totalitate cele 423 de hectare, obţinându-se un total de 1.100 de tone, cu o medie comparabilă cu cea realizată în anii anteriori. Tofan consideră că, la fel ca în toţi anii, operatorii din panificaţia suceveană vor apela la importuri, deoarece, prin specificul zonei, producţia judeţeană este sub necesarul de consum. Deficitul este acoperit din judeţele Botoşani şi Iaşi, dar şi de peste graniţe, respectiv din Ungaria. „Niciodată nu ne-am asigurat cantitatea necesară pentru pâine din recolta proprie. Ne aprovizionăm din alte judeţe, iar cei care au brutării mai sofisticate aduc grâul din Ungaria. Au fost ani în care grâul a avut preţuri mai mici şi calitate mai bună decât la noi, de aceea a fost convenabil să îl aducă de acolo”, conchide Vasile Tofan, purtător de cuvânt al DADR. 

Seceta extremă bate la porţile judeţului Suceava

·        Deja în judeţul Botoşani sunt mari probleme, iar dacă într-o săptămână nu avem precipitaţii, este pericol mare”, relevă Vasile Tofan, purtător de cuvânt al DADR

·        Porumbul nu-şi face ştiuletele, iar la rapiţă, din 740 de hectare cultivate, de recoltat mai rămân doar 31 de hectare

Lipsa accentuată precipitaţiilor se răsfrânge în mod tot mai negativ asupra viitoarei recolte agricole a judeţului Suceava. În ultimele săptămâni a plouat sporadic şi pe alocuri, iar dacă în următoarele zile nu va cădea strop de apă din cer, culturile de toamnă sunt în mare pericol.   „De câteva săptămâni nu plouă şi există riscul să păţim ca şi cei din sudul şi estul ţării. Acest val se apropie înspre noi, deja în judeţul Botoşani fiind mari probleme. Dacă într-o săptămână nu avem precipitaţii, este pericol mare pentru culturile care se recoltează în toamnă”, relevă Vasile Tofan, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Principala cultură afectată este porumbul, cea care ocupă şi cele mai mari suprafeţe cultivate din judeţul Suceava. De departe, deocamdată plantele arată bine, însă frunzele de la bază dau semne de uscăciune. „Porumbul nu leagă, nu-şi face ştiuletele, iar acela care are deja ştiuletele nu-şi face numărul de boabe ori acestea din urmă nu sunt pline.  Se vede că plantele suferă din cauza lipsei de apă, frunzele sunt răsucite, iar creşterea stagnează”, subliniază specialistul DADR. Soia, care este o cultură iubitoare de căldură, dar şi de apă, are păstăile constituite, în curs fiind formarea boabelor. „Dacă este secetă, bobul va fi mic, uşor, iar producţia mică. Soia este o cultură care, de regulă se recoltează la sfârşitul lunii octombrie,  şi aşteptăm un semn de sus, pentru că sistem de irigaţii nu avem”. iterează Tofan. La cartof, faza de creştere este pe sfârşite, fermierii care au aplicat tratamentele de rigoare şi au păstrat aparatului foliar pot menţine cultura în stare de vegetaţie până la mijlocul lui august. „Cultura este în proces de maturare, fiind şi aceasta, într-o oarecare măsură, afectată de secetă. Cartoful vrea răcoare şi apă, lucruri care, în ultima luna, nu prea s-au petrecut”, evidenţiază purtătorul de cuvânt, adăugând că producţia mai mică va compensată printr-un preţ mai bun pe care îl vor încasa agricultorii.

Dezastru se înregistrează la cultura de rapiţă, din 740 de hectare cultivate în toamnă, o parte nu a ieşit din iarnă, iar alta a fost calamitată  ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase, astfel că de recoltat mai rămân doar 31 de hectare.                                                  „Mare parte a suprafeţelor de rapiţă au fost cultivate în zonele Rădăuţi şi Siret, pe unde a bătut valul de gheaţă şi le-a distrus în totalitate”, a încheiat Vasile Tofan.                         

Patru halde de steril  reclamă măsuri urgenţe de punere în siguranţă

·        Materialul steril ajunge gospodăriile populaţiei, scurgerile colmatează cursuri de apă sau le poluează ioni de bariu

·        Depozitele de steril din judeţul Suceava ocupă 280 de hectare şi au un volum de 45,52 milioane de  metri cubi

Mai multe depozite de steril inactive din judeţul Suceava necesită măsuri imediate de punere în siguranţă. Semnalul a fost tras în cadrul şedinţei Colegiului prefectural, sub acest imperativ fiind 4 halde de steril. În această situaţie se află halda Tonigăreşti, din localitatea Fundu Moldovei, la care „ravenările” extrem de puternice şi pârâul Tonigăreşti antrenează material steril către gospodăriile din aval, aflate la foarte mică distanţă de depozit. La halda „Moroşan”, din aceeaşi localitate, antrenările permanente de steril din depozitul de pe malul pârâului Moroşan au distrus drumul comunal de acces la locuinţele situate în zonă. Halda de steril Valea Putnei, din Pojorîta, prezintă antrenări active de material peste zidul de sprijin, acestea ajungând în gospodăriile cetăţenilor. La cariera Ostra, din Tarniţa, a doua ca mărime din judeţ, după halda Puturosu, din cariera Călimani,  scurgerile de steril colmatează pârâului Brăteasa şi poluează apa cu ioni de bariu.

În judeţul Suceava există 71 perimetre miniere cu activitatea sistată, dintre care 36 provenite din activitatea de cercetare şi explorare geologică, restul fiind perimetre miniere în care s-a desfăşurat activitatea de exploatare a zăcămintelor. Deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din explorarea-exploatarea substanţelor minerale utile, acestea ocupând o suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de 45,52 milioane de  metri cubi. În perioada 1999-2001, în judeţul Suceava s-au efectuat lucrări de dezafectare, închidere şi reabilitare ecologică în 14 perimetre miniere, iar în intervalul 2004-2005, în alte 5 perimetre miniere. Proiectele de sistare şi ecologizare a minelor au avut ca obiect închiderea lucrărilor miniere de legătură cu suprafaţa; demolarea unor construcţii din incintele industriale şi evacuarea materialului rezultat, precum şi intervenţii de stabilizare-înierbare a haldelor de steril. 

Aproape 86 la sută dintre suceveni au votat pentru demiterea lui Băsescu 

·        În ziua alegerilor s-au produs 16 incidente electorale,  în două cazuri întocmindu-se lucrări penale

La referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat al României, Traian Băsescu, în judeţul Suceava şi-au exprimat dreptul la vot 243.448 de persoane, inclusiv cele înscrise în listele electorale suplimentare, a anunţat, ieri, prefectul Florin Sinescu, adăugând că prezenţa la urne a fost de 42,36% din totalul de 574.627 de persoane de pe listele electorale permanente. Potrivit reprezentatului Guvernului în teritoriu, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA” a fost de 208.721(85,73%), iar numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „NU” de 31.364(12,88%). Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava în ziua alegerilor s-au produs 16 incidente electorale, dintre care 7 în mediul urban, iar restul în mediul rural. Pentru două incidente s-au întocmit lucrări penale, în două cazuri s-au constatat contravenţii, în timp ce 11 incidentele nu s-au confirmat. Într-un singur caz, IPJ Suceava şi-a declinat competenţa către Biroul Electoral Judeţean. Conform Inspectoratului de Poliţie Judeţean, până în ziua referendumului, pe toată perioada campaniei electorale, în judeţ s-au consumat 4 incidente, câte două în mediul urban şi, respectiv, în mediul rural. „Consider că referendumul s-a desfăşurat corect, în condiţii de transparenţă şi legalitate. Numărul incidentelor electorale a fost minor şi nu a afectat desfăşurarea procesul electoral şi climatul de ordine şi siguranţă publică. Cele aproximativ 1.500 de cadre din toate structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi-au făcut datoria şi au asigurat măsurile de ordine în zona secţiilor de votare pentru prevenirea incidentelor de orice natură. A fost un proces electoral democratic, toţi cetăţenii care au dorit să-şi exercite dreptul la vot putând să o facă”, a declarat Florin Sinescu , prefectul judeţului Suceava.

Tăierile ilegale au lăsat pleşuve mii de hectare de terenuri forestiere private  

·        În perioada ianuarie 2006-iunie 2012, din 10.210 hectare reîmpădurite, doar 775 sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice şi persoanelor juridice

·        Fapta de a nu reîmpăduri suprafeţele în cauză constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni ori cu amendă

Dintr-o suprafaţă de 6.839 de hectare de terenuri care trebuie reîmpădurite în judeţul Suceava, 4.146 de hectare, adică 60,1% din total, sunt terenuri aflate fond forestier privat şi care provin, preponderent, din pădurile puse în posesie în perioada 1991-1996, când au avut loc tăieri ilegale masive. Potrivit  şefului Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Costel Girigan, cea mai mare concentrare de asemenea terenuri este întâlnită pe raza ocoalelor silvice Vatra Dornei-1100 hectare, Breaza-900 de hectare, Vama-200 de hectare şi Frasin de 180 de hectare. În cadrul suprafeţei supusă reîmpăduririi intră şi cea care a fost afectată de doborâturilor de vânt din anul 2002.

Conform unui material prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, în cazul neregenerării în termen a terenurilor forestiere, Codul silvic statuează procedura împăduririi silite a terenurilor, prin somare de către ITRSV. În plus, fapta de a nu reîmpăduri suprafeţele în cauză constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni ori cu amendă.  Pentru proprietarii care nu şi-au respectat obligaţia de a împăduri în termen de doi ani de la tăierea definitivă, ITRSV Suceava a trimis, în perioada ianuarie 2006-iunie 2012, 3202 somaţii, pentru împădurirea a peste 5.022 de hectare. Efectul acestora s-a concretizat în regenerarea a 10.210 hectare, dintre care 775 din proprietatea privată a persoanelor fizice şi persoanelor juridice.  „Chiar dacă în ultimii ani suprafaţa împădurită în fond forestier privat a crescut, reuşita plantaţiilor - motivat de neefectuarea lucrărilor de întreţinere - este preponderent nesatisfăcătoare. Rămâne o problemă de soluţionat, respectiv executarea acestor lucrări în fondul forestier privat, în condiţiile în care proprietarul nu are constituit fondul de conservare, iar prevederile legale nu impun acest lucru”, relevă inspectorul şef Costel Girigan.

·        Întrucât succesiunilor legale asupra terenurilor nu sunt stabilite, ITRSV nu ştie împotriva cui să se îndrepte

Şeful ITRSVA Suceava spune că acţiunile menite să conducă la regenerarea suprafeţelor din fondul forestier privat au întâmpinat impedimente precum insuficienţa materialul forestier de reproducere şi nestabilirea succesiunilor legale asupra terenurilor, neştiindu-se încă titularii suprafeţelor. Totodată,  există suprafeţe regenerate natural pentru care proprietarii nu au încheiate contracte de prestări servicii, întrucât plata serviciilor silvice nu este rentabilă, iar în alte situaţii, proprietarii nu curăţă suprafeţele de resturi de exploatare sau lasă neexploataţi câte 2-3 arbori pe picior, tocmai pentru a nu efectua lucrările de împăduriri. Inspectorul şef Girigan reliefează că legea prevede ca, după identificarea proprietăţilor despădurite, să se emită somaţie şi să se întocmească devizul de plată în sarcina proprietarului. Mai apoi, după efectuarea lucrărilor de reîmpădurire, urmează recuperarea silită a contravalorii acestora de la proprietar. „Această derulare de acţiuni nu are finalitate, întrucât nu există procedură privind modalitatea de efectuare a lucrărilor şi, de asemenea, nu există fonduri”, a subliniat şeful Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Costel Girigan.

Consiliul Judeţean vrea să evite corecţiile financiare impuse de Comisia Europeană  

·        Dacă trecem cu vederea peste ce s-a făcut greşit, riscăm anumite corecţii financiare sau chiar să plătim integral acei bani înapoi, opinează preşedintele, Cătălin Nechifor

Un sub-comitet pentru analizarea lucrărilor de construcţii  desfăşurate în mandatul 2008-2012 cu fonduri europene va fi înfiinţat cât mai curând, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, care a precizat că noua structură va funcţiona în cadrul Comitetului consultativ economic. Şeful administraţiei judeţene spune că la întâlnirile cu societăţile constructoare vor fi abordate situaţiile întâlnite în cadrul execuţiei pe infrastructura de drumuri, cât şi pe cea de apă şi canalizare. „În cadrul Comitetului consultativ economic, un sub-comitet legat de firmele de construcţii va fi cât de repede cerut de către mine, ca prezenţă, şi ne vom întâlni cu toţi constructorii care operează în judeţul Suceava.  Mă refer la firmele care sunt în lucrări cu statul pe drumuri, apă, canal s.a.m.d.”, a subliniat Nechifor, adăugând că primă dezbatere ar putea avea loc în cursul acestei săptămâni.  Cătălin Nechifor  susţine că se va face o analiză atentă a derulării finanţărilor din fonduri europene, astfel încât să fie depistate neregulile şi evitate eventualele corecţii financiare aplicate de Comisia Europeană. „Sunt finanţări pe care le vom analiza foarte atent. Dacă trecem cu vederea peste ce s-a făcut greşit, în aceste lucrări cu fonduri europene, riscăm ca, ulterior, Comisia Europeană să decidă anumite corecţii financiare sau chiar să ne pună în situaţia să plătim integral acei bani înapoi, în cazul nerespectării cerinţelor. Pe de altă parte, chiar dacă nu sunt  descoperite aceste nereguli, îndepărtarea deficienţelor rămân în sarcina noastră şi tot noi, sucevenii, le vom plăti”, a declarat şeful administraţiei judeţene, sucevene, Cătălin Nechifor, accentuând că „elementele ilegale produse în teren vor făcute publice”.        

Ministerul Mediului este de acord cu depozitarea gunoiului pe platforma ecologică neterminată de la Moara

·        Suceava îşi va putea transporta deşeurile şi pe fosta groapă  de pe Mirăuţi, aşa cunoscutul „Călău” 

·        Temporar, disponibilă ar fi şi platforma închisă de la Gura Humorului

·        „Dacă se manifesta preocupare în trecutul mandat, nu ajungeam în situaţia total neplăcută, de a găsi o situaţie de avarie”, arată şeful executivului judeţean, Cătălin Nechifor

Luni, autorităţile sucevene responsabile se vor întâlni pentru a hotărî unde vor fi transportate şi depozitate, în perioada următoare, deşeurile menajere din localităţile judeţului Suceava.    

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a anunţat, ieri, că Ministerul Mediului a trimis răspuns la semnalul de alarmă lansat de pe plan judeţean şi că adresa venită  din Capitală prevede 3 variante de  rezolvare a crizei gunoaielor.

Prima dintre ele vizează amenajarea în curs de la Moara, la care, potrivit Ministerului, trebuie aşezate ultimele straturi de sort şi montat cântarul-basculă pentru cântărirea resturilor. Faptul că acest depozit încă nu are încă o staţie de tratare-epurare a levigatului nu reprezintă, potrivit  dresei amintite, un impediment în calea punerii în folosinţă a platformei. Astfel, depozitarea se va petrece doar sub monitorizarea organismelor de mediu şi doar pentru o perioadă de maxim 6 luni. Pe de altă parte, până la  terminarea lucrărilor de amenajare a depozitului ecologic de la Moara, firmele de salubritate vor trebuie să acorde o mai mare atenţie colectării selective, metodă prin care cantităţile de resturi care ajung în rampă sunt diminuate în mod simţitor. „Consiliul Judeţean va trebui să urgenteze finalizarea depozitului ecologic de la Moara. Practic există întârziere, iar dacă se manifesta preocupare în trecutul mandat, nu ajungeam în această situaţie limită, să ne trezim cu contracte care au expirat pe 16 iulie, în postura total neplăcută, de a se găsi o situaţie de avarie”, arată şeful executivului judeţean. Deoarece depozitele Suceava şi Gura Humorului au sistat depozitarea în 2011, acestea sunt în perioada aşezare-tasare a resturilor şi, potrivit Ministerului Mediului, încă mai pot „primi” noi cantităţi de deşeuri, care să umple golurile existente pe platformele în cauză. O ultimă variantă propusă de Ministerul Mediului este cea referitoare la o stocare temporară, pe o perioadă de maxim 1 an, pe o platformă nou construită. Aceasta cu condiţia ca respectiva rampă să fie autorizată de către organismele de mediu. „Luni dimineaţa vom convoca o şedinţă la care să participe şi autorităţile care au rol de autorizare şi control şi, evident, primăriile care sunt implicate. După opinia mea, va trebui să folosim toate variantele, întrucât în judeţul Suceava sunt multe localităţi şi se produce foarte mult gunoi. Cred că Ministerul Mediului a dat posibilitatea autorităţilor locale să utilizeze concomitent soluţiile propuse”, a declarat Nechifor.

Cătălin Nechifor a ţinut să sublinieze că Ministerul Mediul a mai venit cu „o veste bună”, dându-şi acordul pentru declanşarea procedurii de selectare, prin licitaţie, a viitorului operator de salubritate din cadrul proiectului mare de management integrat al deşeurilor din judeţul Suceava. „Dorinţa noastră este ca, pe măsură ce acest proiect se apropie de finalizare, să avem şi operatorul privat la dispoziţie”, a încheiat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.          

Pe întinse porţiuni,

Trei din cele cinci drumuri modernizate sub administraţia Flutur sunt aproape de neutilizat    

La trei din cele cinci proiecte derulate de Consiliul Judeţean în mandatul preşedintelui Gheorghe Flutur se întâlnesc grave deficienţe  a făcut public, ieri, într-o conferinţă de presă,  actualul şef al executivului judeţean, Cătălin Nechifor. „Există, din nefericire, foarte multe lucrări executate cu deficienţe, nerespectări ale proiectelor tehnice, zone degradate extrem de rapid”, a declarat Nechifor.

Potrivit noului preşedinte al Consiliului Judeţean, din totalul celor cinci proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional în judeţul Suceava, drumul judeţean DJ 109 D Dărmăneşti-Calafindeşti-Siret este afectat, în acest moment, de cedări ale terasamentului şi alunecări de teren care au determinat deplasări de carosabil şi deschideri ale rostului de pe axul şoselei. Situaţia este destul de gravă în zona km 41+483, în care circulaţia se desfăşoară cu greutate după ce în structura drumului au apărut craterele. „Noi am făcut o expertiză tehnică, iar firma care a câştigat licitaţia de atunci este într-o contra-expertiză, dar sperăm să soluţionăm destul de repede acest diferend care există între Consiliul Judeţean Suceava şi constructor. Practic, pe acest drum, care a costat foarte mult şi executat din fonduri europene, nu putem să beneficiem de o siguranţă a traficului şi o normalitate deplasării între localităţi”, a precizat Nechifor, adăugând că drumul este în garanţie până în luna mai 2013 şi că se speră ca remedierile să aibă loc în această vară.  Nechifor a dat ca exemplu şi drumul judeţean DJ 175 B Pojorîta-Rarău, în lungime de 15,8 km, şi a cărui modernizare   s-a făcut tot cu fonduri europene în cadrul POR.   Fiind un drum montan, cu grad mare de dificultate, s-au identificat zone în care pietrele rostogolite de pe versanţi au colmatat şanţurile, grohotişul ajungând şi pe carosabil. „Prin contractul multianual de întreţinere drumuri judeţene, firma care  a câştigat contractul intervine. Încercăm să găsim o soluţie tehnică, pentru că, dacă nu găsim o soluţie rapidă, riscăm să pierdem o porţiune foarte importantă din acest drum, în special  pe cea de a doua treime în sus, respectiv în zona înaltă a masivului Rarău”, relevă şeful administraţiei judeţene, menţionând că garanţia drumului expiră al finele lui octombrie 2013. Cea mai gravă situaţie se întâlneşte la drumul judeţean DJ 174 Vatra Dornei-Şaru Dornei-Panaci, modernizat pe 22 km, cu finanţare europeană, prin acelaşi Program Operaţional Regional. La acesta soluţia tehnică adoptată s-a bazat pe turnarea de beton, în prezent porţiuni întinse de carosabil fiind degradate. „Suntem într-o analiză tehnică cu experţi din cadrul Direcţiei de Drumuri şi Poduri, în sensul de a găsi soluţii. Garanţia expiră pe 12 noiembrie 2012 şi va trebui să ne mişcăm foarte repede, în aşa fel încât, pe parcursul acestei veri, firmele care au câştigat respectivele licitaţii să poată interveni pentru remedieri”, a iterat Cătălin Nechifor, precizând că arată încă bine drumurile judeţene DJ 290 Salcea-Vereşti-Roşcani, a cărei garanţie a expirat, iar recepţia finală urmează să se facă zilele acestea, precum şi DJ 280 S Dolhasca-Probota, cu garanţie până în noiembrie 2012). 

Spitalizarea bolnavilor de meningită a costat 185.000 de lei

·        În municipiul Suceava 42% s-au înregistrat 42 la sută din  cazurile de îmbolnăvire

Costul mediu pe fiecare bolnav internat cu meningită în unităţile spitaliceşti din judeţul Suceava a fost de 800 lei, iar cheltuielile  totale de spitalizare se ridică, până în prezent, la aproximativ 185.000 lei, rezultă dintr-o informare a Direcţiei de Sănătate Publică, prezentată ieri, în cadrul şedinţei lunare a Colegiului prefectural. În acelaşi cadru s-a arătat că investigaţiile de laborator au fost suportate de către DSP Suceava, din fondurile programelor naţionale de sănătate, contravaloarea acestora însumând mai mult de 8.500 lei. Pe lângă acestea, instituţia suceveană a distribuit dezinfectanţi către unităţile de învăţământ, cabinetele şcolare şi cabinetele medicilor de familie, valoarea lor fiind de peste 13.200 lei.

Conform datelor DSP, cazurile de îmbolnăvire cu meningită    s-au consemnat în 42 localităţi ale judeţului Suceava, o repartiţie procentuală relevând că 42% dintre acestea provin din municipiul Suceava. În total, 66 pacienţi au fost investigaţi virusologic prin tehnica de izolare/identificare a enterovirusuri lor, probele biologice fiind trimise către Institutul „Cantacuzino Bucureşti”. În urma analizelor,  la 27 dintre internaţi rezultatele au fost pozitive pentru enterovirusuri „Coxsackie B2”. Potrivit raportului DSP, „demonstrarea etiologiei enterovirale a fost importantă pentru specialiştii din sănătatea publică, în vederea structurării specifice a măsurilor de control a transmiterii şi mai puţin importantă pentru clinicieni”. „În ceea priveşte evoluţia situaţiei epidemiologice din judeţul nostru va fi în continuare atent monitorizată de către autorităţile sanitare, în colaborare cu cele ale administraţiei publice judeţene”, a declarat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava.

Fuga de oraş

·        Ponderea medie a populaţiei urbane sucevene este cu peste 12% mai mică în comparaţie cu cea de la nivel naţional

·        Localităţile urbane se confruntă cu o serie de probleme care influenţează atât sănătatea, cât şi calitatea vieţii populaţiei

Numărul sucevenilor care locuiesc în mediul urban este în continuă scădere. Cel puţin aşa rezultă din raportul privind starea mediului în făcut recent public de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava. Astfel, conform sursei citate, anul trecut, în judeţul Suceava, doar 42,7% din populaţia totală era concentrată în localităţi urbane. Trendul din ultima perioadă a fost unul de involuţie, ponderea locuitorilor de la oraşe în totalul numărului de locuitori ai judeţului coborând de la 43,3% în 2006, la 42,7% în 2011, respectiv cu 0,6 procente.  Gradul de urbanizare din judeţul Suceava în perioada 2006-2011 se bazează pe date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, ponderea medie a populaţiei urbane sucevene, în comparaţie cu cea de la nivel naţional, de 55,1%(la 1 iulie 2009), fiind cu mult mai mică. „În judeţul Suceava această pondere nu numai că este cu peste 12% mai scăzută decât media naţională, dar are şi tendinţa de scădere faţă de anii anteriori”, se arată în informarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Principala localitate urbană a judeţului Suceava este municipiul Suceava. Urbea reşedinţa are aproximativ 15% din întreaga populaţie a judeţului, respectiv 35,2% din cea urbană, fapt explicabil prin aceea că Suceava a concentrat, în trecut, o parte importantă din infrastructura economică a judeţului. Potrivit sursei citate, în ultimii ani se remarcă o tendinţă de schimbare, respectiv o uşoară scădere a ponderii populaţiei municipiului Suceava în total populaţie urbană, în 2011 diminuarea fiind de 0,2% faţă de 2010. Raportul APM reliefează că localităţile urbane se confruntă cu o serie de probleme care influenţează atât sănătatea, cât şi calitatea vieţii populaţiei, precum cele legate de puritatea aerului, nivelul crescut de zgomot, terenurile abandonate, zonele nesistematizate, insuficienţa spaţiilor verzi, generarea de deşeuri şi ape uzate etc. La fel, industria, transporturile rutiere din mediul urban reprezintă surse concentrate de emisie a poluanţilor în mediu. În contrapondere, în oraşe serviciile publice sunt mai bine organizate în comparaţie cu mediul rural, acestea contribuind la o mai bună gestionare a colectării şi eliminării deşeurilor, selectării resturilor reciclabile, a colectării şi tratării apelor uzate menajere.

În scurt timp,

Platforma de la Diasil nu va mai putea depozita resturile menajere din Suceava

·        În curs de avizare sunt platforme din afara localităţilor urbane, iar procedurilor de mediu vor fi grăbite pe motiv de forţă majoră, susţine şeful CJ, Cătălin Nechifor

·        „Nu putem să lăsăm lucrurile să scape de sub control şi vom găsi orice altă soluţie care să nu afecteze populaţia”, declară viceprimarul Sucevei, Ovidiu Doroftei

·        Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu a atras atenţia că aplicarea soluţiei temporare de la Diasil Service nu trebuie să depăşească câteva zile

Autorităţile judeţene şi municipale suceavean sunt în căutarea unui teren care va permite depozitarea temporară a deşeurilor menajere. Aceasta după ce rampa de la Botoşani a fost închisă, iar cea nouă, ecologică, de la Moara, ar putea fi gata abia în februarie 2014. Mai mult, Ministerul Mediului nu dat niciun răspuns solicitărilor făcute de la nivel judeţean, în timp ce soluţia de depozitare pe platforma de sortare din Iţcani a firmei Diasil Service este una neviabilă. „Nu s-a primit niciun răspuns de la Ministerul Mediului, de aceea am întreprins noi demersuri pentru a solicita clarificări şi alte amplasamente pe care le avem în discuţie. Spaţiul de depozitare de la Diasil nu este suficient  ca să ne rezolve această problemă pe care o avem cu gunoiul menajer. Aceasta întrucât nu este un depozit propriu-zis, fiind vorba doar despre o depozitare cu caracter temporar. Suntem în căutare de soluţii pentru depozitarea cu caracter temporar, într-un spaţiu adecvat, deoarece, la Diasil este în oraş”,  declară viceprimarul Sucevei, Ovidiu Doroftei. Adjunctul şefului executivului municipal nu vrea nici măcar să admită că lucrurile vor scăpa de sub control şi se va ajunge la situaţia în care resturile menajere nu vor putea fi duse nicăieri, rămânând aruncate printre blocuri.  „Nu-mi pot imagina că vom ajunge într-o situaţie de genul acesta, pentru că nu putem să lăsa lucrurile să scape de sub control. Vom găsi orice altă soluţie care să nu afecteze populaţia, de maniera în care se întâmplă acum la Diasil”,  a explicat viceprimarul Ovidiu Doroftei.    

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, spune că sunt în curs de identificare spaţii de depozitare în afara localităţilor urbane. Este obligatoriu ca un amplasament nou să fie găsit în mai puţin de două săptămâni, întrucât platforma din Iţcani este una neîncăpătoare şi, pe deasupra, organismele de mediu interzic descărcarea gunoaielor pe un interval de timp îndelungat. Nechifor susţine că respectivele terenuri există, accentuând că legislaţia în vigoare permite depozitarea temporară, de la 6 luni până la 1 an, pe asemenea platforme, însă doar în condiţiile autorizării de către autorităţile de mediu. „Acestea sunt în curs de avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu, tocmai pentru a ne acoperi din punct de vedere legal, iar gunoiul să fie dus într-un spaţiu ne-urban, care să nu afecteze populaţia din municipiu”, a reliefat şeful administraţie judeţene, Cătălin Nechifor, adăugând că procedurilor de mediu pot fi grăbite pe motiv de forţă majoră, având vedere urgenţa cu care respectiva problemă trebuie rezolvată.   

Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu Suceava a atenţionat că punctul de lucru din municipiul Suceava al Diasil Service deţine autorizaţie de mediu pentru activitatea de tratare şi eliminare a deşeuri nepericuloase şi recuperarea materialelor reciclabile sortate. Astfel, conform actului de autorizare, pe amplasament este permisă depozitarea temporară a deşeurilor menajere în vederea sortării, însă doar pentru un interval orar care nu depăşeşte 24 de ore. „Comisariatul Regional Suceava, luând în considerare împrejurările deosebite care au condus la această situaţie - respectiv lipsa unei soluţii de eliminare finală a deşeurilor menajere -, şi pentru a evita staţionarea deşeurilor în punctele de colectare din municipiu, a atras atenţia că aplicarea acestei soluţii temporare nu trebuie să depăşească câteva zile”, se specifică într-un comunicat semnat de comisarul şef Diana Mihaela Găşpărel. 

Absolvenţii fără bac s-au înscris la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă 

·        După două luni de la înscriere, aceştia pot primi indemnizaţie de şomaj

Mai puţin de 300 de absolvenţii ai unei instituţii de învăţământ din promoţia 2012 s-au înscris în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM) în vederea obţinerii unui loc de muncă. Conform datelor instituţiei, cei mai mulţi dintre tineri provin din rândul celor care nu au trecut de probele bacalaureatului. Potrivit legii, de la data încheierii cursurilor, absolvenţii suceveni au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile, interval în care se vor înregistra la AJOFM, în vederea iniţierii demersurile de angajare. În caz contrar, absolvenţii nu pot beneficia de protecţie socială, prin stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj. Zilele trecute înregistraţi la AJOFM erau 268 de absolvenţi, conducerea instituţiei sucevene susţinând că numărul acestora va creşte după cea de a doua sesiune a bacalaureatului. Dosarul de înscriere conţine, în copie şi original, cartea de identitate, certificatul de naştere, diploma sau adeverinţa de absolvire, adeverinţă medicală şi certificatul de atestare fiscală eliberată de la Direcţia Finanţelor Publice. Absolvenţii care nu au promovat examenul de bacalaureat pot primi, de asemenea, indemnizaţie de şomaj, înregistrarea făcându-se în lunile iulie şi august. Atunci când se angajează în baza unui contract de muncă pe durată nedeterminată, tinerilor şomeri li se acordă o primă de încadrare de 500 lei. Potrivit directorului executiv Aurelia Focşa, chiar dacă se încadrează, absolvenţii continuă să primească indemnizaţia de şomaj, până la terminarea perioadei legale de 6 luni. Cuantumul acestei prestaţii este de 250 lei pentru oricare absolvent, cu obligaţia menţinerii la locul de muncă pe o perioadă de 2 ani. Angajatorii care încadrează absolvenţi au parte de subvenţionarea cheltuielilor de personal, iar în cazul angajării elevilor şi studenţilor în perioada vacanţei, stimulentul financiar este de 250 lei pentru fiecare tânăr. 

La referendum,

Românii trebuie să voteze responsabil

Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare cere românilor să voteze, la referendumul de duminică, raţional şi  nu emoţional. Preşedintele judeţean, Gheorghe Acatrinei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că succesul acestei forme de manifestare a democraţiei populare va fi asigurat doar printr-o prezenţă bună la vot.  „Românii trebuie să voteze responsabil. Votul nu trebuie să-l dăm cu inima, ci cu capul: un vot drept, corect, pentru a limpezi, odată, treburile. Aceasta este mesajul pe care îl transmitem noi, organizaţia judeţeană a Partidului România Mare. Pe această linie vom merge şi sunt ferm convins că, de această dată, românii vor avea parte de izbândă”, a declarat Acatrinei. Ex-senatorul PRM de Suceava a ţinut să remarce că bătălia pe frontul demiterii preşedintelui suspendat al României este una acerbă, menţionând că o victorie a USL ar veni ca o încununare a solicitărilor protestatarilor din Piaţa „Universităţii” şi din multe alte locuri din ţară. Gheorghe Acatrinei crede că tot ceea ce s-a întâmplat până acum se încadrează într-un proces constituţional de reaşezare a puterilor de la vârf, invocarea loviturii de stat de către cei vizaţi fiind un gest necugetat. „Majoritatea populaţiei aşteaptă acest act de dreptate. Uniunea Social Liberală a venit la conducere ca urmare a presiunilor . Nu este vorba despre nicio lovitură de stat, iar ceea ce se întâmplă acum este o punere în practică a promisiunilor făcute oamenilor, care au cerut acest lucru. De altfel, primele măsuri pe care le-a luat noua guvernare sunt în favoarea celor care au manifestat pe ger şi ninsoare. S-a început de la nivel local şi judeţean, la alegerile din iunie, fiindcă, sigur, nu este uşor să urneşti din funcţii pe îmbuibaţii clientelei politice ai fostei puteri”, relevă Gheorghe Acatrinei, liderul judeţean al PRM Suceava

Agricultorii ale căror culturi au fost calamitate ar putea primi sprijin de la stat

·        „Credem că s-ar putea găsi o soluţie, pentru ca agricultorii să fie sprijiniţi cu sămânţă pentru o cultură care poate fi recoltată în toamnă”, a precizat  prefectul Florin Sinescu

Ploile torenţiale, vijelia şi grindina care s-au abătut asupra judeţului Suceava din intervalul 9-15 iulie au afectat grav  culturile agricole de pe 12.000 de hectare aparţinând la 14 ferme şi sute de persoane private. Valoarea pagubelor produse este apreciată la 34,78 milioane lei, de suferit având culturile de cartof, floarea soarelui, grâu, legume, orz, orzoaică, ovăz, plante nutreţ, porumb, rapiţă, secară, sfeclă de zahăr, soia, păşuni şi fâneţe. Din totalul suprafeţei afectate, grâul reprezintă 20,9%, porumb(23,6%), cartoful 13,5%, plantele de nutreţ(11,6%), iar soia(8,5%). „Am avut o întâlnire cu fermierii, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, şi cu un reprezentant de la A.P.I.A., iar ca o măsură pe termen scurt, am făcut o solicitare către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru identificarea unor soluţii de sprijinire a fermierilor afectaţi de ploile din luna iulie a acestui an”, a reliefat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Pagubele suferite de cultivatorii de cartofi sunt de peste 7,7 milioane de lei; la legume de 7,6 milioane de lei; la porumb de-5,9 milioane de lei;  la grâu-de 4,4 milioane de lei, iar la soia-de peste 4 milioane de lei. „Credem că s-ar putea găsi o soluţie, pentru ca agricultorii să fie sprijiniţi cu sămânţă pentru o cultură care poate fi recoltată în toamnă, astfel încât să fie recuperată o parte din pagubă”, a precizat  prefectul Florin Sinescu.     

Declaraţiile a aproape 3000 de agricultori suceveni, verificate din avion  

·        Controlul se poate extinde la şi al fermierii vecini, pentru a se vedea cine şi cât teren lucrează în realitate, avertizează directorul executiv al APIA, Angela Coroleucă

Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava informează că, până la mijlocul lunii septembrie, în judeţul Suceava se desfăşoară un control prin tele-detecţie ala fermierii beneficiari de sprijin financiar. Angela Coroleucă directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava, aduce la cunoştinţă că  obiectul verificărilor îl fac 2.371 de fermieri din judeţ, mai precis o parte dintre cei din localităţile arondate Centrului local Cîmpulung Moldovenesc al APIA.  Agricultorii în cauză au fost selectaţi aleator, cu ajutorul calculatorului, verificările fiind operate prin utilizarea orto-foto-planurilor realizate în urma unui zbor cu avionul deasupra acestei zone. Demersul are în vedere edificarea asupra declarării corecte a suprafeţelor, respectării bunelor condiţii agricole şi de mediu, „eco-condiţionalităţii”, pentru măsurile de agro-mediu, precum şi a încadrării în condiţiile minime  impuse la nivel de fermă.  „Calculatorul compară suprafaţa parcelelor declarată de fermier în cerere, cu cea stabilită automat pe fotografiile făcute din avion. Inspectorii APIA merg apoi la faţa locului şi verifică dacă a fost terenul a fost cosit cel puţin o dată, dacă fânul este adunat, dacă s-a completat caietul de agro-mediu şi, după caz, dacă terenul este cultivat. Atenţi la aceste lucruri trebuie să fie şi fermierii vecini de parcelă cu cei controlaţi, deoarece în caz de neconcordanţe controlul se extinde la şi ei, pentru a stabili adevărul, respectiv pentru a se vedea cine şi cât teren lucrează în realitate”, a avertizat directorul executiv Angela Coroleucă.

Judeţul Suceava ar putea avea bază de lansare pentru rachete anti-grindină

Prefectura Suceava va întocmi o notă de fundamentare pentru promovarea unui proiect de hotărâre de Guvern privind amenajarea, în judeţul Suceava, a unor puncte de lansare de rachete, în cadrul sistemului naţional anti-grindină. Este vorba despre un program  cu termen limită de aplicarea anul 2024, judeţul Suceava nevând nicio formă de protecţie împotriva acestui fenomen meteorologic. „Intenţionăm ca şi judeţul Suceava să fie parte a acestui program şi vom face toate demersurile necesare pentru ca, în perioada următoare, să putem promova  o asemenea investiţie în judeţul Suceava”, a declarat, ieri, prefectul de Suceava, Florin Sinescu. În Moldova, în momentul de faţă funcţionează două unităţi de combatere a grindinii, la Focşani şi Iaşi. În structura unităţii „Moldova I” Iaşi există 3 grupuri de combatere cu 16 puncte de lansare informatizată, existând posibilitatea suplimentării, acolo unde situaţia o impune. Acestea au o rază limitată de acţiune, iar conform unei hărţi prezentate în conferinţa de presă de ieri, grindina de zilele trecute a atins, în judeţul Suceava, un diametru de 7 mm. Cheltuiala pentru întreţinerea şi funcţionarea sistemului anti-grindină este de 3 dolari pe hectar şi an.   

Bilanţ la

7 ani, 2 luni şi 26 de zile

·        „Am zis că pot să fiu înţelept, să nu repet greşelile altora, să mă lupt cu politicul şi cu alte structuri, astfel ca profesia de medic veterinar să nu mai fie călcată în picioare”, a declarat ieri, dr. Petrea Dulgheru, director executiv al DSVSA

·        „Sunt foarte mulţumit şi bucuros că am pus umărul la modernizarea activităţii sanitar-veterinare şi promovarea profesiei”, a subliniat Dulgheru

Şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru, şi-a făcut bilanţul la 7 ani, două luni şi 26 de zile. Dulgheru(PDL) a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că, deşi iniţial a avut unele reţineri, până la urmă a preluat conducerea instituţiei pe 27 mai 2005, după susţinerea unui concurs la Bucureşti. „Înainte de accepta să merg la examen, pentru ocuparea postului de director executiv al DSVSA Suceava, am meditat mult, vreo 8 luni, deoarece mie, la Vatra Dornei, nu-mi lipsea nimic. Eram medic privat, apreciat, iar activitatea şi viaţa de zi cu zi curgea liniştit, pe cea mai frumoasă vale din România, Valea Bistriţei, împreună cu familia şi cei dragi, la o distanţă de 110 km de Suceava. După 8 luni de meditaţie, m-am hotărât şi am zis că vin să demonstrez, după o experienţă de 30 de ani, că pot să fiu înţelept, să nu repet greşelile altora, să mă lupt cu politicul şi cu alte structuri, astfel ca profesia de medic veterinar să nu mai fie călcată în picioare, să fie o profesie care se ocupă de sănătatea animalelor, respectată şi bine plătită, la fel ca în Uniunea Europeană”, a spus  directorul executiv al DSVSA, menţinând că, în acest sens, s-a bazat pe statutul de funcţionat public, precum şi pe cei doi adjuncţi neînregimentaţi politic, Vasile Semeniuc şi Dănuţ Botezan.  Petrea Dulgheru spune că acţionat în cinci mari direcţii, respectiv pe măsurile urgente pentru aderarea la UE; investiţii în sediul DSVSA şi circumscripţiilor sanitar-veterinare, modernizarea laboratorului şi dotarea cu mijloace de transport; asanarea focarelor de boli la animale şi prevenirea transmiterii la om;  întărirea siguranţei alimentelor de origine animală şi non animală; promovarea profesiei, ridicarea actului medical veterinar şi respectarea  deontologiei profesionale. „Împreună cu echipa, cu toţi colegii, derulând filmul celor 7 ani, gândindu-mă de unde am plecat, ne dăm seamă că, cu mari eforturi, am realizat lucruri extraordinare în judeţul Suceava. Din punct de vedere al activităţii manageriale şi profesionale sunt foarte mulţumit şi bucuros că am pus umărul la modernizarea activităţii sanitar-veterinare şi promovarea profesiei”, a subliniat Dulgheru. În final, directorul executiv al DSVSA a ţinut să precizeze că doreşte să-şi continue munca şi că va nu va pleca din funcţie decât în condiţiile legale. „Funcţia de director este trecătoare, iar eu nu ţin şi nu am ţinut niciodată de această funcţie. O pot părăsi oricând, dar în condiţii legale”, a explicat dr. Petrea Dulgeru, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.   

Grad redus de cheltuire a fondurilor europene la Primăria municipiului Suceava

·        „Perioadele de rambursare sunt şi de până la 6 luni, de aceea, gradul de execuţie pentru fondurile de dezvoltare este mai mic”, a subliniat

Bugetul total consolidat al municipiului Suceava, la jumătatea lui 2012, este cu 24,5% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 131,3 milioane de lei. Aşa a rezultat din analiza contului de execuţie bugetară la 30 iunie 2012, încasările fiind cu 32,1 milioane de lei în plus, faţă de intervalul similar din anul 2011. Veniturile proprii sunt peste 58,4 milioane de lei, ponderea acestora în total fiind de 52,28%. „O proporţie de peste 50% este una benefică pentru comunitatea locală. Clasamentele care s-au făcut la nivel naţional, de către Institutul de Politici Publice, suntem pe o poziţie onorabilă, pe locul 14, ceea ce înseamnă o bună capacitate de autofinanţare a Primăriei. De la an la an,  în fiecare semestru, veniturile proprii ale municipiului Suceava au crescut”, arată primarul Ion Lungu. La venituri, se remarcă  un nivel al execuţiei bugetare de 68,42%, dintre care 79,97% la secţiunea de funcţionare şi 44,70% la cea de dezvoltare şi investiţii. Realizările slabe la această din urmă secţiune sunt explicate prin aceea că rambursările din fonduri externe durează mult.  „Avem programe europene, sume de primit de la Guvern, cu perioade de rambursare şi de până la 6 luni. De ceea, gradul de execuţie pentru fondurile de dezvoltare este mai mic”, a subliniat ocupantul fotoliului din Areni. În ceea ce priveşte cheltuielile, execuţia totală este de 67,06%, respectiv de 71,85% pe partea de funcţionare şi 41,78% în cazul celei de dezvoltare. Cele mai mari sume de la secţiunea de funcţionare s-au dus la învăţământ(31,57%), urmate de cele cu transportul(reparaţii străzi şi fonduri externe) şi de la capitolul apă, canalizare şi sistematizare rutieră. „Una peste alta, este o execuţie bună, în condiţiile în care trecem printr-o austeritate foarte mare. La sfârşitul anului trecut, execuţia bugetară a fost circa 97% şi ne dorim să creştem şi în acest an”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, adăugând că, în acest sens, se vor face şi executări silite.            

Plăţi pentru bunăstarea porcinelor

Directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava, Angela Coroleucă anunţă lansarea sesiunii de primire a cererilor de ajutor în cadrul Măsurii 2.1.5 „Plăţi privind bunăstarea animalelor”  Este vorba despre sectorul porcine, solicitările depunându-se la Centrul Judeţean Suceava al APIA, în perioada 16 iulie-15 august 2012. Pot beneficia de plăţile acordate prin Măsura 2.1.5 exploataţiile comerciale autorizate sanitar-veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor. Beneficiarii trebuie să îşi asume voluntar angajamente multianuale(5 ani) în favoarea bunăstării animalelor, pentru unul sau o combinaţie între cele şase pachete disponibile. Ajutorul finaciar se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime, iar plata se efectuează anual. În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii trebuie să respecte standardele de eco-condiţionalitate aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul acesteia. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii. Respeciveel pachete au în vedere: creşterea cu cel puţin 10 la sută a spaţiului alocat fiecărui animal; asigurarea a minimum 11 ore pe zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 de lux; îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului; reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu, prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă. 

Depozitarea gunoaielor din municipiul Suceava frizează penalul

·        Autorităţile judeţene din Botoşani, refuză „de a mai accepta depozitarea în depozitele neconforme din Darabani şi Săveni, precum şi în spaţiul  de stocare amenajat în municipiul Botoşani”, precizează un comunicat al Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu

·        Stocarea resturilor în Iţcani a ajuns o problemă, foarte mulţi locuitori ai acestui cartier plângându-se de disconfortul la care sunt supuşi

·        Varianta cea mai „plauzibilă” ar fi transportarea gunoiului din Suceava direct pe platforma ecologică de la Moara, „însă, din păcate, nu se poate interveni pe oinvestiţie în curs”

După închiderea platformei de la Botoşani, autorităţile locale şi judeţene sucevene nu au încă vreo soluţie viabilă pentru viitorul imediat al depozitării deşeurilor menajere din municipiul Suceava. Deocamdată gunoiul este transportat pe platforma din cartierul Iţcani al firmei Diasil Service, însă o vizită la faţa locului, ne-a făcut să tragem concluzia că, din cauza capacităţii limitate, spaţiul cu pricina va deveni, în scurt timp, neîncăpător. Pe de altă parte, în calcul  trebuie luat şi mirosul insuportabil pe care iţcănenii cu locuinţe în preajma rampei sunt siliţi să-l suporte.           

·        Astăzi, orice depozitare, în orice loc am vrea noi, din judeţul Suceava, este ilegală”, explică Iluţă Cocriş, responsabil APM 

 Atât Consiliul Judeţean Suceava, cât şi Primăria municipiului reşedinţă de judeţ, au făcut demersuri la Ministerul Mediului, astfel încât acesta să aprobe, fie transportarea pe o rampă temporară din judeţul Botoşani, fie o locaţie judeţeană pentru depozitarea provizorie a gunoiului. Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava că, în condiţiile în care ar fi aprobată o suprafaţă de teren cu această destinaţie, depozitarea imediată ar fi legală.  „Astăzi, orice depozitare, în orice loc am vrea noi, din judeţul Suceava, este ilegală. Aceasta pentru că nu există nicio documentaţie, niciun studiu, niciun aviz.  În momentul în care o să existe, se va putea sta de vorbă. Însă, întocmirea acestei documentaţii trebuia să înceapă mai demult”, a evidenţiat Cocriş, menţionând că exclusă este zona CET, întrucât „haldele sunt zone nepermiabilizate, acolo neputându-se duce alte deşeuri”. Responsabilul APM spune că varianta cu depozitarea temporară, pentru un interval de 1 an, trebuie să îndeplinească măcar minimele condiţii, adică o platformă betonată, rigole pentru colectarea levigatului şi instalaţii pentru îmbalotarea gunoiului. „Acestea nu poate fi aduc şi aruncat oricum, pentru că, ulterior, trebuie luat şi dus la depozitul finit”, relevă Cocriş.

·        Orice soluţie de depozitare provizorie presupune parcurgerea unor etape obligatorii stabilite prin lege, acestea durând şi până la 3 luni

Oficialul APM Suceava crede că varianta cea mai „plauzibilă” ar fi transportarea gunoiului din municipiul Suceava direct pe platforma ecologică de Moara, în stadiul actual de execuţie, aceasta având protecţie cu membrane ecologice, cât şi conducte de colectarea scurgerilor. Există, însă, şi un mare impediment, acela al încălcării rigorilor europene privind respectarea traseului şi conţinutului proiectului, caz în care s-ar risca „compromiterea finanţării”. „În condiţiile actuale, este soluţia cea mai convenabilă din punct de vedere al protecţiei mediului. Dacă este făcută impermiabilizarea, ar trebui convocat şi consultantul tehnic al proiectului sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Suceava, eventual finanţatorii, alţi factori implicaţi, şi să se abordeze această problemă”, precizează Cocriş. În lipsa staţiei de tratare-epurare de pe noua platformă, la Moara există posibilitatea amenajării un bazin de colectare şi vidanjare a lichidelor din precipitaţii, întrucât cele din fermentarea resturilor menajere apar chiar şi după câţiva ani. Astfel, scurgerile adunate vor putea fi transportate cu cisterne şi epurate în staţia de tratare-epurare a operatorului de utilităţi comunale ACET, din Lunca Sucevei.  Iluţă Cocriş atrage atenţia că orice soluţie de depozitare provizorie presupune parcurgerea unor etape obligatorii stabilite prin lege şi care durează şi până la 3 luni. Dat fiind impactul asupra mediului al unui asemenea obiectiv, toate aceste demersuri trebuie parcurse la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău.        

·        Studiem, în continuare fiecare posibilitate”, reliefează viceprimarul Doroftei

Viceprimarul Sucevei, Ovidiu Doroftei, spunea, la mijlocul acestei săptămâni, că autorităţile locale aşteaptă un răspuns de la Ministerul Mediului în ceea ce priveşte transportarea şi depozitarea, pe perioadă determinată, a deşeurilor menajere în judeţul vecin, în baza vechiului contract cu firma de salubritate Urban Serv, pentru rampa respectivă urmând să se obţină o prelungire a termenului de închidere. Până atunci, gunoiul este dus, cu caracter temporar, pe platforma de pe strada „Grigore Alexandru Ghica” din Iţcani, a Diasil Service, firmă care are autorizare pentru activitatea de colectarea selectivă a deşeurilor recuperabile. „Este un amplasament asupra căruia s-a căzut de acord şi în prezenţa  reprezentaţilor Ministerului Mediului. Acolo se depozitează cu caracter temporar, în vederea valorificării ulterioare. Practic nu se poate executa depozitare de lungă durată, neexistând condiţii propice pentru aşa ceva”, declară adjunctul şefului executivului municipal sucevean. Doroftei recunoaşte că depozitarea în Iţcani este o problemă, foarte mulţi locuitori ai acestui cartier abordându-l pentru a se plânge de disconfortul creat. De altfel, câţiva localnici întâlniţi în drumul înspre depozitul ad-hoc s-au a arătat deranjaţi  de miasmele neplăcute, sperând această situaţie să nu dureze prea mult. În schimb, proprietara vilei de pe chiar malul gropii s-a ferit să facă vrei declaraţie. Viceprimarul a subliniat că Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a fost de acord să emită un aviz de mediu pentru depozitarea temporară a deşeurilor menajere în unele dintre locaţiile comune identificate împreună cu Consiliul Judeţean. În schimb, Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu s-a împotrivit, subliniind, de fiecare dată, „că suntem în faţa unei situaţii cu caracter penal”. „Studiem, în continuare fiecare posibilitate. Nu ar trebui să ne aflăm în situaţia nefericită în care să transportăm într-o altă localitate, cu costuri suplimentare uriaşe”, reliefează viceprimarul. Acesta crede că, din punct de vedere practic, al protejării mediului, depozitarea pe platforma ecologică de la Moara ar, reprezenta, într-adevăr o rezolvare. „Însă, din păcate, nu se poate interveni pe investiţie în curs”,  a conchis Ovidiu Doroftei.

·        Stocarea de la Iţcani nu trebuie să depăşească câteva zile, cu diminuarea la maxim a impactului asupra zonelor limitrofe

Potrivit unui comunicat al Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu, semnat  de comisarul şef Diana Mihaela Găşpărel, în Regiunea de Dezvoltare Nord Est sunt încă în funcţiune depozitele neconforme de la Darabani, judeţul Botoşani, cu termen de închidere 16 iulie 2014, şi Săveni, din acelaşi judeţ, care va fi tras pe dreapta pe 16 iulie 2016. În acelaşi comunicat se arată că de pe 16 iulie anul acesta, şi-au sistat activitatea de depozitare inclusiv platformele neconforme de la Roman şi Tîrgu Neamţ, din judeţul Neamţ, precum şi cea de la Tîrgu Frumos, din judeţul Iaşi. Conform sursei citate, în acest moment se înregistrează o situaţie excepţională prin refuzul autorităţilor judeţene din Botoşani, de a mai accepta depozitarea deşeurilor de pe raza judeţului Suceava în depozitele neconforme din Darabani şi Săveni, precum şi în spaţiul de stocare amenajat în municipiul Botoşani, aflat în procedură de autorizare. În ceea ce priveşte stocarae de la Iţcani: „Garda de Mediu, în lipsa unei soluţii de eliminare finală a deşeurilor menajere, şi pentru a evita staţionarea deşeurilor în punctele de colectare din municipiu, a atras atenţia că aplicarea acestei soluţii temporare nu trebuie să depăşească câteva zile, iar pe perioada stocării temporare să fie luate toate măsurile necesare, astfel încât să fie diminuat la maxim impactul pentru zonele limitrofe şi prevenite eventuale alte incidente/accidente care pot afecta negativ factorii de mediu”, se precizează în comunicatul Comisariatului Regional al Gărzii de Mediu Suceava. În Regiunea de Dezvoltare Nord Est funcţionează depozitele conforme în municipiile Bacău şi Iaşi.