Zeci de mii de hectare de păduri sucevene sunt uscate, bolnave sau atacate de dăunători 

·        De vină sunt vântul, zăpada, vânatul, seceta, vătămările de exploatare, gândacul de scoarţă, insectele sugătoare, dar  şi paraziţi vegetali, precum vâscul şi armilaria.

·         În ultimele decenii, răşinoasele au fost „puternic calamitate”, valorificarea cu întârziere a doborâturilor ducând la „apariţia unor focare periculoase de ipidae”.

Pe mii de hectare de păduri din judeţul Suceava se manifestă fenomenul de uscare anormală a arborilor.  Aşa se arată într-un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, conform căruia, în anul 2017 au fost inventariate 6.153 de hectare împădurite care, din diverse motive, s-au uscat. În cauză sunt 2.538 de hectare cu molizi, 1.927,3 hectare cu fagi şi 1.470,7 de hectare brazi, uscarea fiind pusă pe seama unui  „complex de factori biotic şi abiotici”. Potrivit APM, în conformitate cu informaţii ale Gărzii Forestiere, 214 hectare cu frasini s-au uscat din cauza atacului hymenoscyphus fraxineus, iar pinii de pe 3 hectare au avut de suferit de pe urma secetei. La acestea se adaugă alte zeci de mii de hectare căzute pradă insectelor defoliatoare şi paraziţilor vegetali, printre care gândacul de scoarţă, insectele sugătoare, vâscul şi armilaria. Ce mai mare  suprafaţă afectată este de cea de 59.486,7 hectare de conifere, atacată de ipidae, pădurile de foioase afectate însumând 9.895,3 de hectare. În 2017, 88,1 de hectare de plantaţii tinere de molizi, brazi şi larice au fost invadate de insectele defoliatoare şi paraziţii defoliatori, pepinierele fiind afectate pe 73 de hectare. Ca măsuri, tratamente au fost făcute pe circa 15.000 de hectare, „situaţia fitosanitară a pădurilor din judeţul Suceava fiind ţinută sub observaţie de silvicultori angajaţi ai ocoalelor silvice de stat şi private”. „În ultimele decenii, răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind depăşite. În acelaşi timp în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, iar în multe dintre acestea găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, situaţie la care, în bună măsură, au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipidae în arborele de molid”, se precizează în informarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. În categoria factorilor biotici sunt incluse vânatul, animalele domestice, insectele şi ciuperci, iar în cea a factorilor abiotici se numără vântul, zăpada, gerul şi grindina. În plus, de remarcat sunt şi factori antropici precum „rezinajul” şi vătămările de exploatare.