·
Suceava, cu 1.170 de metri pătraţi la o mie de locuitori,
depăşeşte Capitala Bucureşti, dar şi municipii mari precum Cluj Napoca,
Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Craiova.
·
Intrările la bugetul local de la primii 8 mari retaileri
din reşedinţa de judeţ au fost de 4,17 milioane de lei în 2014, 4,37 de
milioane de lei, în 2015 şi de 5,34 de milioane de lei, în 2016.
În municipiul Suceava, zonele industriale Burdujeni şi Şcheia mai păstrează
doar în mică măsură vechile activităţi productive. Lucian Gheorghiu, director
al Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava spune că una dintre cauzele acestei
stări de fapt o constituie dispariţia societăţilor care nu s-au adaptat rigorilor
tranziţiei la economia de piaţă. În ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea
economiei sucevene, de remarcat este că specificul ramurilor economice nu mai
corespunde decât pe de parte structurii existente la începutul anilor 1990. La
fel, dacă la momentul 1989, întreprinderile din ramurile de activitate în cauză
aveau, în medie, 3.000 de angajaţi, în anul 2015, în judeţul Suceava nu mai
exista nici măcar o singură societate comercială cu peste 1.000 de salariaţi. Potrivit
unei analize a CCI Suceava, declinul a fost cauzat şi de procesul haotic de
privatizare a fostelor întreprinderi comuniste, "noii proprietari
nemanifestând interes sau neavând capacitatea de a susţine ori de a reorganiza
activitatea respectivelor unităţi". "În aceste condiţii, pe fondul
inexistenţei unor politici şi reglementări stricte din partea autorităţilor
statului, dezvoltarea şi proliferarea marilor centre comerciale, pe locul fostelor
întreprinderi productive, a devenit una facilă", susţine Lucian
Gheorghiu, director al Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava. Acesta este contextul în care, Suceava se impune, la nivel naţional, ca
fiind municipiul cu cea mai mare suprafaţă de spaţii de comerţ cu amănuntul la
o mie de locuitori. În reşedinţa de judeţ sunt reprezentaţi cei mai mulţi
reteileri europeni, sectorul comercial având o contribuţie importantă la viaţa
economică locală.
Astfel, conform studiului DTZ
Romania Retail Regional Cities 2016, municipiul Suceava deţine supremaţia în
ţară din punct de vedere al densităţii spaţiilor moderne de retail la o mie de
locuitori. Astfel, Suceava, cu 1.170 de metri pătraţi la o mie de locuitori,
depăşeşte Capitala Bucureşti, dar şi municipii mari precum Cluj Napoca,
Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Craiova. În ediţia pe 2016 a Romania Retail
Regional Cities 2016 sunt analizate 27 de oraşe care au fost selectate şi
clasificate, în funcţie de numărul de locuitori, în pieţe primare, în care
intră oraşele cu peste 250.000 de locuitori; pieţe secundare, în care sunt
incluse oraşele cu populaţia cuprinsă între 250.000 şi 150.000 de locuitori,
precum şi în pieţe terţiare, categorie care cuprinde oraşele cu populaţia
variind între 150.000 şi 60.000 de locuitori. Suceava face parte, alături de
altele 15 oraşe analizate, din categoria pieţelor terţiare, suprafaţa spaţiilor
moderne de retail deţinute de acestea totalizând 770.000 de metri pătraţi.
·
În reşedinţa de judeţ sunt deschise 2 mall-uri şi 10
supermarketuri, în curs de construire fiind alte două magazine.
Metro Cash & Carry
Suceava a fost deschis în octombrie 2003 şi împlineşte, în anul acesta, 14 ani
de funcţionare. Planul urbanistic de detaliu (PUD) a fost înregistrat la
Primăria municipiului Suceava cu nr.12788 din 18 aprilie 2003, pentru
funcţiunea de Centru comercial cu defacere en-gros, având ca beneficiar pe
Metro Cash&Carry. Selgros Cash & Carry Suceava a fost inaugurat în
2007, anul acesta aniversându-se un deceniu de funcţionare. Centrul comercial a
fost construit în cartierul Iţcani, în preajma Căii Cernăuţi, pe o suprafaţă de
teren de pe malul drept al râului Suceava. Selgros Cash & Carry SRL este o
societate a grupului TransGourmet controlat de Coop Elveţia. Shopping City
Suceava a fost construit pe Calea Unirii, pe terenul ocupat de fostul Combinat
de Prelucrare Lemnului (CPL), iar ulterior de societatea comercială Mobstrat
SA. Investiţia în complexul comercial de 46.000 de metri pătraţi de închiriat,
a Argo Real Estate Opportunities (AREOF) din Marea Britanie, a însumat 65 de
milioane de euro a fost inaugurată pe 16 aprilie 2008. Iulius Mall Suceava a fost construit, conform
certificatului de urbanism nr.1529 din 17 noiembrie 2006, eliberat de Primăria
Suceava, pe un teren pe care a funcţionat Întreprinderea de Fibre Artificiale
(IFA), de pe malul râului Suceava, fiind deschis pe 15 noiembrie 2008. Compania
Iulius are o experienţă de peste 20 de ani, fiind "unicul dezvoltator şi
operator de proiecte de tip mixed-use din România". Magazinul Kaufland a fost
construit pe terenul pe care a funcţionat Fabrica de Tricotaje
"Zimbrul" Suceava, una dintre cele mai căutate la export pentru
produsele sale. Halele de producţie de pe actuala stradă a
"Universităţii" au fost dărâmate, lăsând loc unuia dintre primele
complexuri comerciale de municipiul Suceava. În România, primul magazin a fost
inaugurat în Bucureşti, în anul 2005, în 2016 Kaufland deschizând magazinul cu
numărul 100. Lidl România deschidea primul său magazin din municipiul Suceava
în anul 2011, pe Calea Obcinilor, pe o suprafaţă pe care funcţionase un club de
dans. La acea dată, Lidl România avea preluate, renovate şi modernizate 107 de
foste magazine Plus, în octombrie, pe lângă cel din Suceava, inaugurându-se
alte 10 noi unităţi de retail. În municipiul Suceava, un alt magazin Lidl a
fost dat în folosinţă pe Calea Unirii, în zona Complexului comercial
"Bazar". În proceduri de autorizare la Primăria municipiului
reşedinţă se află ce de a patra unitatea
comercială a Lidl România. În 2016, Dedeman, a deschis un magazin pe
amplasamentul defunctei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb
(IUPS). Aceasta după ce, anterior,
Dedeman şi-a închis magazinul de pe strada Lunca Sucevei f.n. Pentru
construirea acestuia din urmă, prin adresa înregistrată cu nr. 20.234 din 16
iunie 2002, societatea comercială "Dedeman" Bacău supunea aprobării
Consiliului Local Suceava aprobarea Planului urbanistic de detaliu (PUD) pentru
construirea primului magazinului "Dedeman". În municipiul Suceava,
magazine Profi City au fost deschise în cartierul Obcini, pe strada Slătioarei;
în cartierul "George Enescu", pe Bulevardul "George
Enescu"; în cartierul Burdujeni, pe strada "Tineretului", pe
strada "Muncii", pe strada "Gheorghe Doja" şi pe Calea
Burdujeni"; în Centru, pe strada "Nicolae Bălcescu", pe strada
"Ştefan cel Mare", precum şi pe strada "Leca Morariu" din
cartierul "Mărăşeşti". În România, primul magazin Profi, al
reteilerului Luis Delhaise Group (deţinătorul lanţurilor de hypemarketuri
Cora), a fost deschis, în iunie 2000, în Timişoara, localitate în care se află
sediul Profi Room Food. Potrivit studiului DTZ Romania Retail Regional Cities
2016, la această dată, în reşedinţa de judeţ există 2 mall-uri şi 10
supermarketuri, în curs de construire fiind alte două magazine ale Kaufland şi
Lidl.
De cealaltă parte, dintre
eşecurile răsunătoare unul este acela al Galleria Suceava. Complexul comercial
de 10.800 de metri pătraţi a fost inaugurat în anul 2009, la intrarea în
Suceava dinspre Fălticeni, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro.
În 2013 fost preluat de compania Primagra, contra a 800 de euro. În iarna
anului 2010, după 2 ani de funcţionare, reţeaua de supermaketuri Billa a
închis, chiar înainte de Sărbătorile de iarnă, magazinul din municipiul Suceava. Magazinul Univers'all din municipiul Suceava a fost închis în
toamna lui 2006.
La începutul anului 2017,
a fost închis şi supermarketul Real din fosta zonă industrială Şcheia. Aceasta
după ce Metro Group a vândut către Terazone Entreprises Limited Cipru cele 4
magazine pe care le mai avea în România, respectiv pe cele din Suceava, Oradea,
Constanţa şi Arad. Potrivit Metro Group, tranzacţia fost finalizată în 20
ianuarie 2017, grupul german înstrăinând părţile sociale deţinute în cadrul
Real Hyper Magazine. Veniturile la bugetul municipiului Suceava din taxele şi
impozitele achitate de complexurile comerciale
au crescut de la an la an. Potrivit
Serviciului de taxe şi impozite al Primăriei, intrările la bugetul local
de la primii 8 mari retaileri din reşedinţa de judeţ au fost de 4,17 milioane
de lei în 2014, 4,37 de milioane de lei, în 2015 şi 5,34 de milioane de lei, în
2016. Anul trecut, din impozit pe clădiri s-a adunat 4,97 de milioane de lei,
din impozitul pe teren-202.787 de lei, din impozitul pe mijloace auto-634 de
lei, iar din alte surse 171.132 de lei. Informaţiile prezentate sunt parte a
unui articol propus înspre publicare Revistei Ecoforum a Universităţii
"Ştefan cel mare" Suceava.