După 8 ani de la primele demersuri, 

Primăria scoate la licitaţie reabilitarea statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare 

·        „Ne-am folosit de această situaţie reală de forţă majoră, pentru că există pericolul ca bucăţi de basorelief să se desprindă şi să cadă pe oameni”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        În 2009, reabilitarea era estimată la 175.000 de euro, la în 2016 s-a aprobat suma de 263.432 de euro pentru soclu, basoreliefuri şi piaţetă, iar acum se vor da peste 562.138 de lei pentru cal, călăreţ, scol şi basoreliefuri, mai puţin modernizarea piaţetei.       

Primăria Suceava a iniţiat procedurile de organizare şi desfăşurare a licitaţiei pentru întocmirea proiectului şi atribuirea lucrărilor de reabilitare a monumentului ecvestru al domnitorului Ştefan cel Mare, din Dealul Cetăţii de Scaun. Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă spune că în joc sunt lucrări sensibile, despre care „tot felul de specialişti îşi dau cu părerea”,  de aceea este recomandat ca proiectantul să fie unul şi acelaşi cu executantul. Astfel, pentru o primă etapă a proiectului,  valoarea de pornire al licitaţie este de 562.138 de ale fără TVA. „Am demarat procedura de licitaţie şi ne dorim ca până anul viitor să terminăm această lucrare, care este destul de importantă. În reabilitare intră atât statuia lui Ştefan cel Mare şi calul, cât şi soclul cu basoreliefurile respective”, a declarat edilul-şef Ion Lungu, menţionând că partea a doua o reprezintă modernizarea piaţetei de platforma statuii, pentru care se va ţine o altă licitaţiei.  Cu câţiva ani în urmă, Primăria a depus un proiect de reabilitare la Ministerul Culturii, însă cererea de finanţare a fost respinsă pe motiv că nu includea şi intervenţii la grupul statuar cal-călăreţ. Pe de altă parte, municipalitatea suceveană, prin intermediul Ambasadei în Bucureşti, a încercat să acceseze o finanţare a SUA, lansată pentru susţinerea intervenţiilor de conservare a obiectivelor culturale din România. „De această dată, Ne-am folosit de această situaţie reală de forţă majoră, pentru că există pericolul ca bucăţi de basorelief să se desprindă şi să cadă pe oameni”, a explicat Ion Lungu.  Monumentul statuar ecvestru din Dealul Cetăţii de Scaun  a fost dezvelit la 16 septembrie 1977, înscriindu-se într-un program de dezvoltare a artei monumentale din judeţul Suceava. De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de  întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare. Primăria Suceava a intrat în posesia studiului de fezabilitate privind reabilitarea statuii ecvestre a domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, din preajma Cetăţii de Scaun, în luna iulie 2009. Ulterior, proiectul de hotărâre privind indicatorii  tehnico-economici a fost aprobat de consilierii locali. La acea dată, valoarea totală a investiţiei de reabilitare era de 735.000 de lei, respectiv circa 175.000 de euro, lucrările urmând a dura 12 luni.

Studiul de fezabilitate a fost reactualizat la începutul lui 2016. pentru reabilitare Consiliul Local aprobând un total de 263.432 de euro, durata de realizare a lucrărilor fiind estimată tot la 12 luni. Acestea din urmă includeau refacerea cu plăci de travertin a placajului soclului; reabilitarea basoreliefului din bronz de pe faţada de est; montarea sistemului de iluminat arhitectural şi ambiental; realizarea unor bănci din beton armat; amenajarea de jardiniere din beton, precum şi de rampe pentru persoane cu dizabilităţi. În primenire urmau a intra spaţiile verzi şi iluminatul public din preajmă, în zonă urmând a fi montate mai multe elemente de mobilier urban. 

Ofensivă de promovare a municipiului Suceava

·        „Vom îmbina elementele <Suceava-oraş verde> şi , în aşa fel încât ă să putem promova cât mai bine oraşul”, subliniază primarul Ion Lungu.

·        La principalele punctele de intrare în municipiul reşedinţă vor fi amplasate totemuri luminoase de promovare, de mari dimensiuni.

„În perioada următoare vom face o ofensivă de promovare a oraşului”, a anunţat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, Ion Lungu, primarul Sucevei. O primă temă pe care se va concentra administraţia municipală  este „Suceava-green city”-Suceava-oraş verde”, şeful administraţiei locale susţinând că reşedinţa de judeţ se poate evidenţia cu proiectele şi investiţiile privind autovehiculele electrice, bicicletele electrice, sistemul de iluminat public cu lămpi LED, energia termică produsă pe biomasă şi transportul public în comun de călători cu autobuze electrice. O a doua direcţie este cea de promovarea a capitalei de judeţ drept „Destinaţie europeană de excelenţă”. În acest sens, la principalele punctele de intrare în municipiu vor fi amplasate totemuri luminoase de promovare, de mari dimensiuni. Acestea vor străjui accesul în Suceava dinspre Fălticeni, Rădăuţi, Gura Humorului, Rădăuţi şi Botoşani, un altul urmând a trona în preajma imobilului din Areni care găzduieşte Primăria. „Vom îmbina elementele <Suceava-oraş verde> şi , în aşa fel încât ă să putem promova cât mai bine oraşul”, susţine şeful executivului sucevean.  Nu în cele din urmă, Ion Lungu face cunoscut că reşedinţa de judeţ va participa cu proiectele aferente „Suceava-oraş verde” şi „Suceava-Destinaţie europeană de excelenţă” la Gala de excelenţă a Asociaţiilor Municipiilor din România (AMR), organizată, pe 6 noiembrie, la Ateneul Român.   

În plină vară, Primăria comandă o cupolă luminoasă de Crăciun 

·        În proiectul de rectificare a bugetului local, în dreptul „ornamentul de decorativ luminos” figurează suma de 60.000 de lei.    

·        „Vream ca Suceava să arate civilizat, ca o adevărată destinaţie europeană de excelenţă”, a precizat primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava îşi face, încă din vară, griji pentru instalaţiile luminoase care vor împodobi oraşul în perioada Sărbătorilor de iarnă. Primarul Ion Lungu a anunţat, într-o conferinţă de presă că, în şedinţa Consiliului Local, va propune rectificarea bugetului şi alocarea unei sume, în baza căreia va fi scoasă la licitaţie achiziţionarea unei instalaţii luminoase de tip boltă. „Ne dorim să ne pregătim pentru Centenar şi pentru Sărbătorile de iarnă, de aceea am propus ca la rectificarea de buget să prevedem o sumă pentru achiziţionarea unei cupole luminoase”, a precizat şeful executivului municipal. Edilul-şef spune că s-a inspirat din amenajările de acest fel din Sibiu şi Cluj Napoca, noua instalaţie luminoasă urmând a fi montată până pe 1 decembrie, pe platoul Casei Culturii, în preajma locului tradiţional al Bradului de Crăciun. „Sigur, aceasta va fi folosită şi în anii următori, în aşa fel încât să facă cinste oraşului, iar Suceava să arate civilizat, ca o adevărată destinaţie europeană de excelenţă”, a conchis primarul Ion Lungu. Conform proiectului de rectificare a bugetului local, în dreptul „ornamentul de decorativ luminos” figurează suma de 60.000 de lei.      

Creşterea salariilor bugetarilor a dezechilibrat piaţa suceveană a muncii

·        „Din păcate, descurajaţi de aceasta, foarte mulţi suceveni au plecat la muncă în străinătate şi patronii nu mai au cu cine lucra”, susţine Ion Lungu, primarul Sucevei.

·        Primăria nu găseşte constructori pentru lucrările de investiţii, intervenţiile de modernizare a reţelelor de termoficare riscând să nu fie încheiate până la venirea îngheţului.

Pe piaţa suceveană a muncii nu se mai găsesc muncitori calificaţi, de această problemă lovindu-se inclusiv Primăria municipiului reşedinţă de judeţ. Ion Lungu, primarul Sucevei a declarat ieri, cu prilejul comandamentului de monitorizare a lucrărilor de investiţii in curs, că pentru unele dintre lucrările scoase la licitaţie nu s-a prezentat niciun ofertant. „Avem licitaţii la care nu se prezintă nimeni. Am scos la licitaţie o parte din lucrările de extindere la Colegiul Naţional Petru Rareş şi nu am avut niciun ofertant. Una dintre cauze o constituie faptul că nu mai există forţă de muncă pe piaţă, odată cu aceste dezechilibre care s-au produs între salariile bugetarilor şi cele de la privaţi. Din păcate, descurajaţi de aceasta, foarte mulţi suceveni au plecat la muncă în străinătate şi patronii nu mai au cu cine lucra. Lipsesc mai ales oameni de specialitate, sudori, instalatori, mecanici şi alţi specialişti”, a precizat şeful executivului sucevean. Edilul-şef al Sucevei face aceste afirmaţii pe fondul neabordării, cu toată forţa, de către Consix Bucureşti, a lucrărilor de înlocuire a conductelor de transport agent termic din cartierul Obcini. Dacă în Zamca şi Centru modernizarea sistemului de transport şi distribuţie este oarecum în grafice, şeful administraţiei locale se teme că în cartierul Obcini - inclusiv pe motiv de forţa de muncă insuficientă - pe constructori „îi va prinde îngheţul”. „Dacă în cartierul Zamca lucrările vor fi finalizate până pe 30 septembrie, rămâne o mare problemă în cartierul Obcini, unde stadiul fizic este de circa 25%. Ca atare, am cerut constructorului, cu toată fermitatea, să aducă forţă de muncă, să angajeze şi alte formaţii, în aşa fel încât, să mai deschidem şi alte fronturi”, a  explicat Ion Lungu primarul Sucevei, asigurând că personal, la începutul săptămânii viitoare, va fi în Bucureşti, unde va cere deblocarea celor 7,3 de milioane de lei, sumă aprobată prin Programul „Termoficare 2009-2020”.  

Intervenţiile de modernizare de anul acesta vizează Punctul termic Obcini IV, cu circa 2,7 km de conducte; Punctul termic "Zamca", cu aproximativ 2,1 km de reţele şi Punctul termic de pe strada "Ion Vodă Viteazu" cu 115 de metri de conducte. Întrucât, până acum, de la bugetul de stat nu s-a dat niciun ban, lucrările au fost susţinute cu 2 milioane de lei din bugetul local, respectiv din cota de participare financiară a municipiului Suceava. 

Primarul Lungu a semnat manifestul pentru „Autostrada Unirii”  

·        „Este clar că, azi, Moldova este izolată”, a spus şeful administrativului sucevean,   menţionând că  menţionând că Primăria va avea delegaţi la mitingul pentru susţinerea proiectului autostrăzii Ungheni-Iaşi-Tîrgu-Mureş.        

Ion Lungu, primarul municipiului Sucevei a semnat, „la rugămintea unei organizaţii civice din Iaşi”, manifestul pentru construirea autostrăzii Ungheni-Iaşi-Tîrgu-Mureş, intitulată „Autostrada Unirii”. „Am fost cu toţii de acord. Am avut o discuţie şi cu domnul Gheorghe Flutur, pentru că trebuie să ne luptăm şi noi, să o facem pentru generaţiile viitoare, să mişcăm lucrurile, să se aprobe şi să se construiască această autostradă”, a reliefat Lungu. Şefului executivului municipal sucevean opinează că în vestul României problema infrastructurii de comunicaţii rutiere este oarecum rezolvată, accentuând că dezvoltarea acesteia în nord şi est s-ar răsfrânge pozitiv asupra mediului economic din această parte a ţării. „Este clar că, azi, Moldova este izolată. Vin şi îşi cu părerea dau alţii de pe afară, din Vest, de la Arad, Oradea - oameni vrednici, nu spun -, dar, sigur ei au problema infrastructurii rezolvată. Dacă am avea-o şi noi, sunt convins că altfel se pot mişca lucrurile în mediul de afaceri, inclusiv în zona turismului”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că Primăria va avea delegaţi la mitingul pentru susţinerea proiectului autostrăzii Ungheni-Iaşi-Tîrgu-Mureş. Obiectivul de investiţii denumit „Autostrada Unirii” este propus de peste 70 de parlamentari, fiind susţinut de Asociaţia „Pro Infrastructura”.    

11 firme cu 11 lucrători la negru

·        Patronilor care nu au încheiat contracte individuale de muncă li s-au dat amenzi în sumă de 60.000 de lei.

Inspectorii de muncă suceveni au depistat, în luna iulie, 11 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, anunţă şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Inspectorul şef sucevean precizează că, în cursul lunii trecute, pe linia relaţiilor  de muncă, lucrătorii din subordine au avut 214 controale, care s-au lăsat cu 80 de sancţiuni contravenţionale şi amenzi aplicate în valoare de  158.100 de lei. Butnariu face cunoscut că, pe durata descinderilor, surprinse au fost 11 persoane care îşi desfăşurau activitatea fără forme legale de angajare la 11 firme, patronii care nu au încheiat contracte individuale anterior începerii raporturilor de muncă fiind amendaţi, în total, cu 60.000 de lei. Pe de altă parte, contractul individual de muncă al unei persoane nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, iar în cazul al altor 54 de angajaţi contractele individuale de muncă au ajuns în REVISAL fără respectarea termenului legal. Pe aceeaşi linie, inspectorii ITM au descoperit numeroase nereguli, însă cele mai multe sunt cele care privesc încălcarea, de către angajatori, a prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal, precum şi cele cu privire la munca suplimentară şi evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte

Termoficarea suceveană rămâne prizoniera falitei Termica

·        În vederea asigurării continuităţii serviciului, autorităţile locale sunt nevoite plătească, pentru conductele, instalaţiile şi echipamentele din proprietatea fostului operator, o chirie de circa 100.000 de lei pe lună

·        Pentru cumpărarea bunurilor în cauză, Consiliul Local este dispus să dea 8,22 de milioane de lei, însă lichidatorii Termica au cerut 40,41 de milioane de lei.  

Primăria şi Consiliul Local Suceava prelungesc contractul de închiriere a unor bunuri aflate în patrimoniul Termica, care sunt strict necesare serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic Este vorba despre mijloace fixe proprietate a fostului operator şi în care deservesc activitatea de alimentare cu apă caldă şi căldură în reşedinţa de judeţ. Lista include aproximativ 90 de bunuri, inclusiv utilaje, echipamente şi instalaţii de legătură între limita producătorului de energie termică Bioenergy şi CAF din zona Ambro, toate fiind utilizate de Thermonet, actualul prestator al serviciului. Chiria lunară este de 99.025 de lei pe Lună, mai puţin TVA, plătită până la data pronunţării unei sentinţe definitive în Dosarul nr.5725/86/2016 aflat pe rolul Tribunalului Botoşani, prin care Primăria Suceava îşi revendică dreptul la întâietate în achiziţionarea bunurilor în cauză. „În cazul achiziţionării bunurilor […] de către chiriaş, suma achitată cu titlul de chirie lunară pentru bunurile achiziţionate, până la data cumpărării acestora, va constitui , urmând a fi dedusă din preţul de vânzare negociat”, se arată în proiectul de contract, în care se precizează că în situaţia în care activele ajung la un alt cumpărător, suma achitată cu titlu de chirie nu va putea fi restituită. Contractul urmează a fi valabil până la data valorificării acestora de către proprietar, dar nu mai mult de data pronunţării sentinţei civile, în procesul amintit, moment în care se va proceda conform instanţei. Prima hotărâre în acest sens a fost aprobată de Consiliul Local Suceava, în şedinţa extraordinară din ianuarie 2016. Estimarea chiriei, una de 92.000 pe lună, a fost făcută de Romcontrol Bucureşti, însă Termica a pretins suma de 508.178 de lei. După falimentul  Termica, noul prestator al serviciului este Thermonet Suceava, care, începând din 15 octombrie 2015, are în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Lichidatorii Termica, Management Reorganizare Lichidare SPRL Iaşi şi MGA Insolvency SPRL Suceava, cer pe conductele, instalaţiile şi echipamentele în cauză 40,41 de milioane de lei, autorităţile sucevene, în urma aprobării Consiliul Local fiind dispuse să dea 8,22 de milioane de lei. De menţionat ar mai fi că nu toate activele vizate la închiriere sunt libere de sarcini, o parte fiind constituite ca garanţie imobiliară pentru datorii pe care Termica nu le-a achitat CET în schimbul apei reci furnizate.    

 Societatea de transport călători  cere bani pentru salarii

·        În condiţiile înfiinţării de noi trasee de transport, totalul personalului TPL a sporit de la 250 la 270 de angajaţi.

·        Necesarul creşte şi prin includerea în cheltuieli a indemnizaţiei membrilor Consiliului de Administraţiei.

Societatea de transport public local TPL Suceava cere suplimentarea cheltuielilor prevăzute pentru cea de a doua jumătate a anului 2017, un proiect de hotărâre în acest sens urmând a fi luat în discuţie de Consiliul Local, în şedinţă ordinară din această săptămână. Potrivit societăţii, rectificarea bugetului pentru semestrul al doilea este necesară ca urmare a depăşirii cheltuielilor de natură salarială cu 32.210 de lei. Firma propune, de asemenea, majorarea cu 69.090 de lei a cheltuielilor  aferente contractului de mandat, operaţie justificată prin includerea în cheltuieli a indemnizaţiei membrilor Consiliului de Administraţiei. Un alt motiv de rectificare îl constituie modificarea organigramei prin extinderea activităţii, adică prin înfiinţarea de noi trasee de transport, începând cu 1 iulie, condiţii în care totalul personalului a sporit de la 250 la 270 de angajaţi.

 „Modificarea organigramei implică, din partea societăţii, un efort financiar de 32.468 de lei, salarii şi contribuţii”, se arată în susţinerea TPL, în care se menţionează că prin modificările în cauză se estimează o creştere a veniturilor cu 38.561 de lei. Pe de altă parte, TPL justifică mărirea cheltuielilor, inclusiv, reducerea profitului, prin încheierea, începând cu 1 septembrie, a contractului de închiriere a unui spaţiu pentru care se va plăti 5.000 de euro pe lună.  Reamintim că prin Hotărâre de Consiliul Local, a fost înfiinţată o linie care satisface nevoia călătorilor de pe vechiul traseu Burdujeni-Piaţa Mare-Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare"-Colegiul Naţional "Petru Rareş", rămas descoperit după ce contractul cu operatorii maxi-taxi a încetat. O altă linie, activă doar în perioada de vară, are ca punct terminus Cetatea de Scaun, zonă în care sunt organizate târguri, festivaluri şi manifestări cultural-artistice. Scoaterea maxi-taxi de pe trasee a fost impusă de organismele europene, finanţarea nerambursabilă  pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice acordându-se doar în cazul existenţei unui unic operator de transport de călători.

O sută de şcoli nu au aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu 

·        „Nu am cunoştinţă de fi clădiri în care se desfăşoară activitate de învăţământ, cu copiii, şi care, practic, să prezinte un risc major”, a accentuat generalul de brigadă Ioan Burlui, şeful ISU Suceava.

·        „Există o grămadă de clădiri care aparţin şcolilor, sunt înregistrate, dar în care nu se mai află elevi”, spune inspectorul general şcolar Gheorghe Lazăr.

În cursul anului 2017, 44 de unităţi de învăţământ din judeţul Suceava au făcut cereri pentru avizare/autorizare pe linie de securitate la incendii, a informat ieri, Gheorghe Lazăr, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean. Dintre acestea, 7 s-au ales cu autorizaţia mult dorită şi eliberată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă; 15 au avut documentaţia respinsă, pe motiv că nu întruneau conidiile legale; 21 de şcoli s-au prezentat cu dosare incomplete, iar în cazul unei unităţi şcolare autorizarea nu era necesară. „După o discuţie cu cei de la ISU rezultă că din cele 765 de unităţi de învăţământ din acest an şcolar, 519 nu intră sub incidenţa autorizării, 44 deţin autorizaţie, iar 102 nu au asemenea autorizaţie. Sperăm ca în urma alocării fondurilor prevăzute prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, toate unităţile de învăţământ din judeţul Suceava să şi rezolve această problemă deosebit de importantă”, a evidenţiat inspectorul general şcolar. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava a ţinut să menţioneze că sub incidenţa procedurilor legale privind securitatea al incendii nu intră toate imobilele de pe lângă unităţile şcolare, ci doar cele ocupate de elevi.                     „Avizele sau autorizaţiile de securitate la incendii nu se eliberează pentru instituţii, ci pentru fiecare construcţie administrată de către acestea. Unităţile de învăţământ din judeţul Suceava dispun de 1.067 de clădiri, însă nu toate acestea sunt funcţionale. Există o grămadă de clădiri care aparţin şcolilor, sunt înregistrate, dar în care nu se mai află elevi”, spune inspectorul general şcolar Gheorghe Lazăr. La rândul său, generalul de brigadă Ioan Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava  iterat că, din această perspectivă, în 2017 a remarcat un interes mai mare din partea unităţilor învăţământ, manifestându-şi deschiderea pentru intrarea în legalitate a acestora.     

„La nivelul judeţului Suceava, nu am cunoştinţă de fi clădiri în care se desfăşoară activitate de învăţământ, cu copiii, şi care, practic, să prezinte un risc major”, a accentuat generalul de brigadă Ioan Burlui, şeful ISU Suceava.        

În şedinţa Colegiului prefectural,

Zece elevi suceveni de nota 10, răsplătiţi cu diplome de excelenţă şi premii în bani  

·        „Este un gest de preţuire pentru efortul depus de aceşti tineri suceveni, cărora am dorit să le arătăm că ne mândrim cu ei şi care, astfel, pot să simtă aprecierea noastră”, a spus prefectul Mirela Adomnicăi.

·        Premii în bani, acordate de Ministerul Educaţiei, au fost înmânate de conducerea IŞJ, absolventul cu media 10 la bacalaureat primind 3.000 de lei, iar elevii de 10 la evaluarea naţională alegându-se, fiecare, cu câte 1000 lei.

Zece elevi din judeţul Suceava care au obţinut media 10 la evaluarea naţională şi bacalaureatul din acest an au fost premiaţi în debutul şedinţei Colegiului prefectural de ieri.  Nouă dintre aceaştia au obţinut nota maximă la evaluarea naţională, respectiv Emanuel Alexandru Croitor, de la Şcoala Gimnazială nr. 4 Suceava; Gheorghe Găitan, de la Şcoala Gimnazială Bosanci; Dănuța Mihaela Gemănar, de la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului; Armand Viorel, de la aceeaşi şcoală; Sînziana Petruța Mihai, de la Şcoala Gimnazială nr. 10 Suceava;  Bianca Andreea Moldovan, de la şcoala Gimnazială nr. 3 Suceava; Florin Alexandru Pînzariu, de la Şcoala Gimnazială „Pahomie C. Vasiliu” din Grămești; Petra Elena Sauciniteanu, de la Şcoala Gimnazială nr. 3 Suceava și despre Lavinia Christiana Vultur, de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni. Media 10 la probele bacalaureatului a avut-o Alex Andrei Voloșen, de la Colegiul Național Militar “Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. 

Mirela Adomnicăi, prefectul judeţului, a arătat, în plenul Colegiului prefectural, că acest moment special şi-a propus să evidenţieze şi să răsplătească pe elevii care, împreună cu cadrele didactice din judeţ, „reuşesc să aducă învăţământul sucevean în top”. „Este un gest de preţuire pentru efortul depus de aceşti tineri suceveni, cărora am dorit să le arătăm că ne mândrim cu ei şi care, astfel, pot să simtă aprecierea noastră”, a spus prefectul Mirela Adomnicăi. Celor 10 tineri evidenţiaţi le-au fost date diplome de excelenţă din partea Instituţiei Prefectului şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean, distincţiile fiind oferite, personal, de prefectul Mirela Adomnicăi, inspectorul general şcolar Gheorghe Lazăr şi inspectorul general-adjunct Gabriela Scutaru. Totodată, conducerea IŞJ a înmânat şi premiile în bani, acordate de Ministerul Educaţiei, absolventul cu media 10 la bacalaureat primind  la 3.000 de lei, iar elevii de 10 la evaluarea naţională, câte  1000 lei fiecare. 

 Stadiul de pregătire al unităților de învățământ, luat la disecat către trei comisii

·        Acestea își vor începe activitatea de pe 28 august, iar raportul va fi prezentat până pe 11 septembrie.

Trei comisii mixte de control vor fi constituite în urma adoptării Hotărârii nr. 6, din 25 august, a Colegiul prefectural al judeţului Suceava. Scopul noilor structuri este acela de a verifica unităţile de învățământ preuniversitar din județul Suceava cu privire la stadiul de pregătire al acestora pentru noul an şcolar. Comisiile vor fi formate din reprezentanţi ai Prefecturii Suceava, în calitatate de instituție coordonatoare, precum şi din cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Suceava Inspectoratului Școlar Județean Suceava (IȘJ). În perioada 28 august – 8 septembrie 2017, cele 3 comisii își vor desfăşura activitatea, în fiecare localitate, în prezenţa autorității administrativ-teritoriale sau a reprezentantului acestuia, precum și a directorului unității școlare. Raportul verificării unităților de învățământ va fi prezentat prefectul județului Suceava, Mirela Adomnicăi, până la data de 11 septembrie 2017.

Inspectoratul Şcolar raportează mai multe unităţi de învăţământ autorizate decât Direcţia de Sănătate Publică  

·        349 de unităţi de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, la acestea lipsind grupurilor sanitare interioare, apa curentă ori compoziţia acesteia nu este conformă chimic şi/sau bacteriologic.

·        „În acele şcoli în care apa nu este conformă se pot monta dozatoare de apă potabilă, iar în aceste condiţii şcoala poate fi autorizată”,  a explicat Gheorghe Lazăr, şeful ISJ.

Datele Inspectoratului Şcolar Judeţean cu privire la autorizarea sanitară a şcolilor şi grădiniţelor din judeţul Suceava nu coincid cu cele ale Direcţiei de Sănătate Publică.  Astfel, conform unei informări prezentate ieri, în şedinţa Colegiului prefectural,  din cele 760 de unităţi de învăţământ care îşi vor deschide porţile la debutul anului şcolar 2017-2018, la această dată, autorizate din punct de vedere sanitar sunt doar 329. Inspectorul şcolar general Gheorghe Lazăr spune că acest număr este mai mare decât cel evidenţiat de Direcţia de Sănătate Publică, întrucât 45 grădiniţe funcţionează de pe întinsul judeţului în clădirile şcolare cu autorizaţie, iar directorii respectivi le consideră autorizate inclusiv pentru activitate preşcolară. Lazăr a precizat că alte 349 de unităţi de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, în timp ce încă 90 sunt în curs de obţinere a acestui document. Majoritatea şcolilor fără autorizaţie sanitară se află în mediul rural, neîndeplinind reglementările în vigoare privind dotările de utilităţi. Astfel, după caz, la acestea lipsesc grupurilor sanitare interioare, apa curentă, compoziţia acesteia din urmă este neconformă chimic şi/sau bacteriologic, iar cabinele grupurilor sanitare sunt insuficient în raport cu efectivele de elevi. În ceea ce priveşte unităţile şcolare cu proceduri de autorizare în curs, Lazăr a evidenţiat că  documentaţiile se află la DSP, instituţiei care verifică dacă sunt întrunite toate condiţiile”. „Noi ţinem permanent legătura cu DSP, iar după ultima discuţie  am înţeles că, în acele şcoli în care apa nu este conformă se pot monta dozatoare de apă potabilă, iar în aceste condiţii şcoala poate fi autorizată”,  a explicat Gheorghe Lazăr, şeful Inspectoratului Judeţean Şcolar Suceava.  

Judeţul Suceava, pe locul al VII-lea la înregistrarea gratuită în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară

·        Din 2020 se va trece de la subvenţia pe suprafaţă la subvenţia pe fermă, clarificarea situaţiei juridice a proprietăţilor reprezentând o obligaţie impusă de organismele europene.

·        80 de primării sucevene au semnat contractele de finanţare, iar în cadrul acestora din urmă, 46 au intrat efectiv în program, perfectând contractele de prestări servicii cu firme de cadastru autorizate.

În judeţul Suceava s-a consumat întâlnirea reprezentaţilor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău.  Întrunirea a avut ca scop „abordarea şi punerea la punct” a activităţii de implementare a  cadastrului sistematic, din partea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară (ANCPI) participanţi fiind Ileana Spiroiu, adjunctul şefului instituţiei, Victor Grigorescu, directorul Direcţiei de Cadastru Sistematic şi Mircea Popa, directorul Direcţiei de Publicitate Imobiliară.

·        „Suntem oarecum în top în ceea ce priveşte lucrările care trebuiau demarate şi executate în cadrul acestui program”, spune prefectul Mirela Adomnicăi

În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul Mirela Adomnicăi a apreciat efortul depus de echipa Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, mai ales că, în ceea ce priveşte gradul de executare a lucrărilor, judeţul Suceava se situează pe poziţia a VII-A în ţară. Şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor publice din teritoriu consideră că aceasta este o realizarea onorantă, în condiţiile în care Suceava are o suprafaţă întinsă, unul dintre cele mari numere de unităţi administrativ-teritoriale, dar şi contrast cu judeţul Timiş, cu un singur contract de prestări servicii încheiat. „Statistica arată că suntem oarecum în top în ceea ce priveşte lucrările care trebuiau demarate şi executate în cadrul acestui program naţional. Din discuţiile purtate cu primarii, ştiu că există anumite probleme legate de finanţare, de modalitatea în care pot fi acoperite cheltuielile pentru acoperirea contractelor de prestări servicii. Însă, am convingerea că prin susţinerea ANCPI, vor mai fi făcute modificări legislative, propuse de primari, astfel încât ei să poată suporta, şi din bugetele proprii, aceste cheltuieli”, a spus Mirela Adomnicăi, prefectul de Suceava.

·        Cea mai mare problemă o reprezintă conştientizarea populaţiei cu privire la beneficiile programului.

Ileana Spiroiu, director adjunct al ANCPI, susţine că Programul Naţional de Cadastru şi Carte Financiară (PNCCF) 2015-2023 va duce la rezolvarea problemelor generate, timp de peste 25 de ani, de aplicarea neunitară a legilor fondului funciar, cât şi la clarificarea situaţiei juridice a terenurilor de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. Spiroiu a ţinut să reliefeze că unul dintre cele mai importante beneficii ale PNCCF îl reprezintă faptul că proprietarul va putea dispune neîngrădit de dreptul său faţă de un imobil, fie acesta teren sau clădire. În al doilea rând, un avantaj constă în dezbaterea gratuită a succesiunilor, ANCPI plătind contravaloarea procedurilor notariale pentru imobilele înregistrate în evidenţele cadastrale şi de carte funciară.  În cele din urmă, potrivit Comisiei Europene, din 2020 se va trece de la subvenţia pe suprafaţă la subvenţia pe fermă, clarificarea situaţiei juridice a proprietăţilor reprezentând un atu în acest sens. „Ne dorim foarte mult prezenţa populaţiei la comisiile constituite în scopul soluţionării acestor situaţii juridice, aceasta fiind una esenţială. Cea mai mare problemă o avem cu conştientizarea populaţiei cu privire la beneficiile pe care le aduce acest program. De aceea, atunci când sunt chemaţi la comisie, proprietarii trebuie să permită accesul pentru măsurătorile care sunt făcute în prezenţa delegaţilor noştri”, a subliniat  Ileana Spiroiu, director adjunct al ANCPI.       

·        Circa 20 de primarii nu vor nu vor reuşi să identifice prestatori până la termenul limită de 5 septembrie. 

Vasile Mocanu, directorul Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI), a precizat că, în judeţul Suceava, din cele 106 unităţi administrativ-teritoriale eligibile în Programul Naţional de Cadastru şi Carte Financiară (PNCCF) 2015-2023, doar 80 de primării au semnat contractele de finanţare, iar în cadrul acestora din urmă, numai 46 au intrat efectiv în program, perfectând contractele de prestări servicii cu firme de cadastru autorizate. Şeful OJCPI Suceava crede că, până pe 5 septembrie, la expirarea termenului pentru această din urmă etapă, încă 15-20 de primării se vor conforma prevederilor legale. „Probabil că, din cele 80 de primării care au semnate contracte de finanţare, circa 20 nu vor reuşi să identifice prestatori, prin procedurile specifice de achiziţie”, a arătat Vasile Mocanu, menţionând că banii cuveniţi unităţilor administrativ-teritoriale care au rămas pe dinafară se vor” realoca prin ANCPI şi redistribui prin intermediul altor tipuri de achiziţii”, cel mai probabil începând cu primele luni ale lui 2018. Reamintim că obiectivul principal al Programul Naţional de Cadastru şi Carte Financiară (PNCCF) 2015-2023 este înregistrarea gratuită a terenurilor, clădirilor şi apartamentelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. În 2017, fiecare unitate, administrativ-teritorială primeşte câte 150.000 de lei, faţă de 135.000 de lei în 2016, banii nefolosiţi urmând a fi reportaţi pentru 2018. Anul acesta, pentru lucrări de cadastru general Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară alocă un total de 442,35 de milioane de lei, pentru un maxim de 7.372.500 de imobile. 

Absolvenţi angajaţi la ieşirea de pe băncile şcolii 

·        Angajările rapide s-au înmulţit, iulie, luna de după absolvire, înregistrând 667 de tineri încadraţi, cu 180 mai mulţi faţă de iunie.

Mai puţini absolvenţi s-au înregistrat anul acesta în bazele de date ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.  Este vorba despre 488 de tineri, număr în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, în care 566 de ieşiţi de pe băncile şcolii, respectiv cu 78 mai mulţi, depuseseră la instituţia suceveană dosare de luare în evidenţă. În acest context,  în iulie AJOFM a procedat la o analizare a evoluţiei „stocului” de şomeri de sub 25 de ani, iar concluzia a fost că angajările din rândurile acestei categorii de vârstă s-au înmulţit.  „Rezultatul indică o creştere, faţă de luna iunie, cu 8,6% a ponderii tinerilor sub 25 ani angajaţi, în totalul persoanelor încadrate prin măsurile active de ocupare”, reliefează directorul executiv Dănuţ Burgheaua. Potrivit şefului AJOFM Suceava, luna iulie 2017 respectivul segment de persoane ocupate se remarcă prin cel mai mare număr de angajaţi de pe parcursul întregului an, respectiv 667 de persoane, cu 180 de mai multe comparativ cu luna iunie. „Iulie reprezintă şi luna în care atât şcolile profesionale, cât şi liceele, eliberează adeverinţele de finalizare a studiilor pentru promoţia de absolvenţi”, explică Dănuţ Burgheaua, directorul executiv al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. 

Rata şomajului coboară sub 4,5  la sută

·        Într-un an, diminuarea este de 1,24 de puncte procentuale, tendinţa datorându-se creşterii cererii pe piaţa locală şi europeană a muncii.   

În judeţul Suceava, rata şomajului continuă trendul descendent, coborând, la finele lui iulie la 4,48%, cu 0,24 de puncte proncentuale sub cea din luna anterioară, fiind cu 1,24 de puncte mai mică în raport cu iulie 2016. Astfel, pe 31 iulie 2017, în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava erau înregistraţi 10.647 şomeri, dintre care 488 absolvenţi posesori de adeverinţe sau de diplome de finalizare a studiilor. „Tendinţa descrescătoare a ratei şomajului se menţine pe fondul creşterii cererii de forţă de muncă pe piaţa locală şi europeană a muncii”, subliniază Dănuţ Burgheaua, director executiv al AJOFM. La sfârşitul lunii iulie 2017, o pondere majoritară revenea şomerilor neindemnizaţi, cele 7.828 de persoane din această categorie deţinând  74%  din total. O evoluţie relativ constantă o are segmentul de şomeri indemnizaţi, cu 2.819 beneficiari, din care fac parte şi 132 de absolvenţi de instituţii de învăţământ. „Perioada de înregistrare a absolvenţilor nu s-a finalizat încă, urmând cei din formele universitare de învăţământ, cât şi tinerii care au promovat corigenţele, aceştia prelungind intervalul de înscriere a promoţiei acestui an, în baza de date”, evidenţiază Dănuţ Burgheaua. Conform Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Suceava, 28% din totalul şomerilor sunt persoane cu vârsta între 40 şi 49 de ani; 80% au nivel de instruire primar, gimnazial, profesional, iar 62% sunt persoane rezidente în mediul rural. 

Sediul Primăriei Suceava, reabilitat cu finanţare europeană de 1 milion de euro

·        Proiectul prevede inclusiv înlocuirea vechii cortine de sticlă, montarea de ventilo-convectoare, a unei centrale tratare a aerului, a unei perdele de aer cald, precum şi injectarea zidăriei fisurate.

·        În acest context, modernizată va fi, dar cu fonduri proprii, şi Sala de şedinţe a Consiliului Local, care în opinia primarului Ion Lungu, „este una veche, cu tentă comunistă”.

·        Primăria s-a mutat în actualul sediu la finele lui 2002, după ce a fost evacuată din cel de pe strada „Ştefan cel Mare”, fostă închisoare comunistă, în care, în prezent, funcţionează Palatul de Justiţiei.    

Primăria municipiului Suceava a finalizat proiect privind creşterea eficienţei energetice a clădirii în care îşi desfăşoară executivul activitatea, acesta urmând a fi depus în cadrul Axei 3.1b a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

Conform primarului Ion Lungu, valoarea proiectului este de circa 4,8 milioane de lei,  echivalentul a aproximativ 1,05 milioane de euro. Lungu spune că, în limita mei amintite, vizate sunt, printre altele, izolarea pereţilor exteriori; înlocuirea vechii cortine de sticlă; izolarea tavanului ultimului nivel; izolarea planşeului subsolului; refacerea instalaţiei electrice şi a celei termice; montarea de ventilo-convectoare, montarea unei centrale tratare a aerului; montarea la uşile de acces exterior a unei instalaţii cu perdea de aer cald, precum şi injectarea zidăriei fisurate de la nivelul subsolului. Şeful municipalităţii susţine că la imobilul administrativ din Areni ar mai trebuit făcute şi alte intervenţii, însă finanţarea aferentă Axei amintite, destinată beneficiarilor publici, este limitată. Pe de altă parte, Primăria va concura şi cu proiectele altor instituţii publice, precum spitalele, care se bucură de punctaje favorizatoare, „având activitate permanentă şi alţi indicatori specifici”. „Din păcate suntem limitaţi cu lucrările de intervenţie pe care le putem face. Iniţial am avut în plan extinderi, consolidări şi compartimentări, însă, din nefericire, nu ne permite legea. Sper ca, pentru 1 milion de euro, să putem promova acest proiect la ADRNE, mai ales că, în 2019, vor fi regularizări de sume”, iterează primarul Sucevei,  accentuând că se mizează  şi pe banii redistribuiţi de pe Axa destinată persoanelor fizice, nesolicitată nici măcar în proporţie de 5%.  Primarul Ion Lungu a ţinut să menţioneze că, în acest context,  modernizată va fi, dar cu fonduri proprii, inclusiv Sala de şedinţe a Consiliului Local, care în opinia sa „este una veche, cu tentă comunistă”. Stadiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici vor fi aprobaţi în şedinţa Consiliului Local de pe 31 august.

·        Reabilitarea termică este posibilă după ce Consiliul Judeţean a cedat Primăriei e etajele III, IV şi V.

În august 2013, deci cu 4 ani în urmă, primarul Ion Lungu anunţa că sediul Primăriei municipiului Suceava nu va mai putea fi reabilitat termic cu fonduri europene, cauza constând în „nereglementarea situaţiei patrimoniale între Consiliul Judeţean şi Primărie”, o parte a clădirii fiind proprietate a celei dintâi instituţii. „Proiectul de reabilitare termică a Primăriei a căzut, pentru că nu suntem proprietarii, în totalitate, a acestei clădiri. Se ştie că 50% din imobil este al Consiliului Judeţean, însă avem o strategie, aceea de a finaliza Centrul Cultural Bucovina, după care va avea loc o reglementare patrimonială între cele două părţi”, a sublinia, la acea dată, Ion Lungu, primarul Sucevei. Între timp, Consiliul Judeţean Suceava  aprobat o hotărâre prin care s-a făcut o compensare între spaţiile cu pricina. Reamintim că, la finele anului 2002, Primăria a semnat contractul de vânzare-cumpărare a primelor trei nivele (subsol, etajele I şi II) ale fostului sediu din Areni al Băncii Agricole, al cărei proprietar era, la acel moment, Raiffeisen Bank. Atunci, primar era Marian Ionescu (PSD), pentru nivele amintite, executivul plătind, Raiffeisen Bank, 24 de miliarde lei vechi. Restul nivelelor, respectiv etajele III, IV şi V, au fost preluate de Primăria Suceava, cu titlul gratuit, de la Consiliul Judeţean. Printr-o hotărâre de guvern din 1999, Primăria a fost silită să evacueze aparatului executivului din imobilul de pe strada „Ştefan cel Mare” nr. 58, fostă închisoare comunistă. Clădirea a fost atribuită Ministerului Justiţiei, în prezent în aceasta funcţionând Palatul de Justiţiei.  

Şase unităţi de învăţământ nu oferă încă protecţie împotriva incendiilor   

·        „Noi am prins bani în buget pentru toate, însă acestea au conducere, consiliu de administraţie, care trebuie să facă tot posibilul să se autorizeze”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Autorităţile locale disponibilizează 1,43 de milioane de lei, bani repartizaţi pe unităţi de învăţământ, în vederea angajării de firme de pază.

Unităţile preşcolare şi cele şcolare din municipiul Suceava sunt pe cale de începe în bune condiţii noul an de învăţământ. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că    în reşedinţa de judeţ, din totalul de 29 de centre bugetare şcolare, doar 6 nu au încă autorizaţie pe linie de protecţie împotriva incendiilor. În aceasta din urmă categorie intră Grădiniţa cu Program normal din cartierul Obcini şi Grădiniţa „Ţăndărică” din cartierul Burdujeni, care nu pot fi autorizate din cauză că funcţionează cu două schimburi de preşcolari. Şcoala gimnazială nr. 5 „Jean Bart” Burdujeni şi Şcoala gimnazială nr.9 „Ion Creangă” Obcini beneficiază de alocare bugetară necesară, procedura de autorizare fiind în curs. Colegiul Naţional Economic „Dimitrie Cantemir” şi Colegiul de Naţional de Informatică „Spiru Haret” au primit, la rându-le banii necesari, dosarele fiind înaintate, de asemenea, către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. „Noi am prins bani în buget pentru toate, însă acestea au conducere, consiliu de administraţie, care trebuie să facă tot posibilul să se autorizeze. Sper să fie autorizate, cu excepţia celor două grădiniţe, cărora - din cauză că funcţionează în două schimburi -, în primul rând nu li se dă autorizaţie sanitară”, a declarat şeful executivului local sucevean. Pe de altă parte, de la buget, autorităţile locale disponibilizează 1,53 de milioane de lei, bani repartizaţi pe unităţi de învăţământ pentru sporirea securităţii, unclusiv în vederea angajării de firme de pază. Cu această ultimă destinaţie este prevăzută suma de 1,43 de milioane de lei, grădiniţele primind 11.295 de lei, gimnaziile-476.275 de lei, iar colegiile-947.241 de lei. Nu în cele din urmă, 102.843 de lei au ca scop amenajarea de împrejmuiri noi pentru unele dintre şcoli. Edilul-şef sucevean precizează că alte sume s-au alocat în vederea montării de camere video de supraveghere. „Am încercat, şi din acest punct de vedere, să acoperim solicitările şcolilor, astfel încât să oferim un grad sporit de siguranţă elevilor, pe durata anului şcolar”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Noile lămpi LED din Suceava, montate în coroana arborilor   

·        „Între blocuri există probleme, pentru că acele lampadare sunt de înălţime mai mică”, spune primarul Ion Lungu, precizând că se va ocupa persoanele de rezolvarea problemei.

Locuitorii municipiului Suceava reclamă că noile lămpi de tip LED, montate în cadrul unui proiect de modernizare cu fonduri elveţiene, nu asigură un iluminat suficient. Primarul Ion Lungu, recunoaşte că a primit sesizări despre poziţionarea la o înălţime necorespunzătoare a corpurilor de iluminat de printre blocuri, precum şi la înlocuirea doar a uneia dintre cele două lămpi vechi. Semnalate au fost şi situaţii în care, actualele lampadare, cu braţe de dimensiuni mai reduse de cât cele vechi, sunt pur şi simplu mascate de coronamentul unor arbori. „Între blocuri există probleme, pentru că acele lampadare sunt de înălţime mai mică, trebuind a fi înălţate. De asemenea, dacă mai trebuie, pe un lampadar putem pune două corpuri de iluminat. Acesta posibilitate a fost prevăzută în proiect şi avem rezerve. Este necesar doar ca tehnicienii noştri, împreună cu cei ai firmei şi cu proiectantul, să facă modificări acolo unde este cazul, astfel încât să le fie oamenilor mai bine. Aceasta este, de altfel, şi scopul proiectelor implementate de Primărie. Nu trebuie să mergem după o judecată îngustă, deoarece nu este în ordine. O să mă ţin personal de această problemă, pentru ca oamenii să beneficieze de un iluminat mai bun, mai eficient faţă de aceea ce aveau înainte”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Valoarea estimată a contractului aferent Proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public” a fost de 20,36 de milioane de lei fără TVA, însă cea contractată este de 13,19 de milioane de lei fără TVA. Astfel, economiile de circa 7 milioane de lei, rezultate în urma procedurii de achiziţie publică, vor fi destinate montării de aparate de iluminat tip LED în cartierele nou-construite, la Patinoarul artificial, precum şi cea a amplasării de panouri fotovoltaice şi becuri LED în parcurile „Simion Florea Marian”, „Central”, „Areni” şi  „Burdujeni”. Nu în cele din urmă, de acelaşi tip de iluminat vor avea parte şcolile, grădiniţele, liceele şi clădirile  din proprietatea municipiului. Durata de realizare a proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public” este de 14 luni, obiectivul acestuia constând în modernizarea sistemului iluminatului public din întreg oraşul, exceptând pe cel de pe artera principală, care fost reabilitat în urmă cu câţiva ani, cu finanţarea europeană. În cadrul noului proiect se vor monta 3.843 de corpuri de iluminat şi se va amenaja un sistem de telegestiune.