Peste 15.000 de locuitori ai Sucevei sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale

·        Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate, cu 16,44% populaţie expusă, reşedinţa de judeţ este sub media pe ţară din acest punct de vedere.

·        În cadrul GAL, Suceava ar putea atrage finanţări europene pentru ameliorarea situaţiei celor defavorizaţi, în principal a comunităţii rome.  

În municipiul Suceava se vor pune bazele Grupului de Acţiune Locală (GAL) pentru localităţi urbane, anunţă primarul Ion Lungu, care a precizat că în acest sens va fi aprobată o hotărâre de Consiliu Local. Potrivit şefului administraţiei sucevene, GAL urmăreşte atragerea de finanţări europene fiind o asociere între autorităţile administraţiei publice locale, agenţi economici şi organisme reprezentante ale comunităţilor marginalizate, banii urmând fi orientaţi înspre această din urmă categorie de cetăţeni. În Suceava sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale 15.149 de locuitori, adică 16,44% din totalul populaţiei. Aceasta în baza unui studiu din anul 2014 al Băncii Mondiale, respectiv a Atlasului zonelor urbane marginalizate. În ceea ce priveşte Suceava, Banca Mondială a luat în calcul datele recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011, în rândul localităţilor urbane din ţară municipiul reşedinţă de judeţ fiind sub media pe ţară din acest punct de vedere. Edilul-şef sucevean spune că GAL va promova proiecte referitoare la locuinţele sociale, dar şi de alt gen, vizată fiind, în principal, comunitatea de etnie romă. „GAL pentru zona urbană se adresează comunităţilor defavorizate, iar noi încercăm să promovăm acest gen de proiecte în zona persoanelor de etnie romă. Există această categorie de persoane şi în municipiul Suceava, Atlasul zonelor urbane marginalizate al Băncii Mondiale fiind întocmit şi în baza veniturilor realizate. Sperăm să putem face investiţii în construire şi reabilitări de locuinţe sociale, dar şi alte lucruri prevăzute prin aceste GAL”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În ceea ce priveşte procentajul de 16,44%, la recensământul din 2011, autorităţile municipale sucevene au avut o uriaşă surpriză. Este vorba despre pierderea a circa 15% din numărul de locuitori care figura în datele statistice, scăderea fiind de la 107.208 de persoane la 91.030 de persoane. Primarul contrazice acest rezultat, susţinând că la Serviciul de evidenţă a populaţiei figurează peste 114.000 de persoane cu domiciliul în urbea reşedinţă de judeţ, inclusiv cele cu viza de flotant. Aceasta ar însemna că, procentual, ponderea sucevenilor ameninţaţi de sărăcie şi marginalizare ar fi mai mică. Lungu crede că un motiv al scăderii populaţiei ar consta şi în aceea că nu toţii sucevenii au fost declaraţi, în special cei care sunt plecaţi la muncă peste graniţe.