Distribuirea produselor
alimentare de la UE, bătaie de joc la adresa nevoiaşilor
·
„Este o întreagă
nebunie”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, remarcând că alimentele
sunt furnizate dezorganizat de către firmele care au câştigat licitaţia.
·
Anul trecut nevoiaşii au fost lăsaţi fără ulei, acum s-au
ales cu miere falsificată, iar conservele de carne, un produs mai mult mai util
decât roşiile în sos propriu, riscă să nu mai ajungă la cei în drept
Planul european de ajutorare
pentru persoanele cele mai defavorizate(PEAD) se desfăşoară cu deficienţe,
lipsa de organizare de la cel mai înalt nivel se reflectă şi pe plan judeţean
şi local. Lucru recunoscut şi de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,
Cătălin Nechifor, care este de părere că, la distribuirea ajutoarelor în
produse alimentare din stocurile comunitare de intervenţii, dezordinea se face resimţită
şi la primării, cele care intră în relaţie directă cu beneficiarii. „Este
o întreagă nebunie. Şi anul trecut au fost dificultăţi în ceea ce priveşte
aprovizionarea cu produse, pe plan naţional. Firmele care au câştigat licitaţia
aduceau dezorganizat produsele către Consiliul Judeţean şi, ulterior, către
primării”, arată Nechifor. Preşedintele CJ Suceava spune că
autorităţile judeţene nu pot interveni face prea mult în acest sens, din moment
ce licitaţia pentru livrarea pachetelor cu produse alimentare este ţinută în
Bucureşti. „Nu avem altă variantă, pentru că licitaţia nu facem noi, ci
are loc la nivel central. Înţeleg că, de anul viitor, va fi schimbată puţin
viziunea, această competenţă urmând a fi schimbată de la APIA către Direcţia
Muncii sau alte instituţii descentralizate, mai aproape de teritoriu”,
a declarat Nechifor. Şeful
administraţiei judeţene crede că primarii ar trebui consultaţi în privinţa produselor
alimentare strict utile persoanelor aflate în nevoie, solicitările edililor urmând
a fi înaintate la Guvern. „Cred foarte mult în consultarea de jos în sus,
şi nu invers, primarii, în baza experienţei acumulate, să poată spune care
produse merg sau care nu sunt necesare. Acum transportăm un volum de produse
care nu ştiu dacă au utilitate în totalitate”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean,
Cătălin Nechifor.
Un caz relevant în ceea ce
priveşte proasta derulare a Planului este cel al mierii de albine, care pe lângă
faptul că venit cu întârziere, se pare că produsul respectiv nici măcar nu
corespunde cerinţelor din caietul de
sarcini. Astfel, mierea, ajunsă inclusiv în judeţul Suceava, stă sub spectrul
suspiciunii de a fi falsificată, specialiştii constând că produsul „nu are o calitate omogenă”. De aceea, acesta
urmează a fi returnat la furnizor şi înlocuit cu unul corespunzător
indicatorilor din etapa de licitaţie. De altfel, transporturile cu pricina au şi
fost reîntoarse de la primării înspre depozitul Consiliului Judeţean, de unde
vor fi ridicate pentru ajunge la furnizorul agreat prin licitaţie la nivel naţional. Directorul executiv al
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Eugen Mogoş, confirmă că, dintr-un
lot de miere din cadrul PEAD au fost prelevate probe care, în urma analizelor,
sau dovedit a fi unele neconforme, iar altele conforme. Eugen Mogoş spune că,
în urma constatărilor, APIA a transmis
în teritoriu ca Lotul nr. 46 să fie stopat de la livrare, iar cantităţile din
depozitele primăriilor şi Consiliului Judeţean să fie retrase şi înlocuite. Cazul
nu este singular, anul trecut, din cauza lipsei incompetenţei autorităţilor
româneşti, la licitaţia pentru furnizarea uleiului, câştigătoare a fost
declarată o firmă din Bulgaria care avea serioase probleme economico-financiare. Ulterior, respectiva
societate a intrat în procedura insolvenţei, iar statul român, în loc să caute
un alt furnizor, a preferat să arunce propria neputinţă în spatele necăjiţilor,
lăsându-i fără ulei, un produs absolut necesar consumului zilnic.
·
Oameni cu handicap, bolnavi şi vârstnici sunt nevoiţi să
facă mai multe drumuri şi să stea repetat la cozi sub pereţii primăriilor.
Demn de luat în seamă este că, prin
licitaţie, agreaţi şi declaraţi câştigători sunt agenţii economici care vin cu
ofertele cele mai bune, în sensul preţului cel mai mic al alimentelor. Aşa se
face că produsele care ajung la persoanele cele mai defavorizate nu sunt tocmai
de calitatea cea mai bună, iar mulţi suceveni au sesizat şi reclamat acest
lucru. O bătaie de joc o reprezintă şi
faptul că ajutoarele în cauză nu vin toate o dată, ci se dau cu ţârâita, oameni
cu handicap, bolnavi şi vârstnici fiind nevoiţi să facă mai multe drumuri şi să
stea repetat la cozi sub pereţii primăriilor. De remarcat este că, până acum,
de la centru nu au ajuns în depozite conservele de carne, un produs mai
consistent şi mult mai aşteptat de către beneficiari decât roşiile în sos propriu, de pildă.
În anul acesta, cei îndreptăţiţi
pot primi 16 kg de făină albă de grâu, 9 kg de mălai, 0,5 kg de paste făinoase,
5 litri de ulei, 2 cutii de roşii în suc propriu, 2 cutii de zacuscă, 4 cutii
de conservă de carne de porc, o cutie de miere de albine şi 3 kg de zahăr. În
judeţul Suceava sunt înregistraţi 80.749 de beneficiari, respectiv 39.889 de
pensionari, 14.599 de persoane cu handicap, 4.689 de şomeri indemnizaţi, 2.506
de şomeri neindemnizaţi, 18.359 de beneficiare de venit minim garantat şi 707
de persoane care se încadrează la lit. e, din HG nr.950/2012, printre care
veterani şi văduve de război, persecutaţi din motive politice, luptători în
Revoluţie etc. Judeţul Suceava are
alocate 3.249,7 tone de produse alimentare, după cum urmează: 1,397,8 tone de
făină albă de grâu, 761,6 tone de mălai, 63 de tone de paste făinoase, 471,6 kl
de ulei, 116,7 tone de roşii în suc propriu, 68,2 de tone de zacuscă, 96,7 tone
de conservă de cane de porc, 26,1 tone de miere de albine şi 247,6 tone de
zahăr.