Putregaiul inelar al cartofului, bacterioză importată din Polonia, prezentă în două ferme sucevene 

·        „Suprafeţele afectate nu sunt atât de mari, încât existe vreun impact negativ major”, precizează directorul executiv al Direcţiei Agricole, Vasile Schipor, precizând că serviciul fito-sanitar a intervenit la timp.   

Sămânţa de cartofi pentru campania agricolă din această primăvară este asigurată, anunţă directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Vasile Schipor, care precizează că, această problemă a fost rezolvată, după ce, în toamnă, s-au exprimat temeri în legătură cu un potenţial deficit, apărut pe fondul secetei din anul trecut. Oficialul DJA spune că, de regulă, micii producători agricoli au grijă să îşi asigure necesarul din propria recoltă, fermierii rămaşi descoperiţi aducând sămânţă din judeţele mari cultivatoare. „Nu avem semnale din teritoriu că ar avea cineva de suferit din cauza lipsei de cartofi de sămânţă. Colegii noştri s-au orientat, au mers prin Harghita şi Covasna şi au adus cartofi de acolo. În plus, avem sămânţa noastră, pentru că mai toate gospodăriile populaţiei produc, iar fiecare şi-a oprit sămânţa din timp”, a relevat şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură.

Vasile Schipor a ţinut să arate că, astfel, a fost rezolvată şi  ameninţarea putregaiului inelar al cartofului, o bacterioză deosebit de periculoasă, produsă de Clavibacter michiganensis, maladia fiind monitorizată printr-o Directivă a Comunităţii Europene. În judeţul Suceava boala ar fi ajuns în urma importurilor făcute din Polonia, focare înregistrându-se în zona Milişăuţi. „Cu boala respectivă am avut ceva necazuri în zona Milişăuţi, dar s-a intervenit, iar serviciul fito-sanitar şi-a făcut datoria. Însă, suprafeţele afectate nu sunt atât de mari, încât existe vreun impact negativ major”, a evidenţiat directorul executiv Vasile Schipor, adăugând că de suferit au avut două ferme din zona amintită. Putregaiul inelar al cartofului provoacă pierderi semnificative la culturile semincere, transmiterea bolii făcându-se, atât prin sămânţă, cât şi prin sol, afide, utilaje agricole, animale şi apă. Combaterea maladiei este extrem de dificilă, toţi cartofii proveniţi de pe suprafaţa afectată trebuind a fi distruşi prin tratament termic şi, eventual, folosiţi, ulterior, în hrănirea animalelor.