În medie,

Fiecare disponibilizat de la Termica ar putea primi salarii compensatorii de peste 360 de milioane de lei vechi

·        Primarul Lungu a negat că plata se va face din banii adunaţi de la contribuabili, Primăria având de achitat către Termica, datorii de 1,6 milioane de lei, plus încă 1 milion de lei, subvenţii aferente perioadei rămase din actualul sezon rece

·        Societatea de termoficare în sistem centralizat din Lunca Sucevei  avea de încasat 45,75 de milioane de lei, datoriile fiind de 92,63 de milioane de lei, adică duble în comparaţie cu  creanţele.

Energia termică pentru sistemul centralizat de termoficare ar urma să fie asigurată, din august 2013, potrivit contractului de concesionare nr. 16.331 din 9 mai 2011, de noua centrală în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale şi biomasă, pe care o va finaliza societatea comercială Adrem Invest Bucureşti. Aşa se arată într-o informare a actualului operator, Termica Suceava, în care se accentuează că se impune adoptarea de urgenţă a unor hotărâri privind strategia globală de dezvoltare, restructurare economico-financiară, retehnologizare sau modernizare a societăţii comerciale de pe malul răului Suceava. „Este necesară o analiză  a opţiunilor şi oportunităţilor de funcţionare, în continuare, a capacităţilor de producţie aferente CET pe huilă din gestiunea Termica şi adoptarea de urgenţă a hotărârilor care se impun, la nivelul Consiliului Local”, se precizează în materialul citat.   Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, este de părere că, într-o primă fază, Centrala Electrică de Termoficare(CET) va fi trecută în conservare, urmând ca, pe parcurs, să fie căutat un investitor. „Este un program pe care îl gândesc specialiştii de acolo, membrii în AGA. Nu înseamnă că, dacă facem o societatea de termoficare mică, nu o putem valorifica pe cea mare. Nu doar nord-coreenii de la Daewoo s-au interesat de CET, au mai venit şi alte firme, purtând-se mai multe discuţii şi, în consecinţă, vom face o nouă licitaţie” arată edilul şef.        

Aşa cum rezultă din Programul de restructurare al societăţii, document în fază de discuţii, prezentat în Adunarea Generală a Acţionarilor, renunţarea la producerea a energiei electrice şi energiei termice în cogenerare în Centrala Electrică de Termoficare(CET), precum şi la  activităţile conexe, va duce la desfiinţarea locurilor de muncă în cauză. Astfel, concediaţi colectiv ar urma să fie circa 330 de salariaţi, care ar avea dreptul, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de societate, de ajutoare de concediere în valoare de aproximativ 11.934.000 de lei. Acesta înseamnă că, În medie, fiecare disponibilizat colectiv de la Termica ar putea primi salarii compensatorii de peste 36.000 de lei(360 de milioane de lei vechi).

·        Posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare funcţionării CET pe huilă şi în sezonul rece 2013- 014 este incertă.

Primarul Ion Lungu a negat că banii respectivi vor veni din impozitele şi taxele adunate de la contribuabili, declarând că Primăria are de achitat către Termica, datorii de 1,6 milioane de lei, la care se mai adaugă mai mult de 1 milion de lei, subvenţii aferente perioadei rămase din actualul sezon rece.   „Nu din taxe şi impozite sunt plătite acele salarii compensatorii, pentru că nici nu este legal, ci din datoriile pe care noi le avem către Termica. Avem de achitat restanţe de 160 de miliarde de lei vechi, la care se mai adaugă peste 100 de miliarde de lei vechi pentru subvenţiile din această iarnă”,  a evidenţiat Ion Lungu, precizând că respectivele compensaţii băneşti trebuie achitate potrivit contractului colectiv de muncă.

Conducerea Termica Suceava  apreciază că, dată fiind situaţia actuală, „posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare funcţionării CET pe huilă, în sezonul rece 15 octombrie 2013-15 aprilie 2014, este incertă”. La 31 decembrie 2012, Termica Suceava avea de încasat 45,75 de milioane de lei, datoriile de la aceeaşi dată însumând 92,63 de milioane de lei, fiind duble în comparaţie cu  creanţele. Printre cauzele care au determinat prezenta situaţie sunt invocate modificarea reglementărilor privind acordarea subvenţiilor; scăderea producţiei de energie termică, pe fondul diminuării cererii; reducerea veniturilor realizate de Termica din vânzările de energie electrică; încasarea cu întârziere a contravalorii energiei termice furnizate populaţie, cât şi a penalităţilor aferente; creşterea preţului combustibilului; contractarea sistematică de credite bancare pentru activitatea de producţie, cât şi starea tehnică precară a instalaţiilor  CET pe huilă.   

Întrucât luarea unei hotărâri a fost amânată,

Sucevenii încă nu află cât de mari taxe şi impozite locale vor plăti în 2013  

·        Amânarea a fost solicitată pentru a se analiza mai în amănunt proiectul de hotărâre şi a se vota în cunoştinţă de cauză.

·        Legislativul municipal „nu face decât să valideze o hotărâre a Guvernului, pe care nimeni nu o poate încălca”, a spus preşedintele PNL, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu.

Ieri, s-a consumat o cincia întrunire a Consiliului Local Suceava, în care a fost atacată problema majorării sau nemajorării taxelor şi impozitelor locale pentru anul fiscal 2013.       

Încă din start, preşedintele de şedinţă, Eugen Girigan(PSD), a propus ca dezbaterile pe marginea actualizării taxelor şi impozitelor locale să fie amânate şi să aibă loc marţi, 5 februarie, într-o întrunire extraordinară a deliberativului municipal. „Aceasta pentru a analiza mai în amănunt proiectul de hotărâre prezentat din iniţiativa primarului Ion Lungu şi pentru a se vota în cunoştinţă de cauză”, a pus în vedere Girigan. Consilierii locali din opoziţie, respectiv cei ai PDL, prin vocea fostului viceprimar Lucian Harşovschi au susţinut că este mai bine ca decizia actualizării dărilor cu 16% să nu fie amânată, astfel încât sucevenii să ştie o dată pentru totdeauna cât au de a plătit. „Deja mulţi dintre suceveni au achitat taxele şi impozitele locale, iar Primăria are nevoie de bani la buget. În aceste condiţii,  dacă nu au intervenit date suplimentare, cred că este mai bine să tranşăm acum problema”, a precizat Harşovschi. Primarul Ion Lungu a reliefat că Ordonanţa nr. 8 de modificare a Codului fiscal, prin care autorităţile locale sunt obligate să actualizeze taxele şi impozitele locale, intră în vigoare de pe 1 vigoare, lăsând consilierilor locali să aprecieze dacă „o zi în plus sau în minus mai contează”.

·        „În condiţiile în care nu se procedează la majorare, mărim arieratele şi blocăm firmele”, a iterat alesul PNL, Vasile  Mocanu.

Viceprimarul Ovidiu Doroftei(PNL) a reproşat fostei administraţii PDL, cât şi consilierii democrat-liberali aflaţi la încă un mandat, că în legislatura trecută nu şi-au manifestat dorinţa de a actualiza taxele şi impozitele locale cu indicele de inflaţie. „Aceasta deşi ştiaţi că se va ajunge la acest moment şi va fi mult mai greu pentru suceveni să suporte, în actualele condiţii, o majorare a taxelor şi impozite”, a evidenţiat Doroftei. Viceprimarul a găsit că nu este scuzabil ca administraţia locală să aibă arierate de 2 milioane de lei, opinând că, an de an, la fundamentare bugetului, cheltuielile nu au fost coroborate, foarte judicios, cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor. Alesul local PNL, Vasile Mocanu, a nuanţat, remarcând că obligate sunt să reactualizeze impozitele şi taxele locale doar acele primării care au înregistrat arierate la finele lui 2012. „Dacă execuţia bugetară ne aducea în situaţia ca, la sfârşitul lui 2012, Primăria municipiului Suceava să nu aibă arierate, nu eram acum în această postură, deoarece aveam o bună gospodărire a banului. În condiţiile în care nu se procedează la majorare, mărim arieratele, blocăm firmele şi intrăm cercul vicios pe care noua ordonanţă vrea să-l deblocheze”, a iterat Mocanu. Preşedintele PNL Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, prezent la şedinţa Consiliului Local, a constat că legislativul municipal „nu face, de fapt, decât să valideze o hotărâre a Guvernului României pe care nimeni nu o poate încălca”. Parlamentarul USL a sugerat plenului, în numele PNL, că este nevoie de o amânare, astfel încât să aibă loc o negociere şi cu toţii să ia aceeaşi hotărâre. „Aceasta pentru a nu lăsa loc interpretărilor populiste şi şansa populismului vreunuia dintre partide. Dacă vom lua această hotărâre în unanimitate, cred că lucrurile vor fi extraordinar de bune”, a explicat Ştefan Alexandru Băişanu, solicitând „raţionalitate maximă în ceea ce se va face”. Cea de a şasea şedinţă a deliberativului pe tema impozitelor şi taxelor locale va fi una extraordinară şi va avea loc marţi, 5 februarie, la ora 14.00.   

Taxa pe gunoi, micşorată cu 25 la sută

·        Diminuarea de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană ar avea darul să compenseze creşterea cu 16% a impozitelor şi taxelor pe clădiri, terenuri şi autovehicule.

·         „Am făcut nişte studii de caz şi, pe anumite speţe, prin diminuarea taxei de salubritate de la 4 lei la 3 lei, în majoritatea cazurilor populaţia câştigă, nu pierde”, a declarat primarul Lungu.

Consilierii locali suceveni au hotărât ieri, în şedinţă ordinară, diminuarea taxei de ecologizare de la 4 lei pe lună şi persoană, la  3 de persoană pe lună, respectiv cu 25%. Proiectul de hotărâre s-a aflat pentru a doua oară pe ordinea de zi, măsura având - potrivit primarului Ion Lungu - darul de a compensa  creşterea cu 16% a nivelului impozitelor şi taxelor locale. Lungu a precizat că, pe medie, în funcţie de numărul de persoane dintr-o locuinţă, creşterea impozitelor, acompaniată de  reducerea taxei de salubritate, ar putea aduce chiar mic câştig. „Cu toţii ne-am exprimat, inclusiv consilierii din opoziţie, intenţia de a nu majora taxele şi impozitele locale pentru anul 2013. Am spus-o - şi nu ca o chestiune populistă -, puterea de plată a populaţie este aşa cum o ştim, motiv pentru care mai avem de încasat restanţe din taxele şi impozitele locale de până acum. Având în vedere că a apărut Ordonanţa Guvernului nr. 8 de modificare a Codului fiscal, prin care primăriile care au arierate sunt obligate să reactualizeze impozitele şi taxele locale cu inflaţia de 16%, vom preceda şi noi în acest mod. Am făcut nişte studii de caz şi, pe anumite speţe, prin diminuarea taxei de salubritate de la 4 lei la 3 lei, în majoritatea cazurilor populaţia câştigă, nu pierde”, a declarat primarul Lungu.  Edilul şef a ţinut să arate că, prin scăderea taxei de salubritate de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană, încasările din această sursă ar scădea cu 1 milioane de lei pe an, adică tot atât cât s-ar aduna la buget prin actualizarea taxelor şi impozitelor locale cu 16%. „Deci, face un fel de compensare: ceea ce se ia prin majorarea taxelor şi impozitelor locale, la clădiri, terenuri şi maşini, se va plăti mai puţin la salubritate. Astfel, populaţia nu va scoate niciun leu mai mult din buzunar”, a explicat primarul Ion Lungu. 

Schimburi de experienţă pentru pieţe sucevene sustenabile şi de nivel european  

·        Pentru aceasta, Suceava a obţinut o finanţare de circa 60.000 de euro, municipalitatea având în plan, pentru început,  reabilitarea Pieţei agro-alimentare centrale.   

Comisia Europeană a aprobat Proiectul „Pieţe urbane sustenabile”, anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef precizează că, în calitate de beneficiari, reprezentanţii administraţiei din reşedinţa de judeţ vor putea lua parte la schimburi de experienţă care ar avea ca rezultat, printre altele, aducerea pieţelor agro-alimentare sucevene la standardele europene. Lungu precizează că în proiectul bugetului local pe anul 2012 sunt prevăzute sume de bani pentru modernizarea Pieţei agro-alimentare centrale, până în 2016 urmând a fi reabilitate şi cele  din Burdujeni şi cartierul „George Enescu”. „Vom merge la schimburi de experienţă, pentru că vrem să avem şi noi pieţele noastre modernizate, la nivel european. Anul acesta avem prinse sume, în mod special, doar pentru Piaţa centrală, pe care intenţionăm să o modernizăm. Sigur, mai sunt încă nişte restanţe de plată la Bazar, dar vizate sunt şi pieţele din Burdujeni  şi cartierul . Vom întocmi studii de modernizare şi îmi doresc ca, în acest mandat, să terminăm de modernizat cele 3 pieţe importante”, a spus primul gospodar al oraşului. Durata proiectului este de 27 de luni, începând cu luna februarie 2013, bugetul de care beneficiază Suceava fiind 61.140 de euro, din care 98%  reprezintă fondurile nerambursabile. Parteneri în cadrul proiectului sunt Dublin (Irlanda), Barcelona(Spania), Londra(Marea Britanie), Torino(Italia), Suceava(România), Pecsz(Ungaria), Touolouse(Franţa) şi regiunea Atica(Grecia).  

Municipalitatea suceveană reclamă lipsa prevederilor legale pentru sprijinirea  învăţământului privat 

·        „Este clar că Legea educaţiei, aşa cum a fost prevăzută ea iniţial, nu este funcţională şi nu se aplică nici în acest an”, afirmă edilul şef Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava ar putea finanţa şi unităţile din învăţământul preuniversitar privat, însă nu există bază legală pentru aceasta. Declaraţia aparţine primarului Ion Lungu, care face această subliniere cu prilejul aprobării, în deliberativul local, a reţelei unităţilor din învăţământul de stat şi particular din municipiul Suceava. „Cred că ar trebui stabilite nişte criterii de performanţă, în funcţie de care să se poată aloca nişte bani şi pentru unităţile de învăţământ particulare. De exemplu, din ceea ce cunosc personal, Liceul Filadelfia  face performanţă, şi asta rezultă foarte clar din calitatea profesorilor şi numărul de olimpici de acolo. Însă, Primăria nu are baza legală pentru a da curs acestor solicitări”, precizează ocupantul fotoliului din Areni. În învăţământul preşcolar sucevean funcţionează 14 unităţi, dintre care 7 private, iar din cele 11 şcoli gimnaziale una este organizată în sectorul particular. Colegiile naţionale şi liceele sunt în număr de 15, dintre care 12 de stat şi 3 private. În municipiul Suceava funcţionează, totodată, o şcoală postliceală de stat şi două cu finanţare privată. Pe biroul edilului şef al Sucevei, prin intermediul Inspectoratului Judeţean Şcolar a ajuns o adresă, unităţile acreditate şi autorizate din învăţământul particular solicitând sprijin financiar de la bugetul local.   „Este clar că Legea educaţiei, aşa cum a fost prevăzută ea iniţial, nu este funcţională şi nu se aplică nici în acest an. În aceste condiţii, noi, de la Primărie, nu putem să acordăm finanţare pentru învăţământul privat”, a conchis primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  

O mie de suceveni trebuie să plătească diferenţa până la nivelul noilor impozite şi taxe majorate  

·        Pentru un apartament cu  2 camere, creşterea este de la 104 lei, la 122 de lei, la unul cu 3 camere, de la 150 de lei la 175 de lei, iar în cazul unui apartament cu 4 camere, saltul este de la 174 de lei la 202 lei.

Cei circa 1000 de suceveni care şi-au făcut datoria de contribuabili, achitându-şi anticipat, pentru întregul an, impozitele şi taxele locale, vor trebui să mai treacă încă o dată, pe la ghişeele Primăriei. Aceasta pentru a plăti diferenţa până la noul nivel al respectivelor obligaţii, care sunt aprobate, astăzi, în şedinţa Consiliului Local, şi doar dacă vor să beneficieze de reducerea de 10% stabilită prin lege.  „Ca să poată beneficia de bonificaţia de 10%, persoanele care deja au achitat impozitele şi taxele nemajorate, sunt obligate să plătească diferenţa respectivă, până la data de 30 septembrie, aşa cum spune Codul fiscal modificat”, a explicat primarul Ion Lungu.               Deliberativul municipal sucevean are pentru a cincia oară pe ordinea de zi a şedinţei un proiect de hotărâre privind taxele şi impozitele locale pe 2013, iar după ce pe 12 ianuarie a votat  păstrarea cuantumului din 2012, acum vor decide creşterea obligatorie cu 16% a acestuia, aşa cum imperativ prevede un recent act normativ al Guvernului Ponta. Astfel, în urma majorării respective, pentru un apartament cu  2 camere, creşterea este de la 104 lei la 122 de lei; la unul cu 3 camere, de la 150 de lei la 175 de lei, în cazul unui apartament cu 4 camere, saltul fiind de la 174 de lei la 202 lei. Edilul şef este de părere că majorarea nu este una împovărătoare, chiar şi an noile condiţii Suceava continuând să aibă cele mai mici impozite şi taxe locale din ţară.  „Nu cred este un capăt de ţară, mai mult fiind discuţiile, decât sumele în sine. La Suceava, taxele şi impozitele locale sunt mai mici decât în cazul celorlalte administraţii locale de la nivel local, la un moment dat municipiul fiind pe locul al cincilea în ţară din acest punct de vedere. Cu toată această majorare, la un apartament cu 4 camere se plătesc doar circa 2 milioane de lei vechi pe an. Dacă stăm şi judecăm, nu cred că este aşa de mult, mai ales că cei care achită până la data de 31 martie, beneficiază de acea bonificaţie de 10%”, relevă şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu. După majorarea cu 16% a impozitelor şi taxelor locale, la bugetul local sucevean ar urma să intre, în plus, 1 milion de lei.   

Primăria majorează chiriile pentru apartamentele ANL

·        Chiriaşii care au depăşit vârsta de 35 de ani vor plăti chirii  nesubvenţionate, care, pentru un apartament cu 3 camere, ajung la 380 de lei pe lună.  

·        „Chiriaşii au posibilitatea să opteze: dacă nu le convine acest nivel, pot să meargă într-o altă locaţie”, a declarat primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava procedează la majorarea chiriilor pentru apartamentele construite cu fonduri guvernamentale acordate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. În cauză sunt ocupanţii ANL care au depăşit vârsta de 35 de ani, un proiect de hotărâre privind actualizarea nivelului chiriilor fiind pe pus pe masa consilierilor locali, în şedinţa ordinară de astăzi. Primarul Ion Lungu a anunţat că noul cuantum este stabilite conform unei metodologii care ia în calcul amortizarea investiţiei, achitarea impozitelor pe clădiri şi taxei pe teren, cheltuielile pentru întreţinere etc. De asemenea, 2013 s-a venit cu un element suplimentar, respectiv cel referitor la realizarea, de către autorităţile locale, a unui profit aferent respectivelor cheltuieli. „Conform noilor prevederi, autorităţile locale pot pune un profit. Sigur, oamenii o duc aşa cum o duc, puterea de plată este redusă, de aceea am decis să prindem un profit minim de 1%”, reliefează şeful administraţie locale sucevene. În consecinţă, în funcţie de numărul de camere, noua chirie variază de la 180 de lei pe lună, în cazul unui apartament cu 2 camere, până la un maxim de 380 de lei, pentru un apartament cu 3 camere. „Este vorba despre chirii actualizate şi nesubvenţionate, iar acolo unde este cazul, sigur, chiriaşii au posibilitatea să opteze: dacă nu le convine acest nivel, pot să meargă într-o altă locaţie. Însă, consider că sunt chirii normale, la apartament cu 3 camere apropiindu-se 100 de euro, ceea ce este acceptabil”, a evidenţiat, primarul Ion Lungu. La această dată, ocupaţii în vârstă de până la 35 de ani ai  locuinţelor ANL, achită chirii subvenţionate începând de la 100 de lei. Actele normative în vigoare prevăd că prelungirea relaţiei contractuale cu chiriaşii ANL se face anual, inclusiv prin recalcularea chiriei, în conformitate cu Legea locuinţei nr.114/2006, republicată. Pentru titularii care nu au depăşit încă vârstă de 35 de ani, condiţiile iniţiale referitoare la cuntumul chiriei nu se schimbă. Chiria practicată pentru locuinţele ANL acoperă cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată, precum şi de un profit supus negocierii între părţi. 

Judeţele Suceava şi Bacău îşi dispută supremaţia la numărul de infracţiuni şi contravenţii silvice.

·        În schimb, la volumul materialului lemnos doborât ilegal, Suceava conduce detaşat, în timp ce la prejudiciul cauzat este urmată de Neamţ.

·        Volumul total al tăierilor abuzive depistate anul trecut este de peste 41.000 de metri cubi, pagubele însumând nu mai puţin de 7,21 de milioane de lei.

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare(ITRSV) Suceava au avut, pe durata anului trecut 8.764 de controale de fond, cele mai multe, 2.530 având loc în judeţul Bacău, după care, în ordine vin, din acest punct de vedere, judeţele Suceava, cu 2.194 de controale, Neamţ(1.981), Iaşi(1.493) şi Botoşani(566). La acestea se adaugă 7.176 de controale de exploatare, de data aceasta, majoritatea 2.472, fiind desfăşurate pe raza judeţului Suceava, la urmă fiind tot Botoşani, cu doar 15 verificări. Conform unei informări a instituţiei sucevene, în urma descinderilor, inspectorii silvici au constatat 552 de infracţiuni de tăieri de ilegale de arbori, judeţul Bacău conducând în top, cu 164 de fapte penale de acest gen, pe locul al doilea plasându-se judeţul Suceava, cu 158 de infracţiuni. Tot ca urmare a doborârii ilegale de arbori la pământ, lucrătorii ITRSV au întocmit 2.574 de procese verbale de contravenţie, majoritatea, adică, 1.131 de asemenea, în judeţul Bacău. Suceava vine la mare distanţă, cu 534 de contravenţii, după care, pe locurile următore, se situează Iaşi, cu 401 contravenţii, Neamţ(356) şi Botoşani(152). Volumul total al tăierilor abuzive depistate de inspectorii silvici în anul 2012 este de 41.041 de metri cubi, valoarea prejudiciului cauzat prin această practică însumând nu mai puţin de 7,21 de milioane de lei. La acest capitol, Suceava surclasează Bacăul, cu 16.574 de metri cubi tăiaţi ilegal, faţă de numai 10.971 de metri cubi. Însă, dacă de referim la pagube,  judeţul Suceava cu 2,67 de milioane de lei, este urmat de Neamţ, cu 2,24 de milioane de lei, dar cu un volum de tăieri de doar 8.549 de metri cubi, adică aproximativ la jumătate celui din pădurile sucevene.

Pe poziţia a treia se înscrie fondul forestier băcăuan, cu un prejudiciu de 1,55 de milioane de lei. Inspectorii silvici din subordinea ITRSV Suceava au mai întreprins, per total, 18.154 de controale privind circulaţia materialului lemnos şi 910 de controale la instalaţiile de debitare a acestuia. Verificările s-au lăsat cu confiscarea valorică 8.889 de metri cubi de lemn care au făcut obiectul operaţiunilor ilegale.  ITRSV Suceava şi-a desfăşurat activitatea pe raza judeţelor Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Neamţ. Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară. Aceasta se ridică la 435.353 de hectare, reprezentând 6,8% din fondul împădurit naţional şi 50,9% din întinderea judeţului. Statul administrează 286,872 de hectare(65,9%), unităţile administrativ-teritoriale-63.313 de hectare(14,5%), iar persoanele fizice şi persoanele juridice 85.168 de hectare(19,6%). 

Judeţul Suceava s-ar putea înfrăţi cu regiunea irakiană Najaf

• „Au fost şi există companii sucevene interesate de lucrări cu finanţare asigurată în Irak, în efortul de reconstrucţie post-conflict”, precizează preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.

Judeţul Suceava ar putea a avea un parteneriat de colaborare cu Regiunea Najaf din Irak, a anunţat ieri, şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor.   „Avem o solicitare venită din Najaf, Irak, o regiune care are circa 978.000 de locuitori şi suprafaţă de 27.844 de kilometri pătraţi, un teritoriu învecinat cu Arabia Saudită şi Kuweitul, aflată în apropierea Golfului Piersic. Solicitarea a venit pe linia Ambasadei României din Irak, în acest moment fiind mai multe astfel de tipuri de parteneriat în derulare. Am informat plenul deliberativului şi vom urma procedura legală, care înseamnă consultarea cu Ministerul Afacerilor Externe, încât să vedem dacă se poate iniţia acest parteneriat”, a explicat şeful executivului judeţean,     adăugând că regiunea din sudul Irakului are ca principale atu-uri agricultura, comerţul, construcţiile, infrastructura. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava este de părere că partenertiatul ar fi unul favorabil judeţului Suceava, întrucât firmele sucevene de profil ar putea participa la efortul de reconstruire a a Irakului post-conflict.  „Acordul ar putea fi benefic pentru Suceava, în virtutea faptului că Irakul primeşte o componentă financiară importantă pentru partea de reconstrucţie. Au fost şi există companii sucevene interesate de lucrări cu finanţare asigurată, disponibilă în Irak, în acest efort de reconstrucţie post-conflict. Dacă există o posibilitate, vom încerca să fructificăm această colaborare”, relevă Nechifor, adăugând că este vorba  cea de a douăsprezecea relaţie de parteneriat pe care Consiliul Judeţean o va perfecta cu administraţii publice din străinătate. Potrivit lui Cătălin Nechifor, recent Consiliul Judeţean a transmis răspuns favorabil pentru un acord de colaborare cu Provincia Luxembourg din Belgia, parafarea documentului urmând a  se petrece în această primăvară.  Consiliul Judeţean Suceava are încheiate deja acorduri de cooperare cu unităţi administrativ-teritoriale din Germania, Franţa, Ucraina, Italia, Polonia şi China, parteneriate care, începând cu anul 1997, atunci când a fost semnat primul dintre ele, cel cu regiunea Schwaben, au facilitat colaborări în diferite domenii de activitate.

La Prefectura Suceava,

Majoritatea petiţiilor reclamă necazuri cu retrocedările de terenuri şi imobile

·        Corpul de control al prefectului a fost implicat în verificarea a 180 de sesizări venite pe adresa instituţiei.

În anul 2012, la Prefectura judeţului Suceava au fost în înregistrate 1.189 de petiţii, mai puţine cu 256 faţă de anul anterior, când la instituţia suceveană au fost luate în evidenţă 1.445 de reclamaţii. Din totalul acestora, cele mai multe, adică 628, au vizat retrocedarea de terenuri şi imobile, 5 s-au  referit la majorări şi recalculări de pensii, 5 au fost reclamaţii la adresa unor funcţionari publici, 19 au reprezentat cereri de primire în audienţă, 493 fiind alte diverse solicitări. Pe parcursul anului trecut, Corpul de control al prefectului a fost implicat în verificarea a 180 de sesizări venite pe adresa instituţiei, 30 dintre acestea fiind remise autorităţilor centrale, de competenţa cărora este rezolvarea necazurilor respective. Pe de altă parte, în 2012, prefectul judeţului a primit în audienţă 498 de suceveni, în timp ce subprefectul a ascultat păsurile a 126 de cetăţeni.  Totodată, în perioada la care facem referire, Biroul de relaţii cu publicul a consiliat peste 300 de suceveni care au venit la Prefectură cu diverse probleme. 

Echipe mixte controlează poluatorii cursurilor de apă din judeţ

·        Comisarii de Mediu şi specialiştii SGA vor descinde la operatorii economici care evacuează ape insuficient epurate în pâraie. 

·        „Stăm foarte prost din acest punct de vedere, pentru că practic, epurăm doar 22% din volumul total de 22 de milioane de metri cubi de ape uzate” a declarat prefectul Florin Sinescu.

Comisariatul Judeţean Suceava  al Gărzii de Mediu declanşează, începând de astăzi, o campanie de controale la staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate din judeţul Suceava. Comisarul şef, Adriana Iordache, a declarat că acţiunea va dura până pe 11 februarie, iar din echipele de control vor face parte şi reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor(SGA). „Comisariatul General al Gărzii de Mediu a iniţiat o un control la staţiile de epurare, începând cu 24 ianuarie. La Suceava, acesta demarează de marţi, durează până pe 11 februarie, invitaţi fiind şi reprezentanţii SGA”, a precizat Adriana Iordache. Cooptarea specialiştilor SGA survine intervenţiei prefectului de Suceava, Florin Sinescu, care, pe fondul evacuării de cantităţi imense de ape uzate insuficient epurate în râurile şi păraiele din judeţ, a solicitat luarea de măsuri la cei 95 de operatori economici poluatori din evidenţa SGA. „Avem o problemă şi stăm foarte prost din acest punct de vedere, pentru că practic, epurăm doar 22% din volumul total de 22 de milioane de metri cubi de ape uzate. Vreau un raport complet de la Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, astfel încât să vedem ce planuri de conformare au toţi agenţii poluatori şi ce putem face să reducem acest volum mare de apă uzată”, a evidenţiat reprezentantul Guvernului în teritoriu, Florin Sinescu, adăugând că autorităţile responsabile nu trebuie se mulţumească doar cu aplicarea unei amenzi, iar problema să rămână nerezolvată. Pe de altă parte, directorul executiv la Sistemului de Gospodărire a Apelor, Corneliu Vornicu, a recunoscut că, într-adevăr,  lucrurile nu sunt în ordine. „Foarte mulţi agenţi economici au planuri de conformare, etape de îndeplinit, care sunt în curs. Însă,  trebuie spus, gradul de poluare este foarte mare”, a explicat Corneliu Vornicu.                       

În judeţul Suceava,

Peste 1.850 de copii şi tineri „instituţionalizaţi”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava  are în evidenţă 1.858 de copii şi tineri care beneficiază de măsurile de protecţie stabilite prin lege, informează directorul executiv, Margareta Isăilă. Şeful DGASPC Suceava precizează că 572 dintre aceştia sunt asistaţi în instituţii de tip rezidenţial din structura instituţiei; 131 sunt îngrijiţi în instituţii private de tip rezidenţial; 626 sunt daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti; 356 sunt în plasament în familia lărgită, 121 au fost „plasaţi” în familii fără grad de rudenie, iar 52 de copii şi tineri sunt sub tutelă. Margareta Isăilă reliefează că, în vederea promovării şi protecţiei şi drepturilor copilului, DGASPC militează pentru preluarea, de către comunitatea locală, a responsabilităţilor privind prevenirea separării copilului de către familia sa, obiectiv realizabil prin îmbunătăţirea serviciilor primare oferite la nivel local.  În acest sens, anul trecut, a fost semnată o convenţie cu Consiliul Judeţean Suceava şi un consiliu local din judeţ, stabilite fiind obligaţiile care revin primăriei pentru creşterea calităţii serviciilor şi prestaţiilor sociale, astfel încât fenomenul separării să fie ţinut sub control. De asemenea, s-au parafat convenţii de parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România, implementate fiind proiectele „Copiii invizibili” şi ”Reţele comunitare pentru prevenirea abandonului şcolar”. Scopul acestuia din urmă a constat în înfiinţarea a 3 reţele comunitare de monitorizarea a copiilor aflaţi în risc de abandon,  DGASPC participând şi la proiectul „Creşterea gradului de implementare a legislaţiei în serviciile sociale pe plan local, în contextul progresului şi descentralizării”.          

Anul trecut, la O.G. nr. 7,

Proiecte în valoare de 91 de milioane de lei, finanţate cu doar 2 milioane de lei

În anul 2012, în judeţul Suceava au fost monitorizate 126 proiecte cu finanţare europeană. Este vorba despre cele implementate la nivelul unităţilor administrative teritoriale sucevene, valoare totală a proiectelor fiind de aproximativ 840 de milioane de euro. Aşa rezultă dintr-o situaţie a Prefecturii Suceava, potrivit căreia, 65 dintre acesta sunt finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR), valoare totală a finanţării care urmează a fi atrasă ridicându-se la 380 milioane de euro. De menţionat este faptul că, doar pe parcursul anului trecut, semnate au fost 25 de contracte de finanţare pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii rutiere, valoarea fondurilor europene însumând 40,3 milioane de euro. Lucrătorii Prefecturii au monitorizat aplicarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, instituit prin OG nr.7/2006, în scopul îmbunătăţirii situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele rurale. Astfel, în conformitate cu informarea Prefecturii, în 2012 în curs de executare erau 71 de obiective. De remarcat este faptul că, din valoarea totală de 91 de milioane de lei a proiectelor în cauză, anul trecut, pentru realizarea acestora s-au alocat sume de doar 2 milioane de lei. În ceea ce priveşte proiectele finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii(PNDI), în anul anterior au fost în implementare proiecte de reabilitare a 4 străzi din Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Broşteni, finanţarea prevăzută fiind de 9,14 de milioane de lei. Ministerul Mediului şi Pădurilor, n cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului, prin realizare de spaţii verzi, a finanţat 9 parcuri, cu o valoare totală de 4,9 milioane de lei, acestea fiind amenajate în Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Liteni, Boroaia, Baia, Vama, Berchişeşti şi Dorna Candrenilor.

Prefectura a atacat în instanţă 15 hotărâri ale consiliilor locale           

·        Alte 115 de hotărâri de consiliul local şi 47 de dispoziţii ale primarilor au fost revocate de către autorităţile respective.

În cursul anului 2012, Instituţia prefectului judeţului Suceava a  exercitat controlul legalităţii asupra a 52.484 de acte administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale sucevene, se reliefează într-un raport sinteză al instituţiei. Potrivit acestuia, 7.380 sunt hotărâri ale consiliilor locale şi Consiliului Judeţean, iar 45.104 dispoziţii ale primarilor şi preşedintelui Consiliul Judeţean. Din totalul actelor administrative verificate, 130 de hotărâri adoptate de consiliile locale şi 47 de dispoziţii emise de primari au fost restituite în vederea reanalizării sau revocării, după caz. Atacate fiind de lucrătorii compartimentului specializat la Prefecturii,  în instanţă au ajuns 15 hotărâri de consilii locale considerate nelegale, restul 162 de acte administrative, adică 115 de hotărâri de consiliul local şi 47 de dispoziţii ale primarilor fiind revocate de către emitent. „Una dintre cele mai importante responsabilităţi ale prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, o constituie asigurarea, la nivelul judeţului, a aplicării şi respectării Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, cât şi verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale”, se precizează în materialul citat.  

În acest sens, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a întreprins controale, a formulat şi susţinut acţiuni în instanţa de contencios administrativ şi a reprezentat, în faţa organelor judecătoreşti, Comisia judeţeană Suceava de fond funciar. În anul 2012, prefect judeţului a emise de 471 de ordine, dintre care 78 cu caracter normativ şi 393 cu caracter individual.

Peste 8,5 tone făină de grâu, retrase şi orientate înspre furajarea animalelor

·        Prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, sanitar-veterinarii au dispus distrugerea mai multor produse neconforme.

Anul trecut, Inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au desfăşurat 11 acţiuni privind Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje(SRAAF), se arată în raportul de activitate al instituţiei pe 2012. Potrivit informării semnate de către directorul executiv, Octavian Ilisoi, în urma verificărilor au fost distruse mai multe produse neconforme. Astfel, scoase din circuitul comercial şi anihilate au fost 534 kg de pomelo, 401 kg de ceai negru şi 7 kg macrou. La fel, cantitatea de 85.200 kg făina de grâu a fost retrasă de la procesarea pentru consum uman, dirijată fiind înspre furajarea animalelor. Pe de altă parte, sub aspectul încadrării într-o categorie de risc, lucrătorii sanitar-veterinari au evaluat 98 de unităţi de producere, depozitare şi comercializare a produselor alimentare de origine non-animală. Octavian Ilisoi, subliniază că, în cursul anului 2012, s-au recoltat 122 probe de contaminanţi, 19 probe de verificare a condiţiilor de igienă, 27 de probe pentru aditivi alimentari, 26 pentru reziduuri de pesticide, 17 probe pentru contaminare radioactivă, 5 pentru melamină, 67 de probe microbiologice ale ambalajelor şi 13 probe privind calitatea produselor alimentare. În acelaşi timp,  s-au întreprins verificări referitoare la starea de igienă a unităţilor, calitatea, trasabilitatea, manipularea şi depozitarea materiilor prime şi a ingredientelor, produselor finite  şi ambalajelor. Controlate au fost efectuate, printre altele, în unităţile de panificaţie; patiserie; fabricare a băuturilor răcoritoare nealcoolice şi apelor minerale; unităţile de morărit; prelucrarea legumelor şi fructelor; fabricarea sucurilor naturale; fabricarea condimentelor;  în supermarket-uri şi pieţe agro-alimentare, precum şi în depozite alimentare. Totodată, 98 de controale au vizat organismele modificate genetic din unităţi de fabricare a preparatelor din carne sau furajelor, cât şi din unităţi de comercializare a produselor din soia şi porumb. „Ca urmare a neconformităţilor constatate s-au aplicat 15 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 11.400 RON, dar şi 87 avertismente”, a declarat directorul executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Octavian Ilisoi.

Aproape 15 milioane de metri cubi de ape otrăvite ajung în râurile şi pâraiele din judeţul Suceava         

·        „În reţeaua hidrografică a judeţului Suceava a fost evacuat un volum total de 20,2 milioane de metri cubi de ape uzate, epurându-se corespunzător doar 22% din acest volum”, a declarat Corneliu Vornicu, şeful SGA Suceava.

·        În 2012, pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele evacuate, SGA Suceava a luat măsura penalizării a 53 de agenţi economici.

În cursul anului 2012, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a monitorizat, lunar, 95 agenţi economici potenţial poluatori, care evacuează ape uzate în resursele de suprafaţă, 41 dintre aceştia având ca activitate exploatarea agregatelor minerale. Directorul executiv, Corneliu Vornicu, a declarat că, în urma analizelor fizico-chimice efectuate în laboratorul SGA, faţă de limitele maxime admise, s-au constat frecvente depăşiri la încărcătura de substanţe organice, reziduuri fixe, amoniu şi suspensii, ieşirea din limite fiind urmare a exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor, cât şi a uzurii morale a acestora. Potrivit şefului SGA, epurată corespunzător a fost puţin peste o cincime din cei peste 22 de milioane de metri cubi de ape uzate evacuate în emisari.  „Apele uzate provenite din aceste surse sunt ape menajere şi ape industriale din ramurile extractivă, alimentară, prelucrare a lemnului, precum şi din alte activităţi, astfel că, în cursul anului 2012, în reţeaua hidrografică a judeţului Suceava a fost evacuat un volum total de 20,2 milioane de metri cubi de ape uzate, epurându-se corespunzător doar 22% din acest volum”, a declarat Corneliu Vornicu. Responsabilul SGA a atras atenţia că apa dulce din judeţul Suceava  trece, anual, printr-un proces de pierdere a parametrilor naturali, cauza constând în intensele procese de poluare cu apele uzate evacuate de către aglomerările umane şi platformele industriale. „Pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, dar şi a celor subterane, se impune retehnologizarea şi dotarea staţiilor de epurare cu treaptă terţiară, care să permită eliminarea compuşilor cu azot şi fosfor”, a accentuat directorul executiv al SGA, adăugând că actualele staţiile de epurare au doar trepte de epurare mecano-biologică. Corneliu Vornicu a reliefat că operatorilor de apă sau agenţilor economici care evacuează ape uzate ale căror încărcare depăşesc limitele maxime admise, li se aplică principiul „poluatorul plăteşte”. Astfel, în 2012, pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele evacuate, SGA Suceava a luat măsura penalizării a 53 de agenţi economici dintre cei controlaţi. Apele uzate încărcate cu diverşi poluanţi trebuie să aibă concentraţii care se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin HG nr. 52/2005, astfel încât, după deversarea în receptorii naturali, acestea să nu devină un potenţial pericol pentru sănătatea oamenilor. 

Comisarii financiari suceveni, 165 de sesizări penale, pentru prejudiciu de peste 35 de milioane de lei  

·        Peste 700 de cazuri de suspendare au fost dispuse după ce s-a depistat că operatorii economici nu aveau aparate electronice fiscale de marcat.

În cursul anului 2012, Secţia Judeţeană Suceava a Gărzii Financiare a organizat 4.228 de acţiuni de control, dintre care 3.275 s-au concentrat pe domeniile cu risc fiscal, adică pe achiziţii intra-comunitare, construcţii si materiale de construcţii, materiale lemnoase, activităţi desfăşurate în centre comerciale, Bazar, pieţe, târguri, oboare, pe transporturi de marfă şi persoane, precum şi pe turism. Potrivit unei informări prezentate ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, în urma descinderilor avute, organele de control financiar au constat încălcări ale legislaţiei în vigoare care au condus la măsuri de suspendare a activităţii a mai multor agenţi economici verificaţi. Astfel, în 711 cazuri de suspendare au fost dispuse după ce s-a depistat că operatorii economici nu au respectat obligaţia de a utiliza aparate electronice fiscale de marcat, alte două suspendări având la origine încălcarea regimului produselor accizabile.  În perioada la care face referire, comisarii financiari suceveni au decis instituirea a 75 de măsuri asigurătorii la agenţii economici verificaţi, urmărită fiind luată recuperarea unui prejudiciu de 36,56 de milioane de lei. Tot anul trecut, Secţia Suceava a Gărzii Financiare a întocmit 165 de sesizări penale către instituţiile abilitate, acestea fiind făcute împotriva reprezentanţilor agenţilor economici verificaţi şi care au cauzat un prejudiciu de 35,17 milioane de lei. 

În judeţul Suceava nu există medic şi cabinet de medicină sportivă

În judeţul Suceava nu există un cabinet judeţean de medicină sportivă şi nici medic cu această specializare. Directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport(DJTS), Cezar George Moscaliuc a semnalat acest lucru ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, într-un raport privind situaţia şi modul de funcţionare a sistemului de medicină sportivă şi asistenţă medicală din judeţ. Semnalul de atenţionare se referă la asistenţa medicală de la antrenamente şi competiţii, precum şi la acordarea avizului medical. Moscaliuc a precizat că acest neajuns este înlăturat cu aportul medicului specialist Edgar Schacter, care asigură asistenţă şi în vederea recuperării sportivilor accidentaţi. „Asistenţa medicală şi acordarea vizelor pentru sportivi, precum şi unele cazuri de recuperare în urma accidentelor în sport sunt asigurate de către domnul doctor Edgar Schacter, medic cu specialitate CFM. Acesta acordă asistenţă medicală şi vizele la cabinetul din cadrul Policlinicii Suceava, dar şi în spaţiul corespunzător asigurat de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret  Suceava, la sediul propriu”, relevă directorul executiv al DJTS. Cezar Moscaliuc a mai precizat că, în aceste circumstanţe, sportivii legitimaţi la LPS-CSS Suceava beneficiază de asistenţă medicală şi obţin vizele periodice la cabinetele medicale şcolare

În primele  două decade ale anului 2013,

Venituri cu o treime mai mici, la bugetul municipiului Suceava  

·        Din taxele şi impozitele locale datorate de populaţie şi agenţii economici s-a adunat cu peste cincime mai puţin decât în 2012.

·        Primarul Lungu pune în vedere că achitarea cu întârziere duce la calcularea de penalităţi şi majorări, în timp putându-se ajunge la dublarea debitului iniţial

Veniturile realizate de Primări municipiului Suceava la debut de nou an fiscal sunt în scădere în raport cu anul 2012.  

Astfel, până 1a 21 ianuarie 2013, în vistieria bugetară locală au intrat, în total, 11,24 de milioane de lei, mai puţin cu 32,23% comparativ cu aceeaşi perioadă anului trecut, când s-au adunat 14,46 de milioane de lei. Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată s-au redus, de asemenea, de la 5,28 de milioane de lei, anul trecut, la 4,47 de milioane de lei, în perioada la care facem referire din anul în curs.  Pe de altă parte, veniturile din taxe şi impozite locale, aferente primelor 20 de zile ale anului 2013, sunt de 2,38 milioane de lei, în comparaţie cu 2,65 milioane de lei în perioada similară a lui 2012, consemnându-se o scădere de 22,23%. În prima săptămână de după deschiderea ghişeelor, respectiv 14-18 ianuarie 2013, de la contribuabilii suceveni s-a strâns suma de 1,3 milioane de lei, în timp ce în intervalul 9-13 ianuarie 2012, aceştia au plătit 1,29 de milioane de lei, sumele aproximativ egale. Şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, îi îndeamnă pe contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice să-şi achite cât mai repede obligaţiile fiscale, astfel încât să poată beneficia şi de deducerile aprobate în Consiliul Local. Lungu pune în vedere că achitarea cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale duce la calcularea de penalităţi şi majorări, în timp putându-se ajunge la dublarea debitului iniţial. De asemenea, Lungu accentuează că Primăria nu are competenţe legale în acordarea de scutiri la plata penalităţilor sau de şterge a datoriilor, la audienţe mulţi dintre suceveni cerând acest lucru. „După cum se poate vedea, în 2013, banii sunt mai puţini de cât în 2012. De aceea, fac un apel la populaţie şi la genţii economici să vină la Primăria municipiului Suceava, să-şi plătească dările. În caz contrar, există riscul adunării de majorări, de penalităţi sau dobânzi, de la caz, la caz. Primăria nu are nicio bază legală de a interveni pentru a da scutiri, situaţie în care se poate ajunge până la dublarea debitului”, a atras semnalat ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu.              

Consum de utilităţi peste măsură, în şcolile sucevene 

·     

    Unităţile de învăţământ care vor face economii, vor avea parte de fonduri mai mari la capitolul reparaţii şi investiţii în obiectivele cu destinaţie şcolară.

Unităţile şcolare sucevene care nu vor face economii la consumurile de utilităţi vor avea parte de fonduri mai mici pentru reparaţii şi investiţii. Primarul municipiului Suceava , Ion Lungu le-a solicitat şefilor de centre bugetare din învăţământ să ia măsuri pentru reducerea facturilor la apa  rece, apa caldă, căldură, iluminatul şi telefonie, punându-le în vedere acestora că, deşi acest apel este repetat de 2 ani, rezultate notabile întârzie să apară. „Singura soluţie de creştere a sumelor pentru reparaţii şi investiţii este reducerea consumului de utilităţi. Din păcate, cu toate eforturile pe care le-am făcut, nu avem un rezultat satisfăcător, reducerea fiind, în 2 ani, de când discutăm despre acest lucru, de sub 5%. Ştiu că încă se mai merge după principiul: , însă banii se dau tot de la Primărie, din bugetul total pentru învăţământ. De aceea, fac un apel de suflet, să se diminueze cheltuielile cu utilităţile, să se facă economie, în caz contrar vor fi fonduri mai mici pentru reparaţiile şi investiţiile de la şcoli”, a evidenţiat Lungu, adăugând că municipalitatea nu are capacitatea de a-şi trimite angajaţii în fiecare unitate şcolară, pentru auditări energetic. Edilul şef a dat ca exemplu negativ Colegiul naţional „Ştefan cel Mare”, Liceul de artă „Ion Irimescu”, Şcoala generală nr. 3, Şcoala generală nr. 7 şi Grădiniţa „Aşchiuţă”. Reduceri de consumuri au fost remarcate la Colegiul tehnic „Al. I. Cuza” şi Colegiul tehnic de industrie alimentară, economiile făcute în 2012 faţă de 2011 fiind de 20-25%. Primarul Ion Lungu a subliniat că în situaţiile în care vor fi înregistrate economii la facturile cu serviciile de utilităţi, se va căuta o soluţie legală, astfel încât sumele economisite să poată fi transferate la capitolul reparaţii şi investiţii în obiectivele cu destinaţie şcolară.    

În judeţul Suceava, încurajarea turismului, prin 65 de proiecte, în valoare de peste 34 de milioane de lei

·        În funcţiune au fost deja date 4 noi obiective turistice, cu o valoare de 1,74 de milioane de lei.

În judeţul Suceava, majoritatea investiţiilor derulate prin Oficiului Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP), în domeniul turismului, respectiv pe Măsura 3.1.3 - „Încurajarea activităţilor turistice”, se axează pe construirea de pensiuni noi, dar şi pe modernizarea celor existente, face cunoscut directorul executiv al instituţiei sucevene, Mihai Moraru.  „La nivel local există un interes destul de mare în domeniu, dat fiind faptul că, Bucovina, în trecut, cât şi în prezent, este beneficiarul unui interes sporit în ceea ce priveşte turismul. Este vorba atât despre turismul pentru obiectivele antropice, printre care şi renumitele mănăstiri din nordul Moldovei, dar şi despre cel pentru frumuseţile naturale ori despre turismul de iarnă, ţinând cont şi de pârtiile din această parte a ţării”, reliefează Moraru. Potrivit şefului Oficiului Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP) Suceava, Măsura 3.1.3 „Încurajarea activităţilor turistice” are 4 obiective specifice, respectiv „Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism”, „Creşterea  valorii adăugate în activităţi de turism”, „Crearea, îmbunătăţirea şi diversificare infrastructurii şi serviciilor turistice” şi „Creşterea numărului de turişti şi a duratei de şedere a acestora”.

Moraru precizează că, în total, în cadrul măsurii amintite sunt în derulare, un total de 65 de proiecte, cu o valoare totală de 34,51 de milioane de lei. Cele mai multe, adică 55, sunt pe sub-măsura, „Investiţii în infrastructura de primire turistică”, valoare acestora ridicându-se la 27,21 de milioane de lei. De altfel, în cadrul acestei sub-măsuri, au fost date în funcţiune 4 noi obiective turistice, cu o valoare de 1,74 de milioane de lei. Pe sub-măsura „Investiţii în activităţi recreaţionale”, în curs de implementare este un proiect, cu valoare de 435.305 lei; la sub-măsura „Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.” sunt pe cale de materializare 8 proiecte cu o sumă contractată de 6,03 milioane de lei, iar sub-măsura „Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.” se remarcă cu un proiect în stadiu de realizare, valoarea lui fiind de 831.611 lei. Mihai Moraru, şefului Oficiului Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP) Suceava a ţinut să menţioneze că, în anul 2012, în cadrul Măsurii 3.1.3 - „Încurajarea activităţilor turistice” au fost depus 29 de cereri de plată, valoarea finanţării nerambursabile solicitată fiind de 4,14 milioane de lei. Cererile au venit din partea a 18 beneficiari privaţi. Trei dintre 3 pensiuni, finanţate prin Fondul European pentru de Agricultură şi Dezvoltare Rurală(FEADR), s-au finalizat pe parcursul acestui an. 

Sume „astronomice şi jenante”, cerute de  şefii  centrelor bugetare din învăţământ de la Primărie

·        Solicitările pentru reparaţii şi investiţii sunt la nivelul alocărilor pe 5 ani, la acestea adăugându-se „sporuri, tichete şi tot felul de cadouri”.

·        Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o aproape o treime din bugetul municipiului, ponderea cea mai mare, de 63,8 milioane de lei, deţinând-o salariile.

În anul 2013, cheltuielile cu învăţământul sunt estimate la 77 de milioane de lei, respectiv la circa 33% din bugetul municipiului Suceava, le-a spus ieri, primarul Ion Lungu, şefilor centrelor bugetare, în cadrul unei întâlniri ce avut loc la sediul executivului. Şeful administraţie locale a reliefat că, în total, ponderea cea mai mare o au salariile, 63,8 milioane de lei, în creştere cu 1 milion de lei în comparaţie cu anul 2012. În acest context, Lungu le-a reproşat responsabililor din învăţământ că, în proiectele propriilor bugete, au prins tot felul de sporuri, precum şi tichete cadou, facilităţi care au fost anulate. „Vine Curtea de Conturi şi ni le impută, ba mai mult îl scoate responsabil pe primar, ordonatorul principal de credite, pentru că nu a luat măsuri cu ordonatorii terţiari. În plus, se mai aplică şi penalităţi, iar pe acestea trebuie să le recuperăm de la oameni. De aceea, în concurenţă cu salariile, trebuie stabilit doar ceea ce prevede legea, sporurile, tichetele şi tot felul de cadouri, nu nemaifiind valabile”, a pus în vedere ocupantul fotoliului din Areni. Pe de altă parte, diferenţa rămasă, de aprope 13 milioane de lei,  va lua calea plăţii facturilor la utilităţi(6 milioane de lei), cât şi cea a investiţiilor şi reparaţiilor(6,2 milioane de lei).  Şi la acest capitol, primarul Lungu a remarcat că, neţinând cont de criza economică, şi după principiul „cere mult, ca să aibă de unde tăia”, reprezentanţii şcolilor au solicitat de la bugetul local „sume astronomice şi jenante”. Astfel, în conformitate cu fundamentările făcute de şefii de centre bugetare din învăţământ, în 2013, pentru reparaţii şi investiţii ar  trebuie să se aloce o sumă de 5 ori mai mare decât cea cheltuită anul trecut în scopul amintit. „Apreciez imaginaţia şi efortul dumneavoastră, pentru că ne-aţi trimis solicitări pentru reparaţii şi investiţii de 31,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă  bugetul la acest capitol pe 5 ani de zile.  Ştiu că aşa se procedează şi, de regulă, se cere, mai mult, însă unele propuneri sunt de-a dreptul fanteziste. Vedeţi şi dumneavoastră, la nivel naţional şi internaţional, economia este în criză şi toată lumea are bugete de austeritate”, a subliniat edilul şef, Ion Lungu.