Sucevenii se sustrag de la plata taxei de salubritate.

·        „O persoană trebuie să plătească 48 de lei pe an, respectiv cât o jumătate de votcă. Nu este o taxă aşa de mare, astfel încât să nu se poată plăti”,  a declarat primarul Ion Lungu

·        Datoriile către operatorul local Rosal au ajuns la 2 milioane de lei, primarul Lungu promiţând că taxa nu va fi majorată.     

Primăria municipiului Suceava nu va majora taxa salubritate, deşi acesta este printre cele mai mic din ţară, a anunţat ieri, şeful administraţiei locale Ion Lungu, cu prilejul întâlnirii locale cu diriguitorii de la asociaţiile de proprietari.  „Nu vom mări taxa de salubritate pentru anul viitor, deşi s-ar impune. În toate localităţile, aceasta este mai mare decât la Suceava, chiar dublă”, a spus edilul şef.  Primarul le-a cerut şefilor de asociaţii să reactualizeze numărului de persoane care locuiesc în apartamentele fiecărui bloc, deoarece mulţi dintre suceveni încearcă să se sustragă de la plata respectivei obligaţii. „Toată lumea încearcă să fugă de această taxă de salubritate, nevoind să o plătească. În acelaşi timp, vin şi cu observaţii că nu este curat în oraş. Eu spun că, chiar şi aşa, municipiul Suceava este unul cât de cât curat”, arată primul gospodar al capitalei de judeţ. Lungu a  evidenţiat că, în ultimii ani, datoriile sucevenilor reprezentând taxa de salubritate s-au tot adunat, în prezent ajungând la circa 2 milioane de lei. „Nu pot să bat cu pumnul în masă la Rosal, să facă curat. Ei se fac că mătură, noi ne facem că îi plătim: în faza aceasta am ajuns. O persoană trebuie să plătească 48 de lei pe an, respectiv cât o jumătate de votcă. Nu este o taxă aşa de mare, astfel încât să nu se poată plăti”,  a declarat primarul Ion Lungu.  De la 1 ianuarie 201, conform deciziei consilierilor, persoanele fizice sunt obligate la o contribuţie de 4 lei pe lună şi persoană, cu 1,5 lei mai mult decât în anii trecuţi. De la data în cauză, ridicate au fost gratuităţile pentru persoanele cu handicap grav. Totuşi, de scutiri de taxă mai beneficiază veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice şi etnice, unităţile de învăţământ preuniversitar, cultele religioase, organizaţiile umanitare şi asociaţiile de proprietari, în calitatea lor de persoane juridice.