Contractanţii din anii 90 nu îşi pot achita diferenţele de bani pentru intra în proprietatea apartamentelor  comandate

·        Doar 18 dintre cele 44 de familii în cauză şi-au onorat obligaţiile, autorităţile locale urmând a institui un sistem de plată în rate.   

Puţini dintre contractaţii din anii 90  reuşesc să plătească diferenţa de bani la apartamentele abandonate de constructorul iniţial şi finalizate de către Primăria municipiului Suceava.       „O problemă care a rămas în suspans, deşi Primăria depus eforturi, se referă la finalizarea şi reglementarea financiară a situaţiei  de la cele 44 de apartamente de la blocurile 20, 21, 22, cunoscut fiind faptul că doar 18 dintre ele sunt ocupate după ce s-au plătit diferenţele”, subliniază edilul şef, Ion Lungu. Potrivit primarului Lungu, restul de plată este cuprins între peste 19.000  şi aproape 230.000 de lei, şeful executivului local de lei precizând că unii dintre beneficiari s-au exprimat pentru plata în rate  a obligaţiilor, inclusiv a dobânzilor aferente. „După cum am mai spus, s-au făcut eforturi deosebite pentru a termina aceste apartamente, dar nu avem baza legală şi nici bani să suportăm aceste diferenţe. Oamenii de acolo reclamă că au plătit o sumă de bani atunci când au plătit apartamentele. Sigur, noi i-am înţeles, însă nu putem suporta diferenţa în totalitate. Fac un apel la cei care sunt în această situaţie să vină la Primărie, să lămurim aspectele neclarificate. Există şi o variantă la plata în rate, însă este nevoie şi de acordul celor în cauză pentru plata dobânzilor aferente acestor rate”, a explicat primarul Ion Lungu, adăugând că balanţa energetică a imobilelor cu pricina nu se închide, iar cheltuielile comune sunt suportate de mai puţini locatari. Reamintim că sucevenii aflaţi în această postură au încheiat, încă din anul 1992, contracte de vânzare-cumpărare cu Regia Autonomă Judeţeană de Utilităţi Comunale şi Locative(RAJUCL) Suceava prin care aceasta din urmă se angaja să predea apartamentele în termen de 1 an de la parafarea documentelor în cauză. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, Curtea de Apel Suceava a obligat municipalitatea, „preluator” al fondului locativ al defunctei regii, să procedeze la terminarea lucrărilor, Tronsonul în cauză se află pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni, iar blocurile nr. 20, 21, 22 în paragină  creau imagine dezolantă reşedinţei de judeţ, De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”.