Termica Suceava, o povară pe umerii Primăriei

·        „Actuala situaţie nu o mai putem gestiona”, a declarat edilul şef Ion Lungu, după ce, la Bucureşti, a solicitat Guvernului un sprijin financiar de 12 milioane de lei.

·        Din cauză că plăţile nu sunt la zi, furnizorii de huilă au încetat livrarea şi fac presiuni pentru achitarea banilor datoraţi.

Municipiul Suceava ar putea să obţină, de la bugetul de stat, un important ajutor destinat societăţii de producere a energiei electrice şi termice, Termica. Un proiect de hotărâre de Guvern a fost promovat în acest sens, suma solicitată, şi care ar urma să putea fi aprobată în şedinţa executivului central de săptămâna viitoare, ridicându-se la 12 milioane de lei. Luni, primarul Sucevei, Ion Lungu(PDL) şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Băişanu(PNL), au făcut lobby la Guvren în vederea obţinerii unui ajutor financiar pentru completarea stocurilor de huilă necesare în sezonul rece 2012-2013. „Avem promisiuni că, în şedinţa de Guvern din 4 decembrie, să mai primim o sumă de bani pentru societatea de termoficare. Facem eforturi extraordinare să menţinem această societate în funcţiune, să dăm căldură şi apă caldă, şi sper să fie posibil acest lucru”, a declarat edilul şef sucevean. Lungu spune că în urma aprovizionării făcute până acum, firma din Lunca Sucevei are cărbune pentru două luni de funcţionare. În schimb, susţine edilul şef, din cauză că plăţile nu sunt la zi, furnizorii de huilă au încetat livrarea şi fac presiuni pentru achitarea banilor datoraţi.  „În măsura în care nu vom plăţi, nu vom a mai primi acest cărbune. De aceea, ne preocupăm în mod deosebit şi trebuie să ne asigurăm că vom avea combustibil pentru întreaga iarnă. Sigur, din primăvara anului viitor ar urma să ne mutăm pe noua centrală”, precizează primarul Sucevei, adăugând că investitorul Adrem Invest  a  promis că se va trece, încă de pe acum, la turnarea fundaţiilor pentru noua centrală de cogenerare de înaltă performanţă. Edilul şef a ţinut să arate că, anul acesta, în mod direct sau indirect, Primăria a completat conturile Termica cu circa 40 de milioane de lei. „Sunt nişte sume colosale, iar  actuala situaţie nu o mai putem gestiona. Este o problemă de sistem, nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar trebuie să găsim o soluţie, să luăm această povară de pe umerii Primăriei”, a conchis Ion Lungu. 

În această iarnă,

Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare primesc ajutoare la încălzire de 2,3 milioane de lei

·        Peste 6000 de dosare au fost depuse până în luna noiembrie, inclusiv de către proprietarii de centrale termice şi cei care se încălzesc cu combustibili solizi

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a emis dispoziţia privind acordarea sprijinului la încălzire în sezonul rece 2012-2013. Edilul şef sucevean a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că majoritatea covârşitoare a dosarelor, adică 4.927, au fost depuse de către de branşaţii la sistemul centralizat de termoficare, aceştia urmând a beneficia, în total de ajutor bănesc de 2,3 milioane de lei.  Banii vor lua calea firmei de termoficare Termica, prin intermediul Ministerului Muncii, după cum urmează: în noiembrie circa 453.000 de lei; în decembrie-525.000 de lei; în ianuarie-534.000 de lei; în februarie-462.000 de lei, iar în martie-412.000 de lei. „Suma cea mai mare va merge la Termica, însă fac, în continuare apel la suceveni, care înregistrează datorii de 20 de milioane de lei, să facă un efort să-şi plătească datoriile”, a subliniat Ion Lungu. Proprietarii de centrale termice individuale au înaintat 843 solicitări, iar cei care se încălzesc cu combustibili solizi au venit cu 265 de dosare.  Termenul iniţial pentru depunerea cererilor fost stabilit pentru 31 octombrie 2012, dar din cauză că se depuseseră doar 2.108 de dosare, municipalitatea suceveană s-a hotărât să mai aştepte până pe 10 noiembrie. Pentru sezonul de iarnă 2012-2013 pot beneficia de ajutor de încălzire, familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 786 lei, respectiv persoanele singure care au venit de până la 1082 lei.  

Gheorghe Acatrinei(PRM) se exprimă pentru

Pensii neimpozitate şi medicamente compensate 100 la sută   

·        Candidatul PRM în colegiul uninominal nr. 2 susţine stimularea fermierilor prin credite cu perioadă de graţie de 4-5 ani şi dobânzi mici.

Gheorghe Acatrinei, candidat în Colegiul uninominal nr. 2  pentru un loc în Senatul României va susţine în forul legislativ suprem compensarea în proporţie de 100% a medicamentelor pentru pensionarii cu pensii mia mici de 500 de lei; reducerea la 5% a TVA pentru produsele de bază, stoparea imediată şi necondiţionată a retrocedărilor abuzive şi reanalizarea tuturor  dosarelor întocmite. „Voi milita împreună cu întregul colectiv de senatori pentru a impune un proiect de lege privind neprescriere a crimelor economice şi de înaltă trădare. De asemenea,  voi insista pe suspendarea privatizărilor obiectivelor economice, până când o comisie guvernamentală va verifica modul în care au fost respectate condiţiile post-privatizare angajate prin contractele încheiate până 1 noiembrie 2012, iar în cazurile de nerespectare a acestora, voi propune chiar măsuri de  trecere în proprietatea statului a activelor în cauză”, declară Acatrinei. Viitorul senator Gheorghe Acatrinei crede că la preţuri europene se impun şi venituri pe măsură, de aceea se va axa pe promovarea unei politici de creştere progresive salariului minim net pe  economie. În acelaşi timp, fostul  senator PRM din legislatura 2000-2004, se exprimă pentru anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul pensiilor de sub 1000 de lei. Pe de altă parte, liderul organizaţiei judeţene Suceava a PRM optează pentru suspendarea dreptului de cumpărare şi concesionare de către cetăţenii străini a terenurilor agricole şi forestiere din România. În domeniul agriculturii, candidatul PRM în Colegiul uninominal nr. 2 va susţine stimularea deţinătorilor de terenuri arabile şi livezi, prin acordarea de credite cu perioadă de graţie de 4-5 ani şi cu dobânzi mici. Totodată, Acatrinei propune acordarea de prime şi subvenţii pentru creşterea animalelor, indiferent de rasă şi efectivul din exploataţia agricolă. „Doar în acest mod, şi prin crearea de reţele de preluare a produselor, se vor pune bazele unei agriculturi moderne şi performante”, subliniază candidatul Partidului România Mare în Colegiul uninominal nr. 2, Gheorghe Acatrinei

Cu peste 3 luni mai de vreme.

Parcările subterane  din centrul Sucevei, inaugurate de Ziua naţională a României

·        Zona modernizată va purta denumirea de Piaţa „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, primarul Ion Lungu precizând că, în cadrul proiectului, atât constructorul, cât şi Primăria, au lucrat „nemţeşte”.   

Primăria Sucevei îi invită pe locuitorii reşedinţei de judeţ, sâmbătă, 1 decembrie, ora 11.00, de Ziua naţională a României, să participe la tăierea panglicii inaugurale a parcărilor subterane din centrul municipiului, precum şi a lucrărilor de modernizare aferente. Finanţarea a fost obţinută în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), cele două sectoare pentru parcări subterane având 107 locuri şi, respectiv, 55 de locuri. Proiectul a avut valoarea totală de 37,8 milioane lei, dintre care 29,8 milioane lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Lucrările de amenajare au fost câştigate la licitaţie de firma suceveană General Construct, care executat obiective similare în Germania. Proiectul a inclus amenajarea de suprafeţe pietonale pavate cu granit şi spaţii verzi, modernizarea străzilor apropiate şi montarea de mobilier urban nou. Termenul pentru darea în folosinţă, conform contractului de execuţie, era martie 2013, însă investiţiile au fost finalizate cu peste 3 luni mai de vreme. „A fost un proiect care, timp de 3 ani, a deranjat foarte mult pe suceveni, de aceea, îi invit, în număr cât mai mare, la inaugurarea acestora. Datorită unui constructor serios, am reuşit  să terminăm lucrările în avans. Felicităm pe General Construct pentru că a lucrat nemţeşte la construcţii iar noi ne-am comportat nemţeşte la plata banilor”, a declarat primarul Ion Lungu. Cele două amplasamente ale parcărilor subterane vor fi deservite, 24 de ore din 24, de două dispecerate, supravegherea fiind făcută cu un total de 32 de camere video. Timp de două săptămâni, conducătorii auto îşi vor putea parca autoturismele fără niciun fel de restricţii orare, după care se va aplica regulamentul care permite staţionarea gratuită pe durata a maxim 12 ore din 24. În fiecare din cele două locaţii va funcţiona câte un grup sanitar public, acces având  toţi cei care trec prin zonă. Lungu a mai spus că în dezbatere publică este un proiect de hotărâre, iar de la Consiliul judeţean se aşteaptă avizul comisiei de specialitate, astfel încât perimetrul modernizat să poarte denumirea de Piaţa „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.  „A ieşit o treabă de calitate, un lucru frumos, şi sper ca sucevenii să se bucure de aceasta”, a reliefat primarul Sucevei, Ion Lungu.      

Din 2004,

Încercări voite de aduce Termica în incapacitate de plată

·        Dobânzile şi ratele la credite au devenit împovărătoare, constituirea stocurilor de huilă se face cu dificultate, iar salariile sunt achitate cu întârziere, semnalează liderul sindical, Iordănel Secrieru.

Termica a fost adusă intenţionat în pragul insolvenţei, susţine liderul Sindicatului „Prometeu”, de la firma  municipală suceveană de termoficare în sistem centralizat, Iordănel Secrieru.  „Există probleme economice şi financiare, care de-a lungul timpului au fost create în mod voit, în aşa fel ca Termica să intre în incapacitate de plată”, arată liderul sindical. Acesta a dat ca exemplu diminuarea, în 2010, cu 70 de milioane de lei a capitalului social al producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic, ceea a însemnat anularea contravalorii subvenţiei restante a Primăriei către Termica. Drept consecinţă, obligaţiile financiare din sezonul rece 2011-2012 ale societăţii sunt achitate din producţia şi încasările curente, dobânzile şi ratele la credite au devenit împovărătoare, iar constituirea stocurilor de huilă se face cu dificultate. Situaţia financiară proastă se răsfrânge şi asupra achitării cu întârziere a salariilor şi celorlalte drepturi prevăzute în contractul de muncă.

Secrieru se plânge, de asemenea, că Primăria municipiului Suceava a somat şi executat Termica la plata de impozite şi taxe pentru clădirile şi terenurile aferente activităţii de producere a energiei termice şi electrice, „aceasta în condiţiile în care, conform legii, producătorii în cauză sunt scutiţi la plată”.  Valoarea astfel executată, în 2001, prin proces verbal al Inspecţiei fiscale din cadrul Primăriei, s-ar fi ridicat la 6,6 milioane de lei, liderul Sindicatului „Prometeu” arătând că dreptul de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor din Lunca Sucevei nu este clarificat nici la ora actuală. Termica se revendică a fi proprietarul acestora din urmă, ca fiind preluate, odată cu instalaţiile şi salariaţii, de la Termoelectrica, în anul 2002. Iordănel Secrieru consideră că, „printr-o găselniţă, Primăria Suceava s-a intabulat în mod ilegal cu acestea”, un litigiu între cele două părţi aflându-se în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sindicalistul şef  relevă că, din cauza documentaţiei prea stricte, Termica a ratat mai multe tentative de privatizare, iar pe acest fond, şi derularea unor investiţii de conformare pe linie de mediu cu finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Sectorial POS Mediu. „În mod constant, din 2004 încoace, s-a încercat ca Termica să fie adusă în incapacitate de plată. Au fost câteva tentative de privatizare, însă acestea au eşuat - credem noi - din cauza caietelor de sarcini întocmite în mod cât mai stufos şi restrictiv. Onor, conducerile Primăriei şi Termica de la acea vreme a notificat ministerul de resort că nu mai doresc proiectul din cadrul POS Mediu, întrucât societatea  se privatizează”, a precizat Secrieru. Acesta a făcut referire şi la demersurile pentru amenajarea, în prejma CET, de către Adrem Invest Bucureşti, a unei noi centrale în cogenerare de înaltă performanţă pe gaze naturale şi biomasă. Secrieru crede că respectiva concesionare, precum şi acordarea exclusivităţii livrării de energie termică consumatorilor branşaţi la sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava pot fi puse sub semnul întrebării. „Acest investitor a fost foarte greu de găsit şi chiar ne-am mirat că a participat singur la licitaţie. Plus că s-au amânat termenele de dare în funcţiune prevăzute în contract. Cu toate că l-am dorit atât de mult, parcă l-am alunga acest investitor. Deci, se vede, din 2004 încoace, că se doreşte ca Termica să nu mai fie, să vină altcineva, care nu ştim dacă va folosi vreodată biomasă şi dacă preţul energiei termice la gardul centralei va rămâne cel din contract, în condiţiile în care vom avea un unic furnizor”, a explicat liderul de sindicat de la firma de termoficare. Iordănel Secrieru aduce în atenţie faptul că investiţiile făcute până acum în sistemul de transport şi distribuire  agentului termic, precum şi în punctele termice, nu au avut tocmai rezultatele scontate, pierderile scăzând de la 45% la doar 25-30%.     

Din cauza „constrângerilor bugetare,

Cajvana, lăsată fără banii pentru controlul poluării cu nutrienţi

·        Din proiectul de gospodărire a gunoiului de grajd mai fac parte 5 localităţi, valoarea investiţiilor fiind de 1,88 milioane de euro.

Printr-o adresă, Ministerul Mediului şi Pădurilor a transmis Consiliului Judeţean Suceava că, din cauza unor constrângeri bugetare, localitatea Cajvana a fost eliminată de pe lista investiţiilor privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi din judeţul Suceava. Iniţial, în cadrul proiectului au fost prinse 6 localităţi considerate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, respectiv Frasin, Todireşti, Cajvana, Gura Humorului, Vicovu de Sus şi Gălăneşti, ministerul amintit comunicând că, urmare a modificării procedurilor de achiziţie, schimbate au fost atât valoarea investiţiilor, cât şi cota de participare financiară a Consiliului Judeţean şi consiliilor locale în cauză. O noutate anunţată este şi opţiunea de includere în proiect a platformelor mici de colectare a gunoiului menajere la nivel de gospodărie.  Pentru cele 5 localităţi sucevene rămase în proiect, valoarea fondurilor alocate se ridică la 1,88 de milioane de euro, participarea Consiliului Judeţean fiind de 97.552 de euro.   

Proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”, lansat în anul 2008, îşi propune promovarea unui sistem eficient de gospodărire a gunoiului de grajd la nivel de localitate, dar şi de gospodărie individuală, prin dotarea cu echipamente de colectare şi compostare. Proiectul urmăreşte ocrotirea sănătăţii umane, prin  reducerea conţinutului de nitraţi din apa potabilă. Directiva europeană privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură a fost transpusă integral în legislaţia românească, în judeţul Suceava fiind identificate mai multe localităţi vulnerabile sau potenţial expuse la poluarea cu nitraţi.  Este vorba despre Bălcăuţi, Bilca, Cajvana, Dorneşti Frasin, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Grăniceşti, Gura Humorului, Horodnic de Sus, Păltinoasa, Rădăuţi, Satu Mare, Straja, Todireşti, Vama, Vicovu de Jos şi Vicovu de Sus   

Cădere pe piaţa suceveană a construcţiilor rezidenţiale

·        În septembrie 2012, numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost cu 26,7% mai mic decât cel din urmă cu an, dată la care deja se consemnase o diminuare de 10,3 procente în comparaţie cu 2010.

·        În trimestrul al doilea al anului acesta, în judeţ au fost finalizate 660 de locuinţe, cu 189 în minus faţă de trimestrul omolog din 2011, număr mai mic,  la rându-i, cu 103 obiective în comparaţie cu intervalul similar al anului 2010.

Domeniul sucevean al construcţiilor începe să resimtă destul puternic criza economică şi căderea pieţei imobiliarelor. Cel puţin aşa relevă datele oferite recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, conform cărora numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a fost, în septembrie 2012, cu 26,7% mai mic decât cel înregistrat în urmă cu an, dată la care deja se consemnase o diminuare de 10,3 procente în comparaţie cu 2010. În luna la care facem referire, în judeţ au fost solicitate şi completate 189 de autorizaţii, comparativ cu august a aceluiaşi an, înregistrată fiind o cădere şi mai mare, de 41,8%, regres pus şi pe seama apropierii toamnei şi restrângerilor de activitate din sectorul în cauză. Conform informaţiilor DJS, Suceava deţine 5,6% din totalul autorizaţiilor de construire de imobile rezidenţiale eliberate în luna septembrie 2012 la nivel naţional, cele mai multe, respectiv 75,8%, fiind solicitate în mediul rural. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, sucevenii  se află pe prima poziţie din acest punct de vedere, cu 27,8% din numărul autorizaţiilor din septembrie 2012, la rând, în ordine descrescătoare, venind judeţele Iaşi(23,5%), Neamţ(19,1%), Bacău(15%), Botoşani (10,4%) şi Vaslui(4,2%).  Totodată, de remarcat este faptul că, în trimestrul al doilea al anului acesta, în judeţul Suceava au fost finalizate 660 de locuinţe, cu 189 în minus faţă de trimestrul omolog din 2011, număr mai mic, la rându-i, cu  103 obiective în comparaţie cu intervalul similar al anului 2010. Analiza pe surse de finanţare relevă faptul că, în lunile aprilie, mai şi iunie 2012, doar 3,6% din respectivele imobile au fost ridicate din subvenţii pentru locuinţe sociale, 96,4%fiind construite cu finanţare privată, adică din contribuţii financiare proprii ale persoanelor fizice. Ponderea cea mai mare a unităţilor de locuit date gata în trimestrul al doilea din 2012 a fost consemnată la sate, respectiv 67,7%. 

Sindicaliştii de la Termica reclamă întârzierea plăţii salariilor  

·        Aceştia cer măsuri de protecţie socială în cazul în intrării  firmei de termoficare în insolvenţă sau faliment, prefectul Sinescu spunând că situaţia Termica va fi analizată în prima şedinţă de Guvern. 

Iordănel Secrieru, preşedintele Sindicatului „Prometeu” de la Termica Suceava reclamă întârzierea plăţii salariilor, tergiversarea achitării unor drepturi băneşti câştigate de către angajaţi în instanţă şi lipsa unor măsuri de protecţie socială, în cazul în care firma de termoficare din Lunca Sucevei ar intra în insolvenţă sau faliment. Aceste probleme au fost ridicate, la Palatul Administrativ, în cadrul şedinţei Comisiei de dialog social, în prezenţă prefectului judeţului, Florin Sinescu, viceprimarului municipiului Suceava, Ovidiu Doroftei şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Adunării Generale a Acţionarilor(AGA), precum şi directorul general de la Termica, Ovidiu Dumitrescu. Sindicaliştii au solicitat demersuri care să se concretizeze cu includerea societăţii sucevene de termoficare în anexa OUG nr. 116/2006, act normativ care consacră măsuri de protecţie socială pentru persoanele disponibilizate colectiv.  De asemenea, în aceeaşi şedinţă, a fost adusă în discuţie Hotărârea Consiliului Local Suceava prin care a fost redus capitalul social al Termica cu 70 milioane lei. Viceprimarul Suceavei, Ovidiu Doroftei, le-a spus celor de la sindicate că există toată deschiderea pentru rezolvarea problemelor termoficării din municipiului reşedinţă şi situaţiei de la Termica, având în vedere că peste 22.000 de locuinţe sunt branşate la sistemul centralizat de încălzire. Doroftei  a arătat că mai multe amănunte vor fi cunoscute odată cu finalizarea analizei situaţiei patrimoniale a Termica, de către comisia special desemnată în acest sens prin hotărâre de Consiliul Local Suceava.  „Cred că este important ca această comisie de control să-şi finalizeze raportul ca să avem o imagine de ansamblu a situaţiei financiare a societăţii şi să putem căuta soluţii. În cursul zilei de sâmbătă, la întâlnirea cu premierul Victor Ponta, împreună cu Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava, am abordat şi situaţia de la Termica Suceava şi vă asigur că aceasta va fi analizată cât de curând, respectiv în prima şedinţă de Guvern. Este foarte important ca acei peste 22.000 de consumatori din municipiul Suceava să beneficieze de căldură şi apă caldă, cum tot atât de important este ca cei 570 de salariaţi ai Termica să-şi primească salariile şi să-şi păstreze locul de muncă”, a precizat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava. 

În condiţii de secetă,

Recolte peste aşteptări la legume şi mere 

·        „Facem diligenţe, astfel încât merele să ajungă în toate supermarketurile sucevene”, declară directorul executiv al DADR, Vasile Schipor.

Chiar dacă în 2012 fenomenul de secetă a fost unul persistent, în judeţul Suceava producţia de legume a depăşit toate aşteptările. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Vasile Schipor, declară că, deşi iniţial preţurile o luaseră razna, ulterior acestea au dat înapoi, iar sucevenii şi-au putut prepara conservele pentru sezonul rece.          „Cu toate necazurile şi problemele pe care le-am avut, producţiile de legume au fost foarte bune, preţurile neevoluând  conform temerilor populaţiei. Din contră, la legume preţurile au dat înapoi, chiar şi cei cu posibilităţi mai reduse putându-şi face cămara pentru iarnă”, arată responsabilul DADR. Schipor spune că, la început preţurile au crescut ca urmare a efectului psihologic indus de fenomenul de secetă din vară, iar producătorii riscau să rămână cu produsele de pe tarabe nevândute. „Este adevărat că, pe fondul secetei, s-a exagerat cu preţurile, însă, după cum s-a şi văzut, cererea şi oferta sunt cele care reglează piaţa. Astfel, în momentul în care oferta a crescut, la unele legume preţurile au scăzut în mod mai mult decât considerabil”, explică şeful DADR Suceava, adăugând că instituţia pe care o conduce a încurajat şi intermediat participarea fermierilor la târgurile de profil din judeţ, iar rezultatele au fost cele scontate. Schipor a ţinut să remarce că, în ciuda lipsei cronice de precipitaţii, producţia de mere din anul 2012 a fost una foarte bună, atât sub aspect calitativ, cât şi cantitativ. Oficialul DADR precizează că se caută soluţii pentru comercializarea acestora, unii dintre fermierii valorificând recolta sub formă de sucuri naturale,  „Sub aspect calitativ, fructele sunt mult mai bune anul acesta. Avem deja 3 fermieri care s-au axat pe producerea de sucuri naturale şi, de asemenea, facem diligenţe, astfel încât merele să ajungă în toate supermarketurile sucevene”, a subliniat directorul executiv al DADR, iterând că vor fi organizate întâlniri între producători şi reprezentanţii marilor centre comerciale. Vasile Schipor a mai adaugat că, pe lângă merele faptul că merele autohtone sunt mai sănătoase, acestea pot fi procurate şi al preţuri mai accesibile.    

Bani europeni pentru construirea de depozite de legume 

Fermierii suceveni care vor intenţionează să-şi modernizeze şi să-şi dezvolte exploataţiile agricole pot depune, începând de ieri, noi proiecte pentru obţinerea de finanţare fonduri europene, se arată într-un comunicat al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(DADR) Suceava. Potrivit acestuia, prin intermediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR) disponibilizate sunt fonduri pentru derularea de proiecte pe măsurile de finanţare 1.2.1. - „Modernizarea exploataţiilor agricole“ şi 1.2.3. - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“. În primul caz, valoarea alocărilor financiare totale este de 150 de milioane de euro, iar în cel de al doilea de 80 de milioane de euro. Astfel, în cadrul Măsurii 1.2.1., agricultorii suceveni au posibilitatea de a solicita fonduri pentru construirea de depozite de colectare a legumelor şi fructelor, acestea putând fi ridicate  atât în mediul rural, cât şi la în cel urban. Este obligatoriu însă, ca depozitele să fie amplasate în preajma exploataţiilor agricole ale producătorilor sau în apropierea marilor oraşe, adică acolo unde există piaţă de desfacere. Pe de altă parte, comunicatul DADR accentuează că deschiderea unei noi sesiuni de finanţare în pe Măsura 1.2.1 are drept scop sprijinirea fermierilor care cresc bovine pentru carne. Sesiunea de depunere a documentaţiilor pe cele două măsuri expiră 18 ianuarie 2013. 

În ciuda situaţiei economice nefavorabile,

Înmatriculările de firme cu capital străin se menţin la nivel constant

Deşi criza economică nu dă semne de atenuare, judeţul Suceava continuă să se bucure de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Mai mult, potrivit unei situaţii a Direcţiei Judeţene de Statistică, numărul acestora se menţine relativ constant, putându-se consemna chiar o creştere în comparaţie cu anul 2011. Astfel, în luna septembrie din acest an, în judeţ au fost înregistrate 8 societăţi firme cu aport extern de capitalul, cu o valoare totală subscrisă, în monedă naţională, de 36.000 de lei, exprimată în valută aceasta fiind de 8.017,9 de euro sau 10.079,7  de dolari.  În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în luna septembrie, Suceava deţine, în ţară, locul al 12-lea în ordine descrescătoare, judeţul situându-se pe aceeaşi poziţie şi din punct de vedere al mărimii capitalului social exprimat în valută. Pe de altă parte, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2012, în judeţul Suceava    s-au înmatriculat 41 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, valoarea capitalului total subscris în monedă autohtonă fiind de 68.800 de lei, adică 15.466,2 de euro sau 1.9654,6 de dolari.  De remarcat este faptul că în perioada 1 ianuarie-30 octombrie din anul 2011, în judeţul Suceava  fuseseră luate în evidenţă 42 de firme cu aport străin de capital.  Valoarea totală a capitalului social subscris în monedă naţională, în intervalul la care facem referire, a însumat 84,7 mii lei, adică echivalentul în valută a 19.922 euro sau 27.416 dolari. 

Într-un an,

Numărul salariaţilor din judeţul Suceava a sporit cu 3,4 la sută

·        În comparaţie cu luna septembrie a anului 2011, efectivul judeţean de salariaţi a crescut cu 3.124 de persoane.

Efectivul de salariaţi din judeţul Suceava, reprezenta, la sfârşitul lunii septembrie a anului acesta, 18,2% din cel al Regiunii de Dezvoltare Nord Est şi 2% din efectivul de salariaţi înregistrat la nivel naţional, relevă o informare a Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava. Conform datelor oferite publicităţii de DJS, la începutul lunii octombrie, în sectorul privat al judeţului Suceava erau 95.902 de salariaţi, cu 51 de persoane în plus faţă de debutul lunii anterioare. Pe de altă parte, în comparaţie cu luna septembrie a anului 2011, efectivul judeţean de salariaţi a crescut cu 3.124 persoane, respectiv cu +3,4%. La 30 septembrie 2012, din totalul existent, 64,9% era concentrat  în sectorul terţiar al prestărilor servicii, 32,1% în sectorul secundar, al industriei şi construcţiilor, iar 3,% în sectorul primar, adică în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Efectivul de salariaţi la nivelul judeţului Suceava pentru luna septembrie 2012 a fost estimat pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul statistic al întreprinderilor pentru unităţile cu 1-3 salariaţi, fiind fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2011. 

Pe 9 decembrie: un vot pentru viitorul românilor

Votul de la alegerile parlamentare din 9 decembrie este unul pentru redresarea economică şi viitorul locuitorilor României, consideră Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, candidat pentru un loc de senator în Colegiul uninominal nr. 1. Acatrinei susţine că electorii trebuie să-şi dea sufragiul doar candidaţilor care prezintă garanţie şi care au dat dovadă că pot face cu adevărat ceva pentru comunitate. „Opinia publică trebuie să aibă încredere în Partidul România Mare, în oamenii săi, care sunt în număr foarte mare, atât ca membri, cât şi ca simpatizanţi. Noi nu cerşim la nimeni, ci ne aşteptăm să fim votaţi de către cei care, cu palmele lor, cu sudoarea frunţii, au construit întreg judeţul Suceava din temelii. Aceştia trebuie să se gândească la viitorul copiilor şi nepoţilor lor, pentru că nu ne poate fi indiferent ce rămâne în urma noastră. De aceea, consider că acesta este votul pentru redresarea României şi nu trebuie dat decât celor care, într-adevăr, prezintă garanţie, nu mint, care promit marea cu sarea şi nu pot realiza mai nimic. Este necesar ca în Parlament să ajungă oameni de elită, persoane pregătite corespunzător, care, pe unde au trecut, sunt apreciaţi pentru ceea ce au lăsat după ei”, declară Acatrinei.  Aspirantul PRM la un fotoliul de senator este de părere că, în legislatura care vine, trebuie pus accent pe crearea unui stat puternic, dezvoltarea sectoarelor aducătoare de venit, precum şi pe redarea în folosinţă a şcolilor şi spitalelor desfiinţate. „Cei care vin acum şi cer un nou mandat, ar trebui să se uite puţin în oglindă, să vadă că minciunile lor ne-au adus în situaţia grea în care ne aflăm. Au tăiat pensiile, pensiile ajutoarele sociale, indemnizaţiile pentru creşterea copiilor, iar după ce şi-au bătut joc de toate categoriile de populaţie, acum mai vor un vot”, subliniază liderul judeţean al PRM. Gheorghe Acatrinei, candidat la Senat în Colegiul uninominal nr. 2 îşi propune, de asemenea, să promoveze, în Senat, susţinerea investitorilor români şi străini şi crearea, astfel, a noi locuri de muncă; întărirea controlului instituţiilor statului asupra activităţilor economice ilicite; diminuarea evaziunii fiscale; menţinerea puterii de cumpărare prin mecanisme de supravegherea a preţurilor şi scăderea TVA la produsele de bază; stoparea privatizărilor dezavantajoase şi tragerea la răspundere a celor care au înstrăinat fraudulos averea naţională.

Autorităţile sucevene dau bani pentru plata însoţitorilor şi ajutoarelor sociale

·        La rectificarea de buget, Termica s-a ales cu peste 2,6 milioane de lei.

Aleşii municipali suceveni au aprobat o hotărâre de rectificare a bugetului local, în urma căreia înspre societatea de termoficarea Termica este îndreptată suma 2,644 milioane de lei, dintre care 2 milioane de lei alocate prin hotărâre de Guvern, iar 664.000 de lei venind de la Consiliul Judeţean, care urmare a repartizării sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. „Iată că aducem un supliment la Termica, astfel încât să putem asigura funcţionarea în această iarnă”,  a declarat primarul Ion Lungu. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a rectificat în minus, cu 3,77 de milioane de lei, sumele defalcate din  taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, respectiv a celor pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale, precum şi contribuţiile aferente acestora, din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat. În schimb, tot DGFP a transmis 207.000 de lei pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preunivesitar de stat şi 219.000 de lei în scopul achitarea drepturilor asistenţilor persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare în cauză. În urma notelor de fundamentare primite de la Direcţia de Asistenţă Socială, consilierii locali au aprobat alocarea a 12.000 de lei pentru plata ajutoarelor sociale, banii fiind luaţi din Fondul de rezervă bugetară. În cadrul subvenţiilor pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif, societatea de transport public local TPL s-a ales cu 219.240 de lei, o altă sumă de 126.970 de lei luând calea SCCF Iaşi, în contul reparaţiilor făcute în vară la podul de peste râul Suceava.            

Suceava cheltuieşte 30.000 de lei pentru Târgul de Crăciun

·        Din aceşti bani vor fi date şi cadouri copiilor prezenţi la aprinderea instalaţiilor din pomii de iarnă.     

Municipalitatea suceveană s-a asociat cu Consiliul Judeţean şi Asociaţia „Produs în Bucovina” în vederea organizării şi desfăşurării „Târgului de Crăciun”, Suceava, 2012. Manifestările se vor desfăşura, pe esplanada Casei Culturii în intervalul 1 Decembrie 2012 - 10 ianuarie 2013, scopul acţiunii fiind conservarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural, a tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă din judeţul Suceava. „Intenţionăm ca, în acest program, să includem manifestări precum spectacole susţinute de grupuri de colindători şi urători, momente artistice ale grupurilor etnice şi minorităţilor de pe teritoriul judeţului Suceava, punerea în scenă a obiceiurilor tradiţionale de iarnă, promovarea produselor alimentare tradiţionale, precum şi obiectelor specifice confecţionate de meşterii populari”, a declarat primarul Ion Lungu.   Municipiul Suceava pune la dispoziţie, în mod gratuit, 20 de căsuţe de lemn pentru expunerea şi comercializarea de suveniruri, asigură paza, salubritatea şi suportă contravaloarea energie consumate de echipamentele şi instalaţiile electrice. În acest sens, aleşii locali au votat disponibilizarea de la bugetul de local a 30.000 de lei, sumă din care vor procurate şi cadouri pentru copiii prezenţi la aprinderea instalaţiilor din brazii de Crăciun.   

Asociaţia „Produs în Bucovina” va veni cu producătorii de preparate tradiţionale sezonului, precum şi cu meşteri populari care vor desface suveniruri caracteristice Sărbătorilor de iarnă.  

La anul,

Parcul de mijloace de transport al TPL ar putea fi reînnoit

·        În martie 2013 expiră ratele  de leasing la autobuzele Iribus Iveco din trafic, până atunci în dotarea firmei la care municipalitatea este unic acţionar intrând deja două microbuze noi.

·        Multe au durata de funcţionare de 8 ani depăşită sau peste 500.000 de km rulaţi, ca urmare ele trebuie casate.   

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a anunţat, într-o conferinţă de presă că, în martie 2013, expiră perioadă de plată a ratelor de leasing pentru autobuzele Iribus Iveco din dotarea TPL, dată de la care se are în vedere înnoirea parcului de mijloace de transport al firmei specializate din subordinea municipalităţii. Până atunci, în dotarea TPL au intrat deja două noi microbuze, acestea urmând a acoperi liniile nr. 17 şi 30.             „Analizăm posibilitatea măririi parcului auto de la TPL. Societatea avea în patrimoniu 10 microbuze cu o vechime mai mare de 15 ani,  multe dintre ele nemaifiind funcţionale.  De aceea, cu sprijinul Primăriei municipiului Suceava s-au cumpărat două microbuze noi, marca Otokar. Acestea sunt  de calitate şi au un design potrivit pentru un transport civilizat. Există trasee care nu sunt eficiente, precum în cartierele Iţcani şi Burdujeni, însă şi acestea trebuie asigurate cu microbuze, deoarece este vorba despre un transport public, care revine municipalităţii”, a declarat edilul şef, precizând că fiecare dintre noile maşini are câte 23 de locuri, dintre care 15 pe scaune.

În acest an, de la bugetul local a fost achitată către TPL suma de 2,2 milioane de lei, reprezentând diferenţa dintre preţul biletului şi costul real al unei călători, precum şi contravaloarea gratuităţilor acordate diferitor categorii de beneficiari prevăzute de lege. De asemenea, în vederea onorării ratelor la autobuzele procurate prin leasing, Primăria a plătit 5,5 milioane de lei. Ion Lungu a mai spus că municipalitatea suceveană a depus şi un proiect pe „energie verde”, cu finanţare din fonduri europene, pentru dotarea TPL cu mijloace de transport hibrid. Acesta ar urma să se concretizeze în 2013. Autobuzele din parcul actual al societăţii de transport local au durata de funcţionare de 8 ani depăşită sau peste 500.000 de km rulaţi, ca urmare trebuie casate.  

Modificările fiscale duc la creşterea cheltuielilor pentru reabilitarea Cetăţii de Scaun.    

·        Influenţele vin din majorarea taxei pe valoarea adăugată.

Aleşii municipali suceveni au aprobat ieri, în şedinţă ordinară,   modificarea acordului de parteneriat referitor la asocierea între Consiliul Local Suceava şi Consiliul Judeţean Suceava privind contribuţia la cofinanţarea proiectului de reabilitare a Cetăţii de Scaun şi zonei de protecţie a acestui monument istoric. Demersul este motivat de creşterea valorii taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24% ceea ce adus la creşterea valorii contractului, cât şi a contribuţiilor partenerilor. În consecinţă, de la bugetul local al Sucevei va trebui obligatoriu achitată o contribuţie de 3,12 milioane de lei care semnifică 30% din valoarea totală a TVA aferentă proiectului. Suceava vine, de asemenea, cu 251.217 lei contribuţie la cheltuielile eligibile şi 1,95 milioane de lei aport la costurile neelegibile. Astfel, municipiul Suceava, partener în proiect, va suporta costuri eligibile şi cheltuielilor neeligibile majorate în valoare de circa 5,3 milioane de lei, respectiv 9,76% din total. Consiliului Judeţean, lider de proiect, îi revine suma de 8,3 milioane de lei, contribuţia instituţiei la valoarea totală proiectului fiind de 15,19%. În calitatea pe care o are şi motivat de noile reglementări fiscale privind creşterea TVA, în luna septembrie 2012, Consiliul Judeţean a solicitat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare, document care să reflecte schimbările survenite în ceea ce priveşte asigurare finanţării.  În octombrie, acelaşi minister a cerut municipiului Suceava să aprobe o nouă hotărâre a deliberativului local, act normativ care să prevadă  modificările apărute în contribuţia fiecărui partener.  Proiectul prevede cheltuieli cu asigurarea utilităţilor, proiectarea şi asistenţa tehnică, precum şi cu investiţiile de bază.   În proiect sunt cuprinse lucrări de reabilitare şi consolidare a Cetăţii de Scaun,  dotări în situl monumentului, consolidarea versantului, amenajarea parcului dendrologic „Şipote” din zona de protecţie, amenajări şi modernizări ale căilor de acces dintre centrul municipiului şi până la monumentul istoric, precum şi construirea de parcări, grupuri sanitare, panouri publicitare şi indicatoare. „Am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, să facem comandamente comune pe această temă, în aşa fel încât să ne asigurăm că lucrurile merg bine şi că acest foarte important pentru Suceava va fi terminat la timp”, a declarat primarul Ion Lungu, precizând că execuţia ar trebui încheiată în 2015.   

Cetatea de Scaun a Sucevei, monument istoric grupa A, inclus în patrimoniul cultural naţional, împreună cu zona de protecţie din imediata apropiere, constituie cel mai reprezentativ monument de arhitectură militară medievală din Moldova. Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operaţional Regional(POR),cu o valoarea totală de 52,5 milioane de lei, dintre care 41 de milioane de lei nerambursabili.   

Cinci ani de gratuitate în parcările subterane din centrul Sucevei  

·        Tichetul de parcare va fi ridicat de la automatul montat în interior, perioada maximă de staţionare fiind de maxim 12 ore într-un interval de 24 de ore.

·        Depăşirea de la una la peste 5 ore a duratei legale este sancţionată cu amenzi cuprinse între 50 de lei şi 1000 de lei.

Parcarea autoturismelor în interiorul parcajelor din zona centrală a municipiului Suceava se face în regim de gratuitate, prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare,aprobat în şedinţa de ieri a Consiliului Local. Proiectul de modernizare a zonei centrale a municipiului Suceava, prin creare de parcaje subterane, reabilitarea pietonalului şi străzilor aferente a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional, contractul de finanţare prevăzând că beneficiarul se obligă să nu utilizeze bunurile pentru realizarea de activităţi economice, în scopul obţinerii de venituri, pe o perioadă de 5 ani. Conform regulamentului, tichetul de parcare va fi ridicat  de la automatul montat în interior în maxim 10 minute de la oprirea autovehiculului, acesta trebuind a fi afişat pe bordul maşinii. Perioada maximă de staţionare este de maxim 12 ore într-un interval de 24 de ore , depăşirea de la o oră şi cu peste 5 ore a duratei legale fiind sancţionată cu amenzi cuprinse între 50 de lei şi 1000 de lei. Cu amendă contravenţională de 500-1000 de lei este sancţionată parcarea autovehiculului fără ridicarea tichetului de parcare, neexpunerea acestuia la loc vizibil pe bord fiind amendată cu 50-100 de lei, la fel ca şi ocuparea locurilor desinate persoanelor cu handicap. Amenda pentru blocarea accesului în parcare este sancţionată cu 400-500 de lei, iar distrugerea „parcometrului”, cu 500-1000 de lei. Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare, în parcajele subterane sunt interzise efectuarea de lucrări de reparaţii şi întreţinere a autovehiculului; rezervarea locurilor de parcare cu mijloace de împiedicarea a accesului, precum şi  acţiunile publicitare prin folosirea autoturismele parcate.      Inaugurarea oficială a obiectivului din centrul Sucevei va avea loc pe 1 decembrie, cele două sectoare pentru parcări subterane având 107 locuri şi, respectiv, 55 de locuri. Proiectul are valoarea totală de 37,8 milioane lei, dintre care 29,8 milioane lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Lucrările de amenajare au fost câştigate la licitaţie de firma suceveană General Construct. În cadrul proiectului au fost amenajate suprafeţe pietonale pavate cu granit şi spaţii verzi, în zonă montându-se şi mobilier urban nou. 

Prin prelungire de contract,

Rosal va asigura salubritatea şi deszăpezirea din municipiul Suceava

·        Aceasta după ce licitaţia pentru desemnarea unui nou operator a fost întârziată de consilierii locali USL, cât şi de unele nereguli la întocmirea caietului de sarcini.  

Autorităţile sucevene au prelungit contractul de concesionare a serviciilor publice de salubritate semnate în anul 2004 cu Rosal Grup. Prelungirea, aprobată ieri, de Consiliul Local Suceava, este valabilă de la 1 decembrie, dată la care vechiul contract încetează, demersul venind pe fondul neţinerii licitaţiei pentru  desemnarea unui nou operator. Pe de altă parte, municipiul Suceava nu dispune de dotare corespunzătoare şi personal specializat, astfel încât să obţină licenţă de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor Publice. În aceste circumstanţe, municipiul Suceava risca să rămână fără servicii de măturat stradal, îndepărtare a lunecuşului şi deszăpezire. Procedurile de licitaţie sunt în curs de derulare,  acestea putând să fi încheiate chiar şi în primăvară . „Prin elaborarea acestui proiect de hotărâre a fost stabilită soluţia de asigurare a continuităţii serviciului public de salubritate, până la definitivarea procedurilor de delegare de gestiune prin concesionare a  acestuia, precum şi a serviciilor de iarnă”, a declarat Mihai Hostiuc, şeful compartimentului specializat al Primăriei. Reamintim că, în vară, în prima şedinţă a deliberativului local, în care s-a supus dezbaterii delegarea serviciilor de salubritate stradală şi de deszăpezire, consilieri locali PSD şi PNL au votat pentru amânarea proiectului legislativ amintit, astfel încât acestuia să i se aducă amendamente şi completări. În cele din urmă, pe lângă întârzierea procedurii, acestea s-au dovedit a nu fi şi cele mai corecte. În consecinţă, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice(ANRMAP) a retrimis dosarul la Suceava, cauzele constând, în principal, în lipsa matricei riscurilor şi includerea unei prevederi restrictive pentru firmele care se înscriu la licitaţie cu jumătate din utilaje mai vechi de 10 ani. 

Doar proprietarii din două blocuri s-au înscris în programul european de reabilitare termică

·        Potrivit calculelor iniţiale, proprietarii vor achita 20% din  contravaloarea lucrărilor, de la bugetul local urmând a fi acoperite tot 20 de procente.

Sucevenii nu sunt prea interesaţi  de programul de creşterea a eficienţei energetice a locuinţelor cu fonduri de la Uniunea Europeană. Cel puţin aceasta ar putea fi concluzia trasă după expirarea termenului limită de depunere a dosarelor, interval în care doar proprietarii din două au reuşit să vină la Primărie cu toată documentaţia necesară.   „S-au adus solicitări doar pentru două blocuri, iniţiativa celor din  Blocul turn Union, T7, cu  40 de apartamente, de pe strada Ana Ipătescu, vine în întâmpinarea modernizării zonei centrale a oraşului, acolo unde s-au construit şi parcările subterane”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu. Solicitările puteau fi depuse până pe 15 noiembrie, însă termenul limită a fost prelungit până pe 15 decembrie.  Potrivit calculelor iniţiale, proprietarii vor achita contravaloarea a 20% din  lucrări, de la bugetul local urmând a fi acoperite tot 20 de procente. Cel de al doilea bloc este situat pe strada „Mihai Viteazu, are 30 de apartamente, cota de participare a celor două părţii fiind similară.   „Aşteptăm, în continuare, solicitări de la asociaţiile de proprietari, deoarece s-a amânat termenul de depunere a proiectelor până pe 15 decembrie. Intenţionăm să reabilităm cât mai multe blocuri, după noi, în acest proiect putând intra circa 3000 de apartamente”, a subliniat şeful administraţiei municipale sucevene Ion Lungu.  În anul 2011, municipalitatea suceveană a depus la Ministerul Dezvoltării Regional şi Turismului două solicitări pentru finanţarea reabilitării termice din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional(POR). În primă etapă erau cuprinse 750 de apartamente care aveau deja întocmită documentaţia aferentă şi a cărora anvelopare presupune cheltuieli de aproximativ 3,3 milioane de euro.  Cea de a doua solicitare se referă la 7.463 de apartamente inventariate de către asociaţiile de proprietari, suma necesară execuţiei fiind de 31 de milioane de euro.       

Contractanţii din anii 90 nu îşi pot achita diferenţele de bani pentru intra în proprietatea apartamentelor  comandate

·        Doar 18 dintre cele 44 de familii în cauză şi-au onorat obligaţiile, autorităţile locale urmând a institui un sistem de plată în rate.   

Puţini dintre contractaţii din anii 90  reuşesc să plătească diferenţa de bani la apartamentele abandonate de constructorul iniţial şi finalizate de către Primăria municipiului Suceava.       „O problemă care a rămas în suspans, deşi Primăria depus eforturi, se referă la finalizarea şi reglementarea financiară a situaţiei  de la cele 44 de apartamente de la blocurile 20, 21, 22, cunoscut fiind faptul că doar 18 dintre ele sunt ocupate după ce s-au plătit diferenţele”, subliniază edilul şef, Ion Lungu. Potrivit primarului Lungu, restul de plată este cuprins între peste 19.000  şi aproape 230.000 de lei, şeful executivului local de lei precizând că unii dintre beneficiari s-au exprimat pentru plata în rate  a obligaţiilor, inclusiv a dobânzilor aferente. „După cum am mai spus, s-au făcut eforturi deosebite pentru a termina aceste apartamente, dar nu avem baza legală şi nici bani să suportăm aceste diferenţe. Oamenii de acolo reclamă că au plătit o sumă de bani atunci când au plătit apartamentele. Sigur, noi i-am înţeles, însă nu putem suporta diferenţa în totalitate. Fac un apel la cei care sunt în această situaţie să vină la Primărie, să lămurim aspectele neclarificate. Există şi o variantă la plata în rate, însă este nevoie şi de acordul celor în cauză pentru plata dobânzilor aferente acestor rate”, a explicat primarul Ion Lungu, adăugând că balanţa energetică a imobilelor cu pricina nu se închide, iar cheltuielile comune sunt suportate de mai puţini locatari. Reamintim că sucevenii aflaţi în această postură au încheiat, încă din anul 1992, contracte de vânzare-cumpărare cu Regia Autonomă Judeţeană de Utilităţi Comunale şi Locative(RAJUCL) Suceava prin care aceasta din urmă se angaja să predea apartamentele în termen de 1 an de la parafarea documentelor în cauză. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, Curtea de Apel Suceava a obligat municipalitatea, „preluator” al fondului locativ al defunctei regii, să procedeze la terminarea lucrărilor, Tronsonul în cauză se află pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni, iar blocurile nr. 20, 21, 22 în paragină  creau imagine dezolantă reşedinţei de judeţ, De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”. 

Primăria contractează un credit de 4,6 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la fostul „Cinema Modern”  

·        Cu acesta, gradul de îndatorare al Primăriei ar ajunge la 17,49%, unul sub limita de 30% impusă de legislaţia în vigoare.

Primăria Suceava intenţionează să contracteze un credit de bancar pentru continuarea lucrărilor de modernizare a fostului cinematograf „Modern” şi amenajarea, pe structura acestuia, a Centrului Cultural „Bucovina”. Potrivit unui proiect de hotărâre  a executivului, finanţarea rambursabilă internă sau externă ar urma să aibă valoarea de 4,6 milioane de lei, pe o perioadă  de 5 până la 10 ani, consilierii locali fiind chemaţi să-şi dea aprobarea în şedinţa ordinară de săptămâna aceasta.  În august, intervenţiile de reabilitare Centrului cultural „Bucovina” au fost trase temporar pe dreapta, cauza constând în  lipsa de fonduri. Valoarea lucrărilor la obiectivul atacat în 2010 este de 11,3 milioane de lei, până la 1 noiembrie 2012 fiind realizate intervenţii de 6,7 milioane de lei, inclusiv TVA.  La această dată, stadiul fizic al execuţiei este unul înaintat, structura de rezistenţă fiind finalizată, închiderile aflându-se la 80% din total, iar finisajele sunt făcute în proporţie de 60%.  Cu creditul de 4,6 milioane de lei, gradul de îndatorare al Primăriei ar ajunge la 17,49%, unul sub limita de 30% impusă de legislaţia în vigoare. Primarul Sucevei, Ion Lungu, a cerut şi implicarea Consiliului Judeţean, care este partener în proiect şi care va ocupa cel puţin două etaje din noul edificiu reabilitat.  După terminarea lucrărilor, sala de spectacole va avea 300 de locuri, prin extinderea clădirii vechi obţinându-se o suprafaţă desfăşurată de 2.500 de metri pătraţi. Noul imobil va avea 3 etaje plus un etaj tehnic, respectiv birouri, spaţii pentru expoziţii, magazin, bibliotecă, laboratoare, cabine, depozit pentru costume, spălătorie etc. Lucrările de reabilitare de la fostul Cinema „Modern” sunt executate de Civica Grup. În clădirea reabilitată ar urma să se instaleze Centrul Cultural „Bucovina”, cu subordonatele Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Irimescu” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.        

Natalitatea în scădere

·        În luna septembrie a acestui an, în judeţul Suceava s-au născut 677 copii, număr în scădere cu 396 copii comparativ cu august 2012 şi cu 39 de copii faţă de luna septembrie a anului trecut.

Anul acesta, în continuare, judeţul Suceava se poate lăuda cu un spor natural pozitiv. Aceasta chiar dacă natalitatea s-a diminuat în mod considerabil. Astfel, în conformitate cu o informare a Direcţiei Judeţene pentru Satistică, în luna septembrie a acestui an, în judeţul Suceava s-au născut 677 copii, număr în scădere cu 396 copii comparativ cu august 2012 şi cu 39 de copii faţă de luna septembrie a anului trecut.  Pe de altă parte, în septembrie 2012 au decedat 542 de suceveni, numărul deceselor fiind cu 22 mai mic faţă de luna august 2012 şi cu 10 decese sub nivelul raportat în septembrie 2011. Drept urmare, potrivit datelor citate, în luna la care facem  referire, numărul născuţilor vii a fost mai mare faţă de numărul deceselor, rezultând un spor natural pozitiv, de 135 persoane. Evoluţia de pe plan judeţean este în concordanţă cu cea de la nivel naţional şi regional, pe total ţară sporul natural al populaţiei fiind pozitiv, de 596 persoane, respectiv de 632 de persoane în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. În ceea ce priveşte această regiune, din cele 6 judeţe membre, spor natural negativ a fost consemnat doar în Botoşani, respectiv unul de -24 persoane. Conform informării Direcţiei Judeţene de Statistică, în primele 9 luni ale acestui an, judeţul Suceava a înregistrat spor natural pozitiv, de 600 persoane, unul superior cu  474 de persoane comparativ cu intervalul similar al a anului precedent.

În altă ordine de idei, sucevenii nu mai dat năvală să se căsătorească, grăbindu-se, în schimb, să divorţeze.  Aşa se face că, în judeţul Suceava, în luna septembrie 2012 s-au oficiat 581 de căsătorii, numărul acestora diminuându-se cu 478 de căsătorii faţă de luna precedentă şi cu 23 de căsătorii în comparaţie cu luna septembrie din anul 2011. În luna de referinţă, în judeţ au fost consemnate 80 divorţuri, număr mai mic cu 28 de divorţuri comparativ cu cel înregistrat în august 2012, însă superior cu 27 de divorţuri celui din septembrie 2011. 

Bani pentru salariile din învăţământul special şi drepturile persoanelor cu handicap

·        Prin redistribuiri, cheltuielile materiale din învăţământ sunt asigurate până la sfârşitul acestui an, în principal cele pentru hrană şi utilităţi.

În conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 61/2012, cu privire la rectificarea bugetului pe anul 2012, în scopul finanţării unor cheltuieli descentralizate, Consiliul Judeţean Suceava reuşeşte să acopere necesarul de fonduri până la sfârşitul acestui an. Judeţul Suceava a primit, în acest sens, suma de 1,12 milioane de lei, dintre care 363.000 de lei pentru acordarea produselor lactate şi de panificaţie din Programul „Cornul şi laptele”, iar 761.000 de lei în vederea achitării salariilor din învăţământul special şi personalului din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională. De asemenea, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a majorat cu 280.000  de lei  transferurile necesare finanţării drepturilor acordate persoanelor cu handicap. Pe de altă parte, conform execuţiei bugetare de la sfârşitul lunii trecute, la unele articole veniturile proprii ale Consiliului Judeţean au fost depăşite. Astfel, prevederile bugetare au fost majorate cu 30.490 de lei la cotele defalcate din impozitul pe venit; cu 30.000 de lei la taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare; 1.500 de lei din alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau desfăşurarea unor activităţi; cu 68.5000 de lei reprezentând venituri din dividende de la societatea de Drumuri şi Poduri, precum şi cu 500 de lei, bani din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice. Din totalul de 761.000 de lei primit de la bugetul de stat, 320.217 lei au fost repartizate Grădiniţei speciale din Fălticeni, Şcolii gimnaziale speciale „Sfântul Stelian” Rădăuţi, Şcolii profesionale speciale Cîmpulung Moldovenesc, Centrului şcolar de educaţie incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului şi Centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională. Întrucât la aprobarea bugetului pe acest an, şcolile speciale au primit fonduri pentru cheltuielile de personal din venituri proprii ale Consiliului Judeţean, a fost retrasă suma de 440.783 de lei din această sursă. Pentru cheltuielile materiale din învăţământ, prin redistribuiri de la alte capitole s-au alocat 203.517 de lei, astfel încât fondurile necesare desfăşurării activităţii sunt asigurate până la sfârşitul acestui an, în principal cele pentru hrană şi utilităţi.                       

Suceava se împodobeşte pentru Sărbătorile  de iarnă

Municipalitatea suceveană se află în pline pregătiri pentru marcarea Sărbătorilor de iarnă. Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că deja au fost ridicaţi brazii de Crăciun de la Casa Culturii şi sensul giratoriu din cartierul Burdujeni, în curs de montare fiind ornamentele şi ghirlandele luminoase specifice sezonului. De asemenea, pe esplanada Casei Culturii sunt amplasate 20 de căsuţe din lemn, acestea urmând a fi puse gratuit la dispoziţia comercianţilor. În acestă perioadă, informează Lungu, Primăria municipiului Suceava, în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Asociaţia „Produs în Bucovina” organizează „Târgul de Crăciun”. Manifestarea face parte din proiectul mare „Crăciun în Bucovina” al administraţiei judeţene şi va debuta la 1 decembrie, dată la care vor fi inaugurate şi parcările subterane din centrul Sucevei, construite cu finanţare europeană.  „Primăria Suceava pune la dispoziţie, în mod gratuit, esplanada Casei Culturii şi cele 20 de căsuţe de lemn, care deja sunt amplasate. Acestea vor fi oferite firmelor membre ale Asociaţiei <Produs în Bucovina>, dar ne-am adresat şi Camerei de Comerţ, cât şi supermarketurilor, astfel încât societăţile care sunt interesate să vândă în zonă suveniruri de Crăciun. Ne dorim să facem de Crăciun în stil vienez, cu vânzare de produse tradiţionale, vin fiert şi suveniruri specifice. Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, vrem să aducem o pată de culoare, o rază de bucurie în sufletul sucevenilor şi sperăm să fie o ediţie reuşită”,  a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că Primăria va suporta inclusiv cheltuielile cu salubritatea, paza şi consumul de energie electrică pentru iluminat, vitrinele frigorifice şi alte echipamente şi instalaţii

Reabilitarea centrelor de recuperare şi reabilitare, împiedicată de lipsa strategiei naţionale

·        În acest moment, nu există o Strategie naţională privind dezvoltarea serviciilor sociale, în baza căreia să se contureze priorităţile şi obiectivele judeţene

Investiţii şi reparaţii la centrele de recuperare şi reabilitare, precum şi la centrele de plasament din judeţul Suceava nu pot fi promovate din cauză că  nu există o Strategie naţională privind dezvoltarea serviciilor sociale, în lipsa acesteia din urmă,  neputând fi aprobate nici strategia judeţeană şi cele locale în domeniu. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava intenţionează să depună o solicitare de finanţare pentru reabilitarea centrelor de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costîna şi Zvoriştea, dar şi a centrelor de plasament „Ama Deus”, în cadrul programului destinat centrelor de zi şi rezidenţiale şi cu fonduri de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Însă, conform ordinului nr. 2765/2012, privind aprobarea metodologiei de înregistrare şi evaluare a solicitărilor de finanţare pentru investiţii şi reparaţii, la documentaţia prin care se solicită fonduri trebuie anexată Strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor pe termen mediu şi lung, precum şi planul de acţiune aferent.  Aceasta în concordanţă cu  Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, care statuează că, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor, autorităţile publice locale elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile identificate, strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung. Problema a fost pusă în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean, în care executivul a cerut, printr-un proiect de hotărâre, menţinerea prevederilor Strategiei în domeniul protecţia şi promovării drepturilor copilului 2008-2013. Motivat de faptul că, în acest moment, nu există o Strategie naţională privind dezvoltarea serviciilor sociale, în baza căreia să se contureze priorităţile şi obiectivele judeţene, în funcţie de particularităţile contextului local, şi că Strategia pentru protecţia şi promovării drepturilor copilului 2008-2013 şi Strategia pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap şi vârstnicilor au în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional coerent, prin expunerea la proiectul de hotărâre s-a propus şi aprobat, până la aprobarea unei noi strategii, menţinerea actualelor prevederi. „Această hotărâre este obligatorie, pentru că ea ne permite ca, ulterior, să accesăm fonduri nerambursabile din partea Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

Mai multe primării riscă blocarea conturile

·        Acestea sunt acţionate în instanţă pentru neachitarea facturilor restante către prestatori, injecţia de fonduri din ultima perioadă urmând a le ajuta să depăşească impasul financiar.

·        „La Suceava ar urma să ajungă şi alte sume, aceasta demonstrând preocuparea noastră de a face lucrurile corect, fără să ţinem cont de culoare politică”, declară preşedintele CJ, Cătălin Nechifor.

Municipiul Vatra Dornei  a primit, în ultimul timp, atât de la bugetul de stat, cât şi prin repartizare de la bugetul judeţean, suma de 8 milioane de lei, a declarat, într-o conferinţă de presă, şeful administraţie judeţene, Cătălin Nechifor. Numai în şedinţa extraordinară a deliberativului judeţean,  2,1 milioane de lei au fost aprobate a lua calea achitării facturilor către furnizorii locali care au arierate la bugetul de stat. Nechifor a ţinut să arate că, dacă în 2011, fosta conducerea PDL a Consiliului Judeţean nu a acordat dornenilor sprijin la încălzire, pe motiv că primarul era de altă culoare politică, acum administraţia judeţeană USL susţine conducerea executivă PDL a municipiului staţiune. „Dacă anul trecut localitatea Vatra Dornei, condusă, la acel moment de un primar PNL, a fost ţinută în frig de către domnul preşedinte la Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, din partea PDL, anul acesta lucrurile s-au inversat, cumva, din punct de vedere politic. Acum primarul din Vatra Dornei este de la PDL, iar Consiliul Judeţean  este USL. Iar dacă anul trecut, Gheorghe Flutur nu a făcut niciun gest, în sensul de a ajuta acest municipiu să găsească sume de bani necesari plăţii materiei prime pentru producerea agentului termic, anul acesta, atât Guvernul României, care a acordat 15 miliarde de lei vechi, cât şi Consiliul Judeţean, care a dat, la ultima repartizare, o sumă foarte importantă de bani, demonstrează că încercăm să fim serioşi şi găsim soluţii”,  spus  Nechifor. Cu acelaşi prilej, al întrunirii extraordinare a deliberativului judeţean. pentru onorarea arieratelor, municipiilor Suceava şi Rădăuţi, tot cu conducere PDL, s-a acordat 6,6 milioane de lei şi, respectiv, 220.000 de lei, înspre Cîmpulung Moldovenesc a fost îndreptată suma de 100.000 de lei vechi, la Gura Humorului ajung 450.000 de lei, iar la Siret - 360.000 de lei. „Această injecţie de fonduri va ajuta aceste unităţi administrativ-teritoriale să treacă mai uşor peste această perioadă. În cazul mai multor localităţi exista riscul să fie blocate conturile, pentru că, pe rol, în instanţe sunt anumite procese, cu facturi restante. Mă aştept ca, în perioada următoare, alte sume să fie aduse către Suceava. Aceasta demonstrează preocuparea Guvernului USL şi a Consiliului Judeţean de a face lucrurile corect, transparent, respectând nevoile localităţilor, fără să ţinem cont de culoare politică”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. Cu prilejul amintit, consilierii judeţeni au aprobat repartizarea către primăriile judeţului Suceava circa 10 milioane de lei.  

La Rădăuţi,

Facturi emise de Drumuri şi Poduri şi „ţinute prin sertare”  

·        În cauză ar fi lucrări în valoare de 200.000 de lei,  de pe vremea administraţiei judeţene anterioare,   preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, precizând că, „dacă lucrurile semnalate se confirmă, însemnă că s-a creat o ilegalitate”.

Consiliul Judeţean Suceava va cere Direcţiei Generale a Finanţelor Publice să facă verificare privind facturarea lucrărilor efectuate de societatea Drumuri şi Poduri în municipiul Rădăuţi.  

La această firmă la care unic acţionar este administraţia judeţeană, consilierul PSD, Mihai Grozavu, semnalând că, în timp ce Drumuri şi Poduri are probleme financiare grave, facturile emise de societate „stau prin sertare”. Potrivit lui Grozavu, de la Rădăuţi această societate ar avea de încasat circa 200.000 de lei, bani care ar ajuta-o să se menţină pe linia de plutire. „Împreună cu Direcţia de Finanţe, ar trebui se facă o analiză să se vadă de ce facturile societăţii de Drumuri nu au fost prinse la Rădăuţi, iar, noi, acum nu putem să continuăm procesul de menţinere în viaţă acestei societăţi. Municipiul Rădăuţi are datorii de circa 2 miliarde de lei vechi la societatea de Drumuri, aceasta a facturat, iar facturile stau prin sertare. Astfel, ar putea fi identificate şi alte societăţi de la care firma Drumuri şi Poduri are datorii de încasat”, a precizat alesul social-democrat, Mihai Grozavu. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor a declarat că nu ar fi pentru prima dată când se întâmplă acest lucru, susţinând că emiterea şi neînregistarea unei facturi  reprezintă o ilegalitate. „Voi solicita, în primul rând, un raport oficial, în baza căruia ne vom adresa către Direcţia de Finanţe. Dacă lucrurile semnalate se confirmă, însemnă că s-a creat o ilegalitate, pentru că, odată emisă factura de către societatea Drumuri şi Poduri, aceasta trebuie înregistrată. Iar faptul că este ţinută în sertar de către cineva sau că nu se ştie despre această factură, este ceva ilegal. Însă, nu ar fi prima la Rădăuţi”, a subliniat şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor.  Societatea Drumuri şi Poduri  este declarată în insolvenţă încă de pe timpul administraţiei judeţene PDL. În anul 2011, din cauza incapacităţii societăţii de a achita datoriile, Consiliul de Administraţie, prin decizia nr. 6/2011, a hotărât declanşarea procedurii generale a insolvenţei, Adunarea Generală a Acţionarilor aprobând-o prin hotărârea nr. 3/2011.