Potrivit IPP,
Municipiul Suceava are cele mai mari costuri cu salubritatea din ţară
• Este vorba de 92 de lei pe locuitor, cauza constituind-o transportarea deşeurilor menajere la 60 km depărtare, respectiv în municipiul Botoşani
• „Suceava a fost desemnat ca un municipiu transparent care nu are nimic de ascuns”, subliniază şeful executivului local, Ion Lungu
Primăria Suceava a fost evidenţiată drept una dintre cele mai transparente din ţară de către Institutul pentru Politici Publice la întrunirea de celebrare a 10 ani de la înfiinţarea acestei organizaţii, de la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat primarul Ion Lungu, invitat şi participant la manifestări. „Am pus la dispoziţie toate contractele cerute de la Primărie, fie că au fost cele de concesionare către Rosal, Termica, ACET, fie pe cele de colaborare, de reparat sau modernizat străzi, iluminat public etc. Jumătate dintre primării nu a vrut să pună la dispoziţie contracte de acest fel, iar Institutul de Politici publice le-a dat în judecată pentru acest aspect. Suceava a fost desemnat ca un municipiu transparent care nu are nimic de ascuns”, subliniază şeful executivului local.
Primarul Lungu reliefează că municipiul Suceava a fost remarcat în 12 rânduri, de 3 ori fiind dat ca exemplu negativ, iar de alte 9 ori cu realizări demne de menţionat. Astfel, reşedinţa de judeţ, cu un procentaj de 58%, a fost trecută în categoria localităţilor urbane cu pierderi mari de apă, însă edilul şef susţine că la mijloc este o eroare. Astfel, IPP ar fi luat de bune datele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea Serviciilor Publice(ANRSC) referitoare la societatea ACET Suceava, care este operator regional de servicii comunale pentru mai multe localităţi urbane din judeţ, şi nu pe cele referitoare la municipiul Suceava, care, după toate recentele investiţii ISPA, a redus pierderile de la 48% până la 35%.
Suceava este catalogată de IPP ca fiind municipiul care deţine recordul la cele mai mari cheltuieli cu salubritatea, cu 92 de lei pe locuitor, cauza constituind-o transportarea deşeurilor menajere la 60 km depărtare, respectiv în municipiul Botoşani. „Nu mai există niciun oraş din ţară în această situaţie, însă noi am avut ghinionul închiderii gropii de la Fălticeni. Singura soluţie este punerea în folosinţă de depozitului ecologic de la Moara, care ar putea fi operaţional din primăvară”, relevă ocupantul fotoliului din Areni.
În al treilea rând, urbea capitală de judeţ a fost inclusă în clasamentul municipiilor cu cele mai mari costuri de modernizare pe km de stradă. Lungu consideră că este vorba despre „o nuanţă de interpretare”, întrucât cei 2 km din strada „Cernăuţi” nu au făcut obiectul unei simple modernizări, ci a inclus intervenţii de drenare şi consolidare a versantului de nord-est, montarea de membrane elastice pentru atenuarea şocurilor, amenajarea infrastructurii de rezistenţă a drumului s.a. „Este o lucrare mult mai amplă, însă, într-adevăr apare o cheltuială de modernizare de 3,471 milioane lei. O să trimitem o adresă în acest sens la Institutul de Politici Publice”, a declarat primarul Ion Lungu.
